Știri
Știri din categoria Apărare
România cere NATO accelerarea transferului de capabilități anti-dronă după incidentul de la Galați, unde o dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, potrivit HotNews. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) spune că a informat aliații și secretarul general al NATO și califică episodul drept „o escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Federației Ruse.
MAE afirmă că drona era „implicată în bombardarea unor infrastructuri din Ucraina” și că prăbușirea ei în România a provocat un incendiu pe acoperișul blocului. În momentul apariției pe radar a dronelor rusești, au fost ridicate de la sol avioane și un elicopter aparținând Ministerului Apărării Naționale (MApN), conform aceleiași surse.
Potrivit informațiilor transmise, incidentul a avut loc joi noapte, iar intervenția a implicat pompieri și forțe de ordine. Bilanțul prezentat de ISU indică:
MApN a transmis că drona este de proveniență rusească și că încărcătura a explodat la impact. Comunicatul ministerului este disponibil aici: Ministerul Apărării Naționale.
MAE spune că România va lua „măsurile diplomatice necesare” ca răspuns la ceea ce descrie drept o încălcare gravă a dreptului internațional și a spațiului aerian.
În relația cu NATO, solicitarea explicită vizează „accelerarea transferului de capabilități anti-dronă” în România, adică aducerea mai rapidă a mijloacelor tehnice și operaționale pentru detectarea și neutralizarea dronelor.
„România a informat aliații și Secretarul General al NATO asupra circumstanțelor și a solicitat măsuri pentru accelerarea transferului de capabilități anti-dronă în România.”
MAE mai afirmă că Federația Rusă „poartă direct responsabilitatea” pentru aceste acțiuni și că România va acționa pentru creșterea presiunii internaționale în vederea unei încetări imediate și cuprinzătoare a focului.
Recomandate
Incidentul din Galați ridică o problemă de apărare operațională și de responsabilitate , după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe, iar explicațiile privind imposibilitatea doborârii ei sunt contestate de specialiști, potrivit Euronews . Redactorul-șef al publicației Defense România, Tudor Curtifan, califică episodul drept „un eșec lamentabil al statului român” și spune că, deși există constrângeri tehnice reale pentru aviația de vânătoare, România ar fi trebuit să își adapteze din timp dispozitivul de apărare la riscul repetat al dronelor deviate spre teritoriul național, mai ales în zone vulnerabile precum Galați. De ce contează: nu mai e vorba doar de „fragmente căzute”, ci de un impact într-o zonă locuită Curtifan amintește că, în ultimii ani, au existat incidente repetate cu drone sau fragmente ajunse în România, inclusiv un caz recent în care o dronă cu explozibil a căzut într-o curte nelocuită, tot în județul Galați. În opinia sa, gravitatea noului incident face ca justificările invocate până acum să nu mai fie acceptabile, iar statul să fie obligat să explice ce s-a greșit și cine își asumă responsabilitatea. „Va trebui să avem câteva explicații. Eu nu sunt dispus să accept explicațiile pe care le-am văzut în ultimele săptămâni, e clar că e un eșec lamentabil și statul român a eșuat să-și respecte singurul angajament (...), protejarea propriei populației.” Limitările F-16 și de ce „avioanele nu sunt singura soluție” În material sunt prezentate și argumente tehnice care țin de utilizarea avioanelor F-16 împotriva dronelor în zone urbane. Euronews notează că F-16 nu poate zbura sub 400 km/h fără să își piardă portanța, iar angajarea unei drone deasupra unui oraș ar crește riscul de daune colaterale; este menționat și faptul că muniția tunului Gatling de la bord poate produce efecte devastatoare. În același timp, Curtifan susține că apărarea nu ar trebui redusă la opțiunea avioanelor de luptă și indică alternative care există deja în dotare sau ca tip de capabilitate: sisteme la sol care pot angaja astfel de ținte; sisteme de bruiaj electronic (război electronic); sisteme Gepard; poziționare strategică în „zonele cele mai vulnerabile”, chiar dacă nu poate fi acoperită toată granița. El leagă situația și de „anii de subfinanțare cronică a armatei” și spune că România ar fi putut învăța mai mult din experiența Ucrainei, inclusiv din expertiza pe care partea ucraineană ar fi oferit-o „de foarte mult timp” privind gestionarea amenințării dronelor. Ce a comunicat MApN și ce se știe despre incident Ministerul Apărării Naționale a transmis că drona a fost detectată de radar în jurul orei 01:52 și a fost pierdută de radare la 01:54, iar România a anunțat NATO. Potrivit informațiilor prezentate, drona care a lovit blocul din Galați este rusească, de tip Geran 2 . Impactul a provocat un incendiu, stins rapid, iar două persoane aflate la etajul 10 au fost rănite ușor. [...]
Guvernul promite accelerarea dotării antidronă a Armatei, după incidentul din Galați , iar premierul Ilie Bolojan spune că „în câteva luni” ar urma să înceapă livrarea capabilităților, în cadrul programului SAFE al UE, potrivit Adevărul . Bolojan a transmis, vineri dimineață, pe Facebook, că a luat legătura cu Ministerul Apărării Naționale imediat după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați, incident care a provocat un incendiu și rănirea ușoară a două persoane. Premierul afirmă că au fost luate „imediat” măsuri pentru protejarea populației și că, pe linie diplomatică, au fost informați aliații și partenerii României. „Această situație este inacceptabilă și reprezintă o nouă violare a spațiului aerian, generată de continuarea iresponsabilă și nejustificată a războiului dus de Rusia în Ucraina. Acest război continuă să afecteze securitatea României și a statelor de pe Flancul Estic. Condamn fără rezervă aceste acțiuni grave și cer ferm Rusiei să pună imediat capăt acestora.” Ce schimbă, practic, mesajul premierului: calendar pentru sisteme antidronă Miza principală a reacției premierului este operațională: Bolojan leagă incidentul de nevoia de a accelera dotarea Armatei cu sisteme antidronă, prin programul SAFE (un program al Uniunii Europene invocat de premier pentru finanțarea și accelerarea achizițiilor de apărare). În postare, premierul susține că răspunsul apărării românești „a fost limitat de nivelul dotării” și anunță un calendar scurt pentru contractare și livrare: contractul pentru dotarea antidronă „va fi semnat în următoarele ore”; „în câteva luni” va începe livrarea capabilităților antidronă. „Răspunsul apărării românești a fost limitat de nivelul dotării. Este încă o dovadă a importanței programului SAFE, prin care vom asigura o dotare completă antidronă a armatei române.” Contextul incidentului: explozie, incendiu și RO-Alert Drona s-a prăbușit vineri noaptea pe un bloc din Galați, incident urmat de o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. A fost emis mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați, conform relatărilor anterioare ale publicației: Adevărul și Adevărul . Două persoane rănite au fost transportate la spital, iar alți doi locatari care au suferit atac de panică au primit îngrijiri la fața locului. [...]
Deplasarea de urgență a președintelui și a ministrului Apărării la Galați mută incidentul cu drona în zona deciziilor operative de securitate , după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, provocând explozie, incendiu și evacuarea locatarilor, potrivit Euronews . Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, pleacă vineri după-amiază spre Galați, iar vizita include opriri la spital și la imobilul lovit. Conform informațiilor citate de Euronews, președintele urmează să o viziteze pe femeia rănită și pe adolescentul de 14 ani afectat de explozie, apoi să ajungă la blocul lovit, unde ar urma să discute cu primarul municipiului. Deplasare cu elicopterul și opriri la spital și la blocul lovit Potrivit acelorași surse, cei doi oficiali se deplasează cu elicopterul și urmează să aterizeze în zona Turnului de Televiziune din Galați. Prima oprire este programată la Spitalul de Copii, unde sunt internați răniții, după care delegația se va deplasa la blocul lovit de dronă. Program oficial amânat și conferință anulată, pe fondul ședințelor de urgență Vizita are loc după ce autoritățile au convocat de urgență ședințe la nivelul instituțiilor responsabile de securitate și apărare, notează Euronews. În acest context, președintele a decis să amâne ceremonia programată vineri, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia urma să o decoreze pe Nadia Comăneci; evenimentul a fost reprogramat pentru sâmbătă. Totodată, conferința de presă pe care ministrul Apărării trebuia să o susțină la sediul MApN, de la ora 16:30, a fost anulată, fără explicații oficiale. De ce contează: presiune pentru întărirea apărării antiaeriene pe Dunăre și la frontiera de est Incidentul din Galați a amplificat tensiunile legate de securitatea la granița estică, în condițiile în care prăbușirea dronei a dus la explozie, incendiu și evacuarea locatarilor. Autoritățile române au calificat situația drept „extrem de gravă”, iar lideri politici au cerut întărirea urgentă a apărării antiaeriene în zona Dunării și a frontierei de est a României, potrivit Euronews. Separat, HotNews a relatat că președintele a ajuns la Galați cu elicopterul și că urmează să meargă la blocul lovit și să îi viziteze pe cei doi răniți spitalizați. Publicația mai notează, citând o declarație de presă a președintelui după ședința CSAT, că drona ar fi fost de tip Geran-2 și că România a anunțat măsuri diplomatice și planuri de întărire a apărării antiaeriene, însă aceste detalii nu apar în materialul Euronews citat mai sus. [...]
Incidentul cu drona prăbușită la Galați readuce în prim-plan problema reacției operative a statului la amenințări aeriene , după ce Cristian Tudor Popescu a criticat public poziția Ministerului Apărării și a pus în contrast mesajele politice cu explicațiile instituționale, potrivit HotNews . Gazetarul a reluat, într-o postare publicată vineri pe Facebook, o declarație a președintelui Nicușor Dan din decembrie 2025, când acesta spunea că aparatele de zbor străine care pun în pericol populația vor fi doborâte în România. În formularea citată de HotNews, președintele afirma: „Sper să nu mai avem drone în spațiul nostru aerian, dar dacă vom avea și dacă nu punem în pericol locuitorii și să facem mai mult rău, veți vedea drone doborâte în România”. Critica vizează „lipsa oportunităților” invocată de MApN În același mesaj, CTP își îndreaptă atenția către reacția Ministerului Apărării Naționale (MApN) după incidentul de la Galați, amintind că instituția a susținut că „nu a avut oportunități de doborâre a dronei”. Pe această linie, jurnalistul ironizează consecințele unei astfel de justificări, sugerând că ar fi „de așteptat” o scrisoare de protest către președintele Rusiei, în care să se ceară să nu mai fie trimise „drone fără oportunități”. Context politic invocat: înarmare și legea privind doborârea dronelor CTP îl menționează și pe Sorin Grindeanu, despre care spune că a reclamat la Curtea Constituțională contractul european de înarmare. Totodată, jurnalistul susține că, dacă George Simion ar ajunge premier, legea care permite doborârea dronelor străine ar fi abrogată rapid de AUR, POT și SOS. În final, CTP formulează o acuzație dură la adresa modului în care este gestionată apărarea, afirmând că alternativa „reală” ar fi fie incompetența, fie existența „unui ordin nescris” de a nu respinge dronele rusești, chiar cu riscul unor victime. Ce s-a întâmplat la Galați Autoritățile au anunțat că o dronă s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 02:00, pe un bloc din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite, potrivit informațiilor citate de HotNews, care trimite la un articol separat despre incident: „O dronă s-a prăbușit…” . [...]
MApN spune că nu a existat o „oportunitate reală” de doborâre în siguranță a dronei , invocând timpul foarte scurt de reacție, riscul ca resturile să cadă în zone locuite și limitări legale și operaționale în timp de pace, potrivit HotNews , după incidentul în care o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați. „Situaţia este sub control. România nu este atacată”, au transmis reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, care au încadrat incidentul drept efect al conflictului din apropierea graniței, cu consecințe directe pentru populația din zonă. De ce nu s-a tras: managementul riscurilor și fereastra de decizie Locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim , a spus că decizia de angajare (adică deschiderea focului asupra unei ținte) se bazează pe informații confirmate și pe evaluarea continuă a situației operaționale. Potrivit acestuia, în cazul dronelor mici, care zboară jos și relativ lent, timpul pentru identificare, evaluare, clasificare și luarea deciziei este „uneori extrem de scurt”. În plus, angajarea deasupra unei zone urbane ar putea genera riscuri majore pentru populație și infrastructură, inclusiv prin căderea resturilor. „Toate datele disponibile au fost deja analizate (...) şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă”, a spus generalul. Cronologia urmăririi dronei și ce mijloace au fost ridicate MApN afirmă că, în timpul atacului asupra infrastructurii portuare ucrainene, au fost aplicate procedurile standard, inclusiv alertarea și decolarea aeronavelor aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană: două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești; un elicopter IAR 330 Puma SOCAT. Conform detaliilor prezentate, drona a fost detectată la ora 1:46, la 19 km est de Reni, a intrat în spațiul aerian al României la 1:52 și a fost pierdută de pe radar la 1:56, după ce ar fi parcurs circa 10 km în spațiul aerian național. Limitări în timp de pace: legislație și amplasarea apărării antiaeriene Purtătorul de cuvânt al MApN a indicat și o problemă de cadru legal, arătând că există o preocupare pentru adaptarea legislației „pe timp de pace” și că există limitări privind utilizarea armelor în spațiul aerian al altei țări, iar pentru angajarea unei amenințări este necesar un timp de analiză și detecție. Întrebat ce sisteme antiaeriene erau în poziție, acesta a menționat sisteme din dotarea Armatei Române, inclusiv Ghepard și sisteme de rachete sol-aer cu bătaie scurtă. Totodată, a explicat că, în timp de pace, amplasarea armamentului pe teritoriul național depinde de acorduri și nu poate acoperi „toată granița”, inclusiv din cauza protecției proprietății private. Separat, colonelul Cristian Popovici (șeful Direcției de Informare și Relații Publice a MApN) a declarat la Digi 24 că legea permite deschiderea focului doar în anumite circumstanțe, cu condiția protejării vieții populației și a proprietății. El a mai spus că, față de un incident anterior, dispozitivul a fost reconfigurat astfel încât drona ar fi fost urmărită până când altitudinea nu a mai permis radarelor, „din punct de vedere tehnic”, să o mențină în urmărire. În paralel, maiorul Bogdan Toma, purtător de cuvânt al ISU, a transmis un mesaj către populație privind importanța alertelor: „Mesajele Ro-Alert nu sunt o glumă”, potrivit relatării. [...]
Incidentul cu drona din Galați împinge UE și NATO spre întărirea apărării pe flancul estic , pe fondul unor reacții care vorbesc explicit despre încălcarea suveranității României și despre necesitatea de a crește descurajarea, potrivit Euronews . În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit civili. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a calificat incidentul drept „o încălcare flagrantă și gravă a suveranității României și a spațiului aerian european” și a spus că a discutat cu ministrul de externe Oana Țoiu pentru a transmite solidaritatea UE. Kallas a mai arătat că miniștrii de externe ai UE s-au angajat să intensifice presiunea asupra Rusiei, să sporească sprijinul pentru Ucraina și să investească în capacitatea de apărare a Europei. Mesajul Bruxelles-ului: sancțiuni și descurajare pe frontiera de est Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a afirmat că Rusia „a depășit încă o linie”, după ce „o incursiune a unei drone rusești a lovit o zonă dens populată din România, rănind civili” pe teritoriul UE. Ea a indicat că Bruxellesul pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni și a legat explicit acest demers de consolidarea securității și descurajării, „în special la frontiera noastră de est”. În același registru, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a descris escaladarea acțiunilor Rusiei pe teritoriul UE drept „imprudentă și iresponsabilă” și a spus că UE este unită în eforturile de a crește presiunea prin sancțiuni și de a consolida capacitățile de apărare, mai ales pe flancul estic. NATO și aliații: condamnare și accent pe apărarea antiaeriană Într-o declarație citată în contextul reacțiilor politice din SUA, purtătorul de cuvânt al NATO a transmis că secretarul general Mark Rutte este în contact cu autoritățile române și că Alianța condamnă „imprudența Rusiei”. NATO a adăugat că își va continua consolidarea apărării „împotriva tuturor amenințărilor, inclusiv a dronelor”. Din Franța, ministrul delegat pentru afaceri europene, Benjamin Haddad, a spus, potrivit Reuters, că incidentul arată că Rusia reprezintă o amenințare la adresa securității europene și a amintit că Franța are trupe staționate în România în cadrul operațiunilor de reasigurare ale NATO. Separat, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a condamnat, potrivit AFP, un „act iresponsabil” al Moscovei și a anunțat convocarea ambasadorului Rusiei în Franța. Reacții regionale și din Congresul SUA: presiune pentru întărirea prezenței militare Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat „cu fermitate” atacul cu dronă care a lovit civili români și a avertizat că războiul de agresiune al Rusiei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești. În SUA, republicanul Don Bacon, fost ofițer în Forțele Aeriene, a criticat retragerea unor trupe americane NATO din România și a cerut consolidarea apărării aeriene în Ucraina și în țările vecine, afirmând că „slăbiciunea încurajează agresiunea rusă”. Un alt republican, Joe Wilson, a descris incidentul drept un atac al Rusiei asupra României, stat NATO. Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a condamnat atacul cu dronă asupra blocului din Galați, a transmis urări de însănătoșire răniților și a spus că Letonia este „pe deplin solidară” cu România, fiind pregătită să sprijine măsuri pentru a preveni astfel de încălcări. [...]
