Știri
Știri din categoria Apărare
Polonia vrea să atragă în regiune producția și mentenanța rachetelor Patriot, într-o formulă trilaterală cu SUA și Ucraina, pe argumentul că fabricarea într-un „loc sigur” reduce riscurile operaționale ale lanțului de aprovizionare pentru interceptoarele destinate apărării antiaeriene, potrivit Agerpres.
Propunerea a fost prezentată la Washington de viceministrul polonez al apărării, Magdalena Sobkowiak-Czarnecka, care a spus că Varșovia s-a oferit să colaboreze cu Kievul și Washingtonul pentru ca producția să se desfășoare într-un loc considerat sigur, în contextul preocupărilor legate de securitatea procesului de fabricație.
Contextul este decizia anunțată de președintele american Donald Trump la summitul NATO de la Ankara din această lună, potrivit căreia SUA vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea rachetelor de interceptare Patriot. Miza, conform relatării, este accelerarea și stabilizarea aprovizionării cu interceptoare pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei.
La acel moment, două surse citate de Reuters au indicat că noile interceptoare ar urma „probabil” să fie fabricate în Germania sau într-o altă țară europeană, pentru a evita riscul ca producția din Ucraina să devină țintă pentru eventuale atacuri rusești.
Separat, SUA au anunțat la Ankara că vor înființa o unitate de mentenanță pentru rachetele avansate de apărare aeriană PAC-3 (interceptoare produse de Lockheed Martin) destinate sistemului Patriot din Europa. Sobkowiak-Czarnecka a declarat că a prezentat argumente pentru amplasarea și a acestei facilități în Polonia.
Polonia este descrisă ca un susținător ferm al efortului de război al Ucrainei de la începutul invaziei Rusiei în 2022, însă relațiile bilaterale s-au tensionat recent pe fondul unor dispute istorice. Agerpres notează că tensiunile au culminat luna trecută, când președintele Poloniei, Karol Nawrocki, i-a retras lui Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție a țării (Vulturul alb), după o decizie a președintelui ucrainean care a stârnit indignare în Polonia.
În acest stadiu, informațiile disponibile indică o ofertă politică și operațională din partea Varșoviei; nu sunt menționate un calendar, o locație finală sau termeni contractuali pentru producție ori mentenanță.
Recomandate
Industria de apărare a Ucrainei împinge SUA și Europa spre arme mai ieftine, produse în masă , pe fondul lecțiilor din război despre raportul cost–efect. O analiză TechRadar arată cum sisteme ucrainene precum racheta de croazieră Flamingo și dronele cu rază lungă de acțiune schimbă așteptările privind prețul, ritmul de producție și materialele folosite, cu efecte directe asupra strategiilor occidentale de apărare. Un exemplu central este Flamingo, dezvoltată de Fire Point. Potrivit unui raport din The Atlantic (citat de publicație), racheta ar avea aproximativ dublul razei de acțiune față de Tomahawk-ul american, un focos mai mare și un cost de circa jumătate. Mesajul economic este că munițiile „ieftine” pot forța adversarul să consume interceptori scumpi, iar statele și companiile occidentale sunt împinse să găsească echilibre noi între performanță și cost. Producție accelerată și costuri reduse prin soluții „suficient de bune” Fondatorul Fire Point, Denys Shtilerman , spune că firma produce aproximativ 200 de drone cu rază lungă pe zi, alături de până la trei rachete Flamingo. Publicația notează că reducerea costurilor ar veni, între altele, din: folosirea unor motoare cu reacție reutilizate, provenite din aeronave sovietice mai vechi, în locul unor sisteme noi de propulsie; construcție din fibră de carbon, în locul aliajelor convenționale de aluminiu; aripi de dronă cu spumă ușoară. Logica este una de proiectare pentru cerința operațională minimă, nu pentru durabilitate pe termen lung. Shtilerman este citat spunând că „au nevoie să zboare 15 ore. Orice peste asta e o risipă de bani”. Efect de contagiune în industria americană: interceptori mai ieftini Presiunea de a coborî costurile începe să se vadă și la producătorii consacrați din SUA, pe măsură ce realitățile de pe câmpul de luptă penalizează soluțiile foarte scumpe. TechRadar dă ca exemplu Lockheed Martin , care a introdus PAC-3 Adapted Capability Effector (ACE), un interceptor care „ar urma” să coste sub jumătate din PAC-3 MSE, evaluat la peste 4 milioane de dolari bucata (aprox. 18 milioane lei). Asta ar plasa ACE sub 2 milioane de dolari (aprox. 9 milioane lei), lăsând interceptorii mai scumpi pentru amenințările balistice cele mai dificile. Miza pentru Europa: parteneriate industriale, nu doar achiziții Publicația argumentează că succesul unor sisteme testate în război poate atrage producători străini către parteneriate industriale și acorduri de producție comună, nu doar contracte de cumpărare. În Europa, nouă țări au anunțat împreună cu Ucraina o „Coaliție integrată anti-rachete balistice”, susținută de tehnologie și experiență industrială ucraineană, ceea ce poate deschide ușa transferului de know-how și cooperării pe termen lung între companii. În același timp, TechRadar notează o limitare importantă: credibilitatea și autenticitatea lui Shtilerman sunt puse sub semnul întrebării, pe fondul unor elemente din trecutul său (studii și muncă în Rusia, două pedepse cu închisoarea) și al asocierii companiei cu o investigație majoră de corupție. Acest context poate conta în eventuale negocieri internaționale, chiar dacă tendința mai largă – orientarea către producție rapidă și costuri mai mici – rămâne relevantă pentru piața de apărare. [...]
Ucraina își mută o parte din lanțul de aprovizionare Patriot pe plan intern printr-un acord de producție comună cu Raytheon , într-un demers care poate reduce dependența de livrările externe într-o piață cu liste de așteptare de ani pentru interceptoare, potrivit Antena 3 . Volodimir Zelenski a anunțat joi că Ucraina și contractorul american din domeniul apărării Raytheon au convenit să producă împreună rachete interceptoare pentru sistemul Patriot, după o întâlnire cu reprezentanți ai conducerii companiei. În material se menționează că informația este relatată de Kiev Independent. Zelenski s-a întâlnit cu o delegație Raytheon condusă de vicepreședintele Joseph DeAntona și a mulțumit companiei pentru extinderea parteneriatului, în contextul în care Ucraina se apără de atacuri aeriene rusești. „Ucraina va produce în comun cu Raytheon unul dintre cele mai importante sisteme de apărare aeriană — interceptoare pentru sistemul Patriot.” Președintele ucrainean a adăugat că el și președintele american Donald Trump au discutat despre această inițiativă în timpul convorbirilor de la Ankara. De ce contează: interceptoarele Patriot sunt un „gât de sticlă” în apărarea aeriană Anunțul vine pe fondul eforturilor Ucrainei de a-și extinde producția internă de armament și de a aprofunda cooperarea cu companii occidentale, pe măsură ce atacurile rusești se intensifică. În același timp, sistemul Patriot este descris ca fiind cel mai avansat sistem occidental de apărare aeriană și singurul capabil să doboare constant rachete balistice rusești, ceea ce îl face „extrem de solicitat”. Potrivit sursei, există liste de așteptare de câțiva ani atât pentru bateriile Patriot, cât și pentru rachetele interceptoare. Ce urmează: stabilirea detaliilor între guvern și sectorul privat Zelenski a precizat că echipele guvernamentale și cele din sectorul privat vor rămâne în contact pentru a stabili detaliile cooperării. Materialul nu oferă, însă, un calendar, volume de producție sau locații pentru fabricarea interceptoarelor. [...]
Ucraina încearcă să accelereze întărirea apărării aeriene și să deschidă piața SUA pentru dronele sale , după discuțiile de la Kiev dintre președintele Volodîmîr Zelenski și ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, potrivit Kyiv Post . Pe agendă au fost transferurile de interceptoare Patriot printr-un mecanism NATO de finanțare și avansarea așa-numitului „Drone Deal”, care ar putea include testarea oficială a dronelor ucrainene în Statele Unite. Zelenski a spus că Whitaker a fost însoțit de general-locotenentul american Curtis Buzzard, comandantul NATO Security Assistance & Training for Ukraine. Discuțiile au vizat, „în primul rând”, creșterea livrărilor de interceptoare Patriot prin programul NATO Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), în care aliații Kievului finanțează achiziția de armament american pentru Ucraina. „Am avut o discuție bună – în primul rând despre cum să protejăm cerul Ucrainei cu mai multe interceptoare Patriot prin PURL. Aceasta este o prioritate critică acum, deoarece atacurile masive ale Rusiei continuă neabătut”, a transmis Zelenski, într-o postare pe X, citată de publicație. Contextul imediat este intensificarea atacurilor rusești: Kyiv Post notează că Rusia a lovit Kievul în weekend cu aproximativ 40 de rachete balistice, iar estimări menționate de publicație indică faptul că numărul rachetelor lansate în iulie ar fi depășit producția lunară cunoscută a Moscovei. Patriot: transferuri prin PURL și discuții despre producție sub licență Pe lângă transferurile de interceptoare, Zelenski a afirmat că a discutat și despre producția sub licență a rachetelor Patriot în Ucraina, fără a oferi detalii. Articolul amintește că președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe 8 iulie, la summitul NATO de la Ankara, un plan prin care Ucraina ar urma să producă rachete PAC-3 Patriot de ultimă generație, ceea ce ar face-o singura țară din afara SUA cu o astfel de licență, după Japonia. Totuși, calendarul rămâne incert: publicația menționează informații potrivit cărora producția ar putea fi găzduită inițial de Germania sau o altă țară europeană, înainte de a fi mutată în Ucraina. Germania este indicată ca fiind printre puținele state care produc în prezent rachete mai vechi PAC-2, inclusiv unele destinate Ucrainei. „Drone Deal”: un document semnat și posibilă testare în SUA În privința „Drone Deal”, Zelenski a sugerat că negocierile sunt aproape de final și a spus că părțile au semnat deja „un document”, pe care l-a descris drept „un pas mare înainte”, exprimându-și dorința ca acordul să fie finalizat curând. Kyiv Post citează Radio Liberty, potrivit căruia documentul semnat ar deschide calea pentru testarea oficială de către SUA a dronelor ucrainene, cu aproximativ 100 de drone de la fiecare dintre șase producători ucraineni care ar urma să ajungă în Statele Unite. Publicația mai notează că, la începutul lunii iulie, producătorul ucrainean F-Drones a anunțat prima livrare de 2.000 de drone de atac F10 către SUA, în baza unui contract cu Pentagonul. „Drone Deal” este descris ca o inițiativă ucraineană de export și scalare a producției de drone împreună cu alte țări, în schimbul altor forme de sprijin militar. Kyiv Post menționează că Ucraina a semnat astfel de acorduri cu mai multe țări din Orientul Mijlociu în aprilie (după izbucnirea războiului din Iran), precum și cu aliați europeni, inclusiv un al nouălea acord cu Danemarca, semnat la începutul lunii iulie. La întâlnirea de miercuri, Zelenski a mai spus că i-a acordat generalului Buzzard ordinul „Pentru Merit”, clasa a III-a. [...]
Confirmarea publică a unui duel aerian câștigat de Ucraina cu F-16 ridică miza operațională a integrării acestor avioane în apărarea aeriană , într-un moment în care la Washington se discută inclusiv scenariul unei suspendări pe trei ani a finanțării americane pentru apărarea antiaeriană a Kievului, potrivit Mediafax . Generalul american Dan Caine a spus, în cadrul unei audieri în Senatul SUA , că un F-16 folosit de Ucraina a obținut „prima victorie” într-o luptă aeriană împotriva unui avion de vânătoare rusesc, prezentând episodul ca pe un indicator al consolidării capacităților militare ucrainene, de la sisteme sol-aer la capabilități aer-aer. „Recent am avut prima victorie într-o luptă aeriană în care un F-16 ucrainean a doborât un avion de vânătoare rusesc. Cred că, în ultimii ani, capacitatea Ucrainei de a dezvolta o apărare aeriană stratificată a evoluat enorm, cu ajutorul și sprijinul multor parteneri.” Ce se știe și ce rămâne neconfirmat Caine nu a oferit detalii despre data și locul confruntării, tipul aeronavei ruse sau armamentul folosit. În același timp, materialul notează că este pentru prima dată când un oficial militar american de acest rang confirmă public distrugerea unui avion de luptă rusesc de către un F-16 ucrainean într-un duel aerian. Declarația vine în contextul informațiilor apărute după 8 iulie, când Ucraina a anunțat distrugerea unui avion multirol rusesc Su-35S. Mai mulți bloggeri militari pro-Kremlin au recunoscut atunci pierderea aeronavei și au susținut că pilotul s-a catapultat și a supraviețuit, însă autoritățile americane nu au confirmat oficial că avionul doborât era un Su-35S. De ce contează: integrarea F-16 crește riscurile pentru aviația rusă Potrivit analiștilor militari citați în articol, chiar dacă incidentul nu schimbă raportul de forțe în războiul aerian, el indică faptul că integrarea avioanelor F-16 în sistemul de apărare al Ucrainei crește riscurile pentru aviația rusă. În text este menționat și Su-35S, descris ca unul dintre cele mai moderne avioane de vânătoare ale Rusiei și evaluat la „un miliard de ruble”, fiind considerat de piloții ucraineni, încă de la începutul invaziei, drept un adversar periculos datorită radarului puternic și rachetelor cu rază lungă de acțiune. [...]
Aglomerația de nave la Dunăre și Marea Neagră ar putea crește riscul de incidente în apropierea porturilor românești, pe fondul intensificării exporturilor de cereale din Ucraina, potrivit Antena 3 . Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad , spune că este posibil să mai apară evenimente similare celui raportat în largul localității Sfântu Gheorghe, unde o navă sub pavilion Liberia a fost avariată, cel mai probabil, de o dronă maritimă sau de explozia unei mine marine. Generalul leagă riscul de perioada în care „se încheie treieratul” în Ucraina, ceea ce ar urma să aducă un aflux de nave în zona porturilor românești de la Dunăre și de la Marea Neagră, cu efect direct asupra vulnerabilităților operaționale din zonă. „Personal, cred că se vor mai întâmpla incidente. Suntem exact în perioada în care se încheie treieratul în Ucraina.” De ce contează: presiune operațională pe porturi și pe rutele de tranzit În declarațiile citate, șeful Armatei indică faptul că, odată cu creșterea exporturilor ucrainene de grâne, crește și numărul navelor ucrainene care ajung în proximitatea porturilor românești. În acest context, el menționează existența unui „coridor verde” stabilit în apropierea apelor teritoriale ale Ucrainei, Bulgariei și Turciei, pentru ca tranzitul să se desfășoare „corespunzător”. Aglomerația anticipată în porturile de la Dunăre și Marea Neagră ar putea amplifica riscurile pentru navele care aprovizionează sau deservesc exporturile Ucrainei, inclusiv în vecinătatea apelor teritoriale românești. Incidentul care a declanșat avertismentul Avertismentul vine după ce o navă care transporta cărbuni din Norfolk (SUA) către Ucraina, sub pavilion Liberia, aflată la aproximativ 22 de mile marine (aprox. 41 km) sud-est de Sfântu Gheorghe, a raportat în noaptea de joi spre vineri o avarie. Potrivit Agerpres, evaluările preliminare indică drept cauză probabilă impactul cu o dronă maritimă sau explozia unei mine marine. Autoritatea Navală Română a transmis că nava „Christina B” are la bord 17 membri ai echipajului (ucraineni, turci, srilankezi și filipinezi), transportă 75.404 tone de cărbune și este ancorată în afara apelor teritoriale românești. Nu au fost raportate persoane rănite, iar MRCC Constanța monitorizează situația. [...]
F-22 Raptor rămâne un reper operațional în superioritatea aeriană, dar cu costuri și restricții care îi limitează replicarea , arată o analiză din Interesting Engineering . Deși a intrat în serviciu în 2005, avionul continuă să fie considerat de mulți drept cel mai capabil vânător dedicat luptei aer-aer aflat în exploatare, însă programul a fost scurtat, producția s-a oprit, iar exportul este interzis prin lege. De ce contează: performanță ridicată, flotă mică și cost pe aparat foarte mare Potrivit publicației, F-22 combină patru elemente care, împreună, îi dau avantajul în lupta aeriană: invizibilitate radar (stealth), viteză supersonică fără postcombustie („supercruise”), manevrabilitate ridicată și integrarea avansată a senzorilor („fuziune de senzori”, adică unificarea datelor din mai multe surse într-o singură imagine tactică pentru pilot). Tocmai această combinație îl menține relevant, chiar dacă între timp au intrat în serviciu platforme mai noi, precum F-35, J-20 sau Su-57. În același timp, F-22 este descris ca fiind printre cele mai scumpe avioane de luptă operaționale construite, iar explicația ține de economie de scară: au fost produse doar 187 aparate operaționale, după ce guvernul SUA a redus programul în 2009, iar producția s-a încheiat în 2011. Cu cheltuieli mari de cercetare și dezvoltare împărțite la o flotă relativ mică, costul pe aparat a crescut semnificativ. Analiza notează că, în funcție de metodologia de calcul, costul total al programului pe aeronavă depășește 300 milioane dolari (aprox. 1,38 miliarde lei ), ceea ce îl plasează între cele mai costisitoare programe de aviație de luptă aflate în serviciu. Ce îl face eficient în luptă, pe scurt Elementele tehnice evidențiate în material sunt: Stealth : armamentul este transportat în compartimente interne, reducând semnătura radar; forma și materialele absorbante contribuie la dificultatea detectării și urmăririi. Supercruise : poate zbura supersonic în jur de Mach 1,5 fără postcombustie, ceea ce ajută la autonomie, reduce semnătura în infraroșu și scurtează timpul de ajungere în zona de luptă. Vectorizarea tracțiunii : duze bidimensionale care permit manevre extreme, utile mai ales în lupta apropiată. Fuziunea de senzori : combină datele din radar, sisteme de sprijin electronic și alți senzori într-o imagine unică, reducând încărcarea informațională a pilotului. De ce nu poate fi cumpărat de alte țări Spre deosebire de F-35, F-22 nu a fost exportat niciodată. Motivul invocat este Obey Amendment , o prevedere adoptată de Congresul SUA care interzice exportul pentru a proteja tehnologii clasificate (designul stealth, capabilități de război electronic, radarul avansat și software-ul de misiune). Chiar și aliați apropiați, precum Japonia, Australia și Israel, și-au exprimat interesul, fără a putea achiziționa aparatul. Ce urmează: înlocuire așteptată, dar rol operațional încă central Deși producția s-a încheiat de peste un deceniu, F-22 continuă să influențeze filosofia de proiectare a avioanelor moderne, iar SUA îl mențin ca element-cheie al superiorității aeriene. Materialul indică faptul că programe de generația a șasea, precum inițiativa Next Generation Air Dominance (NGAD) , sunt așteptate să îl înlocuiască în timp, însă până atunci Raptor rămâne o piesă centrală în postura aeriană americană. [...]
