Știri
Știri din categoria Apărare
O dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în Tulcea, potrivit Știrile PRO TV, care citează informații transmise de autorități. Incidentul a avut loc după o nouă serie de atacuri ale Rusiei asupra Ucrainei, în apropierea frontierei cu România.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că drona a intrat pe teritoriul național pe o distanță de aproximativ 4 kilometri și s-a prăbușit la circa 2 kilometri de localitatea Parcheș, județul Tulcea, în afara zonei locuite. La fața locului au fost identificate resturi de dronă într-o zonă cu vegetație, precum și o porțiune de vegetație arsă.
Conform comunicării MApN, două aeronave F-16 au decolat la ora 00:16 de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației aeriene, în contextul atacurilor din proximitatea frontierei fluviale româno-ucrainene. Totodată, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare, iar la ora 00:35 a fost transmis un mesaj RO-ALERT către populația din nordul județului Tulcea.
MApN susține că drona ar fi fost „deviată de apărarea antiaeriană ucraineană” înainte de a pătrunde în spațiul aerian românesc. O autospecială IGSU și echipe ale MApN au fost direcționate către locul evenimentului, iar perimetrul a fost securizat; urmează ca echipe specializate ale MApN și SRI să efectueze cercetări la fața locului. Autoritățile spun că nu au fost raportate pagube materiale sau victime.
ISU Tulcea a precizat că la 112 au fost înregistrate cel puțin zece apeluri din municipiul Tulcea, în principal de la persoane care au semnalat zgomote puternice și au cerut informații, notează News.ro. În context mai larg, MApN indică faptul că, de la începutul anului și până la mijlocul lunii martie, au fost consemnate peste 15 atacuri rusești în proximitatea graniței româno-ucrainene, iar în cel puțin zece cazuri au fost ridicate aeronave din Serviciul Poliție Aeriană pentru monitorizare și gestionare; de la începutul războiului, populația din județul Tulcea a primit peste 70 de mesaje de alertă extremă, informează Agerpres.
Recomandate
Keir Starmer a autorizat interceptarea „flotei fantomă” a Rusiei potrivit POLITICO , oferind forțelor britanice puteri noi pentru a urca la bord și, potențial, pentru a reține nave sancționate care tranzitează apele Regatului Unit, într-un demers de creștere a presiunii economice asupra Moscovei pe fondul războiului din Ucraina. Măsura vizează nave considerate parte a „shadow fleet” (o rețea informală de petroliere vechi, cu structuri de proprietate opace), folosite pentru a ocoli sancțiunile privind exporturile de petrol rusesc. Conform articolului, atât forțele armate, cât și agențiile de aplicare a legii vor putea intercepta aceste nave. Decizia vine după ce Marea Britanie a ajutat Statele Unite să confiște, în ianuarie, un petrolier sub pavilion rusesc în Atlanticul de Nord. Totodată, anunțul fixează mai ferm poziția Londrei într-o dezbatere juridică legată de posibilitatea de a urca la bordul navelor „fără stat” (stateless) sau de a le sechestra. Până acum, eforturile britanice s-au concentrat în principal pe urmărire, monitorizare și furnizarea de informații către aliați. Downing Street a transmis însă că Regatul Unit va putea conduce operațiuni mai active, în contextul în care Starmer se deplasează în Finlanda pentru o reuniune a Joint Expeditionary Force (JEF), programată pentru joi. „Putin își freacă mâinile la războiul din Orientul Mijlociu pentru că el crede că prețurile mai mari la petrol îi vor permite să-și umple buzunarele. De aceea lovim și mai dur flota lui fantomă, nu doar menținând Marea Britanie în siguranță, ci înfometând mașinăria de război a lui Putin de profiturile murdare care finanțează campania lui barbară din Ucraina.” În paralel, mai mulți membri JEF, inclusiv Finlanda, Suedia și Estonia, au desfășurat deja acțiuni în Marea Baltică împotriva navelor suspectate că fac parte din această rețea de evitare a sancțiunilor. Prin extinderea unor puteri similare către forțele britanice, Londra urmărește să limiteze rutele disponibile operatorilor „flotei fantomă” și să-i forțeze să aleagă trasee mai lungi și mai costisitoare. [...]
Comisia Europeană a aprobat împrumuturi SAFE pentru Franța și Cehia , dar decizia pentru Ungaria rămâne în așteptare, potrivit Economica.net . Franța ar urma să primească 15,09 miliarde de euro sub formă de împrumuturi contractate de Uniunea Europeană, pentru finanțarea unor proiecte de apărare „acolo unde sunt cel mai necesare”, conform comunicatului Comisiei. Executivul european indică drept priorități sectoare precum apărarea aeriană și munițiile, în linie cu obiectivul de reînarmare a Europei până în 2030. Programul SAFE (un mecanism de împrumuturi pentru înzestrare militară) are un plafon de 150 de miliarde de euro și a fost accesat de 19 state membre. Din cererile agregate menționate în comunicare, sumele se concentrează în câteva direcții principale: aproximativ 50 de miliarde de euro pentru apărare aeriană și antirachetă, muniții și rachete; 6 miliarde de euro pentru drone și sisteme antidrone; circa 13 miliarde de euro pentru proiecte maritime. Comisia a aprobat și proiectele depuse de Cehia, în valoare de 2,06 miliarde de euro. În schimb, aprobarea pentru proiectele Ungariei întârzie, pe fondul unor motive tehnice și politice. Potrivit unui responsabil european citat de sursă, finanțarea solicitată de Budapesta depășește anvelopa alocată inițial. Pe componenta politică, Ungaria blochează în prezent un împrumut al UE de 90 de miliarde de euro către Ucraina și aprobarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. În continuare, Consiliul UE are la dispoziție o lună pentru a aproba oficial decizia Comisiei, înainte ca aceasta să înceapă deblocarea fondurilor. [...]
Un înalt oficial NATO avertizează că aliații trebuie să găsească rapid noi arme , pe fondul ritmului accelerat în care rivalii își adaptează mijloacele de luptă și al limitelor actuale ale producției occidentale, potrivit Agerpres , care citează AFP. Mesajul a fost transmis miercuri, 25 martie 2026, la Forumul Strategic de Apărare de la Paris. Amiralul francez Pierre Vandier , comandantul suprem aliat pentru transformare (SAC-T) în NATO, a spus că statele aliate nu au înțeles încă „amploarea provocării”, în special în ceea ce privește volumul producției de armament și viteza necesară pentru a răspunde amenințărilor. El a făcut o paralelă cu statele din Golf, vizate în trecut de atacuri cu drone. „Trebuie să ne pregătim, altfel vom suferi ceea ce trăiesc în prezent statele din Golf.” În evaluarea sa, problema nu este doar creșterea producției în formulele vechi, ci adaptarea la modul în care Rusia sau Iran își duc războaiele, inclusiv prin „masa de arme” și ritmul de modernizare. Vandier a descris situația drept „un moment al adevărului” și a susținut că industria occidentală a ajuns să livreze sisteme performante, dar greu de produs în serie, indicând ca exemplu raportul dintre producția americană de baterii Patriot și producția de rachete balistice a Rusiei sau Iranului. Oficialul NATO a avertizat și asupra riscului unui „impas” dacă răspunsul la proliferarea dronelor de tip Shahed (folosite de Iran și Rusia) se reduce la a fabrica „mai multe drone”, argumentând că este nevoie de soluții noi. În același timp, el a criticat viteza de adaptare a aliaților în proiectele comune: doar definirea cerințelor poate dura între doi și trei ani, pe fondul presiunilor naționale pentru specificații care să protejeze industriile locale. În contrapondere, Vandier a indicat ritmul rapid de evoluție al sistemelor adversarilor, menționând că dronele Shahed ar fi trecut prin cinci modernizări de când unele au căzut în Polonia, în septembrie 2025. În acest context, el a spus că este important să apară „nou-veniți” în industria de apărare, fără a diminua rolul capacităților industriale mari necesare pentru programe complexe, precum avioanele de vânătoare sau portavioanele. [...]
Israelul susține că a depășit 15.000 de muniții lansate asupra Iranului , potrivit TVR Info . Declarația îi aparține ministrului israelian al Apărării, Israel Katz, și se referă la perioada de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, conflict despre care oficialul spune că a fost declanșat pe 28 februarie. Katz a comparat intensitatea actualelor lovituri cu un episod anterior de escaladare, afirmând că volumul de muniții folosit acum este „de patru ori mai mare decât cele 12 zile de ostilități din iunie anul trecut”, conform aceleiași surse. „Armata israeliană a depășit pragul de 15.000 de muniții” în Iran de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, declanşat pe 28 februarie. Într-o conferință de presă comună cu Eyal Zamir, șeful statului major al armatei israeliene, ministrul Apărării a mai declarat că Tel Aviv a aprobat o nouă serie de ținte pentru atacuri în Iran și Liban. Informația indică o extindere a planificării operaționale către două teatre, însă articolul nu oferă detalii despre natura țintelor sau calendarul loviturilor. [...]
Comisia Europeană vrea un fond de 115 milioane de euro pentru inovații în apărare , potrivit AGERPRES , care citează dpa și Reuters. Inițiativa urmărește să sprijine proiecte cu „inovații disruptive” (tehnologii care pot schimba rapid modul de operare) și să grăbească adoptarea lor pe piață. Comisia leagă demersul de lecțiile războiului din Ucraina, unde performanța pe câmpul de luptă ar depinde tot mai mult de inovație, viteză și eficiența costurilor, se arată într-un comunicat publicat miercuri. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius , a declarat că este „esențial să testăm, să validăm și să integrăm rapid tehnologii noi în capacitățile noastre de apărare”, astfel încât industria europeană să țină pasul cu schimbările războiului modern. Fondul ar urma să finanțeze integral între 20 și 30 de proiecte, începând cu 2027. În paralel, Comisia își propune să accelereze procedurile, astfel încât finanțarea europeană să ajungă la beneficiari în câteva luni, iar tehnologiile noi să fie livrate către trupe într-un interval de unu până la trei ani. Elementele-cheie ale inițiativei, așa cum sunt prezentate în informațiile transmise, includ: fond total de 115 milioane de euro; finanțare integrală pentru 20-30 de proiecte din 2027; proceduri accelerate, cu bani disponibili în câteva luni; țintă de introducere a tehnologiilor la trupe în 1-3 ani; accent pe întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv start-up-uri. Pentru a intra în vigoare, noul fond trebuie aprobat de statele membre ale Uniunii Europene și de Parlamentul European. [...]
O dronă ucraineană s-a prăbușit în Letonia după ce a intrat din spațiul aerian rusesc, iar alte aparate au fost semnalate în apropierea Estoniei, potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale autorităților din cele două state baltice. În Letonia, forțele armate au transmis că drona a căzut în sud-estul țării, în apropierea satului Dobrochina (municipalitatea Kraslava), la circa 12–15 kilometri de granița cu Belarus. Aparatul zbura la o altitudine sub un kilometru, ceea ce l-a făcut „invizibil” pentru radarele primare, iar încărcătura explozivă a detonat la impact. Brig. gen. Egils Leščinskis, adjunctul șefului Statului Major Întrunit al Letoniei, a spus că în noaptea respectivă au fost înregistrate două încălcări ale spațiului aerian: un obiect „probabil o dronă” ar fi intrat dinspre Belarus în jurul orei 1:00, a zburat de-a lungul frontierei și s-a întors în Rusia după 24 de minute, iar un alt obiect a fost detectat venind din Rusia și a dispărut de pe radar. Apărarea antiaeriană a fost mobilizată, însă drona s-a prăbușit înainte de a fi interceptată. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a confirmat ulterior că drona a fost identificată ca fiind ucraineană. „Locuitorii nu au fost alertați pentru că a fost un incident foarte scurt”, a declarat Leščinskis, potrivit Kyiv Post. În Estonia, un incident separat a vizat centrala electrică Auvere, lângă Narva, oraș de la granița de nord-est, într-o zonă considerată sensibilă politic. Serviciul Intern de Securitate (ISS) a anunțat, într-o declarație citată de AFP, că o dronă a lovit un coș de fum al centralei și că nu au existat răniți; instituția a adăugat că aparatul a intrat din spațiul aerian rusesc. Operatorul Enefit Power a spus că nu a existat „nicio pagubă directă”, iar incidentul nu a afectat semnificativ sistemul energetic al Estoniei; procurorii au deschis o anchetă. Directorul general al ISS, Margo Palloson, a avertizat, potrivit portalului guvernamental estonian KRIIS, că astfel de incidente s-ar putea repeta, pe fondul războiului declanșat de Rusia. Contextul indicat de autorități și de publicație este că statele baltice se află pe un posibil coridor de zbor pentru drone care vizează regiuni din nord-vestul Rusiei, inclusiv zone din apropierea Sankt Petersburgului. Kyiv Post notează că Ucraina a desfășurat în ultimele zile atacuri repetate cu drone asupra regiunii Leningrad, inclusiv asupra portului Ust-Luga de la Golful Finlandei, unde pe 25 martie a fost raportat un incendiu. Elementele-cheie ale incidentelor, așa cum reies din declarațiile oficiale citate, sunt: drona prăbușită în Letonia a intrat din spațiul aerian rusesc și avea un focos exploziv care a detonat la impact; în Letonia au fost raportate două încălcări ale spațiului aerian în aceeași noapte, inclusiv un obiect venit dinspre Belarus; în Estonia, o dronă a lovit un coș de fum la centrala Auvere, fără victime, iar autoritățile au deschis o investigație; ministrul leton al apărării, Andris Spruds, și-a întrerupt o vizită în Ucraina și s-a întors la Riga după incident. [...]
