Știri
Știri din categoria Apărare
O dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în Tulcea, potrivit Știrile PRO TV, care citează informații transmise de autorități. Incidentul a avut loc după o nouă serie de atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei, în apropierea frontierei cu România.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că drona a intrat pe teritoriul național pe o distanță de aproximativ 4 kilometri și s-a prăbușit la circa 2 kilometri de localitatea Parcheș, județul Tulcea, în afara zonei locuite. La fața locului au fost identificate resturi de dronă într-o zonă cu vegetație, precum și o porțiune de vegetație arsă.
Conform comunicării MApN, două aeronave F-16 au decolat la ora 00:16 de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației aeriene, în contextul atacurilor din proximitatea frontierei fluviale româno-ucrainene. Totodată, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare, iar la ora 00:35 a fost transmis un mesaj RO-ALERT către populația din nordul județului Tulcea.
MApN susține că drona ar fi fost „deviată de apărarea antiaeriană ucraineană” înainte de a pătrunde în spațiul aerian românesc. O autospecială IGSU și echipe ale MApN au fost direcționate către locul evenimentului, iar perimetrul a fost securizat; urmează ca echipe specializate ale MApN și SRI să efectueze cercetări la fața locului. Autoritățile spun că nu au fost raportate pagube materiale sau victime.
ISU Tulcea a precizat că la 112 au fost înregistrate cel puțin zece apeluri din municipiul Tulcea, în principal de la persoane care au semnalat zgomote puternice și au cerut informații, notează News.ro. În context mai larg, MApN indică faptul că, de la începutul anului și până la mijlocul lunii martie, au fost consemnate peste 15 atacuri rusești în proximitatea graniței româno-ucrainene, iar în cel puțin zece cazuri au fost ridicate aeronave din Serviciul Poliție Aeriană pentru monitorizare și gestionare; de la începutul războiului, populația din județul Tulcea a primit peste 70 de mesaje de alertă extremă, informează Agerpres.
Recomandate
MApN spune că nu a existat o „oportunitate reală” de doborâre în siguranță a dronei , invocând timpul foarte scurt de reacție, riscul ca resturile să cadă în zone locuite și limitări legale și operaționale în timp de pace, potrivit HotNews , după incidentul în care o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați. „Situaţia este sub control. România nu este atacată”, au transmis reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, care au încadrat incidentul drept efect al conflictului din apropierea graniței, cu consecințe directe pentru populația din zonă. De ce nu s-a tras: managementul riscurilor și fereastra de decizie Locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim , a spus că decizia de angajare (adică deschiderea focului asupra unei ținte) se bazează pe informații confirmate și pe evaluarea continuă a situației operaționale. Potrivit acestuia, în cazul dronelor mici, care zboară jos și relativ lent, timpul pentru identificare, evaluare, clasificare și luarea deciziei este „uneori extrem de scurt”. În plus, angajarea deasupra unei zone urbane ar putea genera riscuri majore pentru populație și infrastructură, inclusiv prin căderea resturilor. „Toate datele disponibile au fost deja analizate (...) şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă”, a spus generalul. Cronologia urmăririi dronei și ce mijloace au fost ridicate MApN afirmă că, în timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene, au fost aplicate procedurile standard, inclusiv alertarea și decolarea aeronavelor aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană: două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești; un elicopter IAR 330 Puma SOCAT. Conform detaliilor prezentate, drona a fost detectată la ora 1:46, la 19 km est de Reni, a intrat în spațiul aerian al României la 1:52 și a fost pierdută de pe radar la 1:56, după ce ar fi parcurs circa 10 km în spațiul aerian național. Limitări în timp de pace: legislație și amplasarea apărării antiaeriene Purtătorul de cuvânt al MApN a indicat și o problemă de cadru legal, arătând că există o preocupare pentru adaptarea legislației „pe timp de pace” și că există limitări privind utilizarea armelor în spațiul aerian al altei țări, iar pentru angajarea unei amenințări este necesar un timp de analiză și detecție. Întrebat ce sisteme antiaeriene erau în poziție, acesta a menționat sisteme din dotarea Armatei Române, inclusiv Ghepard și sisteme de rachete sol-aer cu bătaie scurtă. Totodată, a explicat că, în timp de pace, amplasarea armamentului pe teritoriul național depinde de acorduri și nu poate acoperi „toată granița”, inclusiv din cauza protecției proprietății private. Separat, colonelul Cristian Popovici (șeful Direcției de Informare și Relații Publice a MApN) a declarat la Digi 24 că legea permite deschiderea focului doar în anumite circumstanțe, cu condiția protejării vieții populației și a proprietății. El a mai spus că, față de un incident anterior, dispozitivul a fost reconfigurat astfel încât drona ar fi fost urmărită până când altitudinea nu a mai permis radarelor, „din punct de vedere tehnic”, să o mențină în urmărire. În paralel, maiorul Bogdan Toma, purtător de cuvânt al ISU, a transmis un mesaj către populație privind importanța alertelor: „Mesajele Ro-Alert nu sunt o glumă”, potrivit relatării. [...]
Incidentul cu drona prăbușită la Galați readuce în prim-plan problema reacției operative a statului la amenințări aeriene , după ce Cristian Tudor Popescu a criticat public poziția Ministerului Apărării și a pus în contrast mesajele politice cu explicațiile instituționale, potrivit HotNews . Gazetarul a reluat, într-o postare publicată vineri pe Facebook, o declarație a președintelui Nicușor Dan din decembrie 2025, când acesta spunea că aparatele de zbor străine care pun în pericol populația vor fi doborâte în România. În formularea citată de HotNews, președintele afirma: „Sper să nu mai avem drone în spațiul nostru aerian, dar dacă vom avea și dacă nu punem în pericol locuitorii și să facem mai mult rău, veți vedea drone doborâte în România”. Critica vizează „lipsa oportunităților” invocată de MApN În același mesaj, CTP își îndreaptă atenția către reacția Ministerului Apărării Naționale (MApN) după incidentul de la Galați, amintind că instituția a susținut că „nu a avut oportunități de doborâre a dronei”. Pe această linie, jurnalistul ironizează consecințele unei astfel de justificări, sugerând că ar fi „de așteptat” o scrisoare de protest către președintele Rusiei, în care să se ceară să nu mai fie trimise „drone fără oportunități”. Context politic invocat: înarmare și legea privind doborârea dronelor CTP îl menționează și pe Sorin Grindeanu, despre care spune că a reclamat la Curtea Constituțională contractul european de înarmare. Totodată, jurnalistul susține că, dacă George Simion ar ajunge premier, legea care permite doborârea dronelor străine ar fi abrogată rapid de AUR, POT și SOS. În final, CTP formulează o acuzație dură la adresa modului în care este gestionată apărarea, afirmând că alternativa „reală” ar fi fie incompetența, fie existența „unui ordin nescris” de a nu respinge dronele rusești, chiar cu riscul unor victime. Ce s-a întâmplat la Galați Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite, potrivit informațiilor citate de HotNews, care trimite la un articol separat despre incident: „O dronă s-a prăbușit…” . [...]
Expulzarea ambasadorului Rusiei ar fi „semnalul de descurajare” pe care România ar trebui să-l transmită după ce o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc din Galați, susține fostul ministru de Externe Teodor Baconschi, într-o reacție pentru HotNews . Baconschi argumentează că „incidentul de la Galați are consecințe” într-o relație bilaterală deja „înghețată” din cauza invaziei ruse în Ucraina și invocă precedentul statelor baltice, care au expulzat ambasadorii ruși. În viziunea sa, menținerea la nivel de „însărcinați cu afaceri ad interim” ar reflecta „situația reală” a relației bilaterale. Contextul operațional: drona, reacția militară și convocările diplomatice Potrivit relatării HotNews , drona s-a prăbușit joi noaptea peste un bloc din Galați , incident urmat de o explozie și un incendiu; autoritățile au indicat că era de proveniență rusească, iar mai multe persoane au fost evacuate. Ministerul Apărării a anunțat că au fost ridicate de la sol avioane F-16, iar piloții au avut autorizare de angajare a țintei, însă drona nu a fost doborâtă înainte de impact, conform HotNews . După incident, ambasadorul Rusiei la București a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, potrivit HotNews . Tot vineri, președintele Nicușor Dan a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), de la ora 11.00, conform HotNews . Ce propune Baconschi și ce mizează: sancțiune diplomatică, nu ruperea relațiilor Fostul ministru spune că România ar trebui să reacționeze mai ferm prin expulzarea ambasadorului rus la București, Vladimir Lipaev, idee pe care o enunțase și anterior. „Nu rupem relațiile diplomatice, dar lansăm un semnal puternic, cu rol de descurajare.” În aceeași intervenție, Baconschi critică partidele „suveraniste” din România pentru voturi „împotriva legilor menite să facă efectivă apărarea națională anti-dronă”, susținând că astfel „lucrează pe față pentru agresorul rus”. El mai afirmă că este nevoie „urgent” de capabilități anti-dronă „produse aici”, în linie cu cele convenite cu ocazia recentei vizite la București a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Fundalul diplomatic: mesajul Ambasadei Rusiei Incidentul are loc pe fondul unei tensiuni diplomatice mai largi. Cu o zi înainte, Ambasada Rusiei la București a susținut, într-o postare pe Facebook, că ambasadorul Vladimir Lipaev a avut o întrevedere la MAE la solicitarea sa și a cerut României „să nu urmeze abordarea frivolă a altor capitale europene” și „să nu expună inutil viețile și sănătatea propriilor cetățeni unui pericol”, în contextul recomandării Moscovei privind evacuarea personalului diplomatic din Kiev, potrivit postării citate de HotNews (link: Facebook ). Ambasada a mai cerut încetarea sprijinului militar și financiar pentru Kiev și a acuzat lipsa unei „reacții corespunzătoare” din partea României, afirmând că ar fi existat doar „clișee propagandistice”, conform aceleiași postări. [...]
Convocarea ambasadorului Rusiei și anunțul privind „pașii următori” la nivel european pe sancțiuni ridică miza diplomatică a incidentului din Galați , după ce Ministerul Apărării a confirmat că drona care a căzut și a explodat pe un bloc din municipiu este de proveniență rusească, potrivit Adevărul . Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiul, a anunțat că l-a convocat la sediul MAE pe ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev , în urma „incidentului de o gravitate majoră”. Ea a spus că România are confirmarea MApN privind proveniența dronei și că partea română va comunica oficial „efectele” pe care incidentul le va avea asupra relației diplomatice bilaterale, precum și „pașii următori la nivelul european privind pachetele de sancțiuni”. „Avem confirmarea MAPN că drona care s-a prăbușit pe o clădire rezidențială din Galați este de proveniență rusească. Decizia a fost luată în urma incidentului de o gravitate majoră și îi vom comunica oficial efectele pe care această lipsă de responsabilitate a Federației Ruse le va atrage asupra relației diplomatice dintre țările noastre și pașii următori la nivelul european privind pachetele de sancțiuni.” Ce opțiuni diplomatice sunt vehiculate În plan intern, Nicoleta Pauliuc, membru în comisia parlamentară de apărare, a declarat la TVR Info că o variantă de răspuns diplomatic ar putea fi declararea ambasadorului rus drept persona non grata (persoană indezirabilă, cu obligația de a părăsi țara). Incidentul și implicațiile pentru apărarea antidronă Ministrul Apărării, Radu Miruță, a afirmat tot la TVR Info că una dintre cauzele incidentului este „limitarea capabilităților antidronă existente în Armata Română”. În același context, colonelul Cristian Popovici, șeful Direcției informare și relații publice din MApN, a explicat la Antena 3 CNN că radarele convenționale au limitări în urmărirea țintelor aeriene la altitudini foarte joase. „Sub 200 de metri, radarele convenționale nu pot urmări astfel de ținte aeriene.” Ce s-a întâmplat la Galați și ce urmează Drona s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, incident urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. A fost emis mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați. Două persoane au fost rănite și transportate la spital, iar alți doi locatari, cu atac de panică, au primit îngrijiri la fața locului, conform relatărilor Adevărul și Adevărul . Președintele României, Nicușor Dan, urmează să convoace vineri, 29 mai, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) , pe fondul incidentului. [...]
România cere NATO accelerarea transferului de capabilități anti-dronă după incidentul de la Galați, unde o dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, potrivit HotNews . Ministerul Afacerilor Externe (MAE) spune că a informat aliații și secretarul general al NATO și califică episodul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse. MAE afirmă că drona era „implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina” și că prăbușirea ei în România a provocat un incendiu pe acoperișul blocului. În momentul apariției pe radar a dronelor rusești, au fost ridicate de la sol avioane și un elicopter aparținând Ministerului Apărării Naționale (MApN) , conform aceleiași surse. Ce s-a întâmplat la Galați Potrivit informațiilor transmise, incidentul a avut loc joi noapte, iar intervenția a implicat pompieri și forțe de ordine. Bilanțul prezentat de ISU indică: doi oameni care au primit îngrijiri medicale la fața locului; aproximativ 70 de persoane evacuate; alți doi oameni ajunși la spital cu traumatisme ușoare. MApN a transmis că drona este de proveniență rusească și că încărcătura a explodat la impact. Comunicatul ministerului este disponibil aici: Ministerul Apărării Naționale . Miza: întărirea apărării anti-dronă și răspuns diplomatic MAE spune că România va lua „măsurile diplomatice necesare” ca răspuns la ceea ce descrie drept o încălcare gravă a dreptului internațional și a spațiului aerian. În relația cu NATO, solicitarea explicită vizează „accelerarea transferului de capabilități anti-dronă” în România, adică aducerea mai rapidă a mijloacelor tehnice și operaționale pentru detectarea și neutralizarea dronelor. „România a informat aliații și Secretarul General al NATO asupra circumstanțelor și a solicitat măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România.” MAE mai afirmă că Federația Rusă „poartă direct responsabilitatea” pentru aceste acțiuni și că România va acționa pentru creșterea presiunii internaționale în vederea unei încetări imediate și cuprinzătoare a focului. [...]
Incidentul din Galați ridică o problemă de apărare operațională și de responsabilitate , după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, iar explicațiile privind imposibilitatea doborârii ei sunt contestate de specialiști, potrivit Euronews . Redactorul-șef al publicației Defense România, Tudor Curtifan, califică episodul drept „un eșec lamentabil al statului român” și spune că, deși există constrângeri tehnice reale pentru aviația de vânătoare, România ar fi trebuit să își adapteze din timp dispozitivul de apărare la riscul repetat al dronelor deviate spre teritoriul național, mai ales în zone vulnerabile precum Galați. De ce contează: nu mai e vorba doar de „fragmente căzute”, ci de un impact într-o zonă locuită Curtifan amintește că, în ultimii ani, au existat incidente repetate cu drone sau fragmente ajunse în România, inclusiv un caz recent în care o dronă cu explozibil a căzut într-o curte nelocuită, tot în județul Galați. În opinia sa, gravitatea noului incident face ca justificările invocate până acum să nu mai fie acceptabile, iar statul să fie obligat să explice ce s-a greșit și cine își asumă responsabilitatea. „Va trebui să avem câteva explicații. Eu nu sunt dispus să accept explicațiile pe care le-am văzut în ultimele săptămâni, e clar că e un eșec lamentabil și statul român a eșuat să-și respecte singurul angajament (...), protejarea propriei populației.” Limitările F-16 și de ce „avioanele nu sunt singura soluție” În material sunt prezentate și argumente tehnice care țin de utilizarea avioanelor F-16 împotriva dronelor în zone urbane. Euronews notează că F-16 nu poate zbura sub 400 km/h fără să își piardă portanța, iar angajarea unei drone deasupra unui oraș ar crește riscul de daune colaterale; este menționat și faptul că muniția tunului Gatling de la bord poate produce efecte devastatoare. În același timp, Curtifan susține că apărarea nu ar trebui redusă la opțiunea avioanelor de luptă și indică alternative care există deja în dotare sau ca tip de capabilitate: sisteme la sol care pot angaja astfel de ținte; sisteme de bruiaj electronic (război electronic); sisteme Gepard; poziționare strategică în „zonele cele mai vulnerabile”, chiar dacă nu poate fi acoperită toată granița. El leagă situația și de „anii de subfinanțare cronică a armatei” și spune că România ar fi putut învăța mai mult din experiența Ucrainei, inclusiv din expertiza pe care partea ucraineană ar fi oferit-o „de foarte mult timp” privind gestionarea amenințării dronelor. Ce a comunicat MApN și ce se știe despre incident Ministerul Apărării Naționale a transmis că drona a fost detectată de radar în jurul orei 01:52 și a fost pierdută de radare la 01:54, iar România a anunțat NATO. Potrivit informațiilor prezentate, drona care a lovit blocul din Galați este rusească, de tip Geran 2 . Impactul a provocat un incendiu, stins rapid, iar două persoane aflate la etajul 10 au fost rănite ușor. [...]
