Știri
Știri din categoria Apărare
Planul Pentagonului de a adăuga 44.500 de militari ar împinge bugetul apărării spre 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei), însă dimensiunea reală a creșterii depinde de votul Congresului, potrivit Focus. Miza este una bugetară și operațională: finanțarea suplimentară nu acoperă doar personalul, ci și achiziții de armament, cercetare și investiții în baze și cazare pentru militarii tineri.
În planurile de buget pentru anul fiscal 2027, Departamentul Apărării vrea o creștere a efectivelor cu 44.500 de soldați și rezerviști, condiționată de aprobarea Congresului. Informația este atribuită de publicație portalului militar „task and purpose”, care citează documente oficiale.
Bugetul solicitat este de circa 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei). Conform articolului, banii ar urma să finanțeze:
Motivul invocat pentru extindere este evoluția neobișnuit de bună a recrutării. În documente oficiale citate în articol se arată că recrutarea în anul fiscal 2025 a atins cel mai ridicat nivel din ultimii peste 15 ani, iar forțele armate vor să capitalizeze această tendință pentru a atrage persoane „motivate și înalt calificate”.
Contextul recent rămâne însă tensionat: armata SUA a pierdut „zeci de mii” de militari între 2021 și 2023, iar în 2023 forțele aeriene, marina și armata nu și-au atins țintele de recrutare, potrivit „task and purpose”. Ca răspuns, Pentagonul a introdus cursuri de pregătire și strategii noi de promovare inspirate din mediul privat.
Pe lângă creșterea totală, articolul detaliază ajustări pe componente:
Tot „task and purpose” este citat cu un exemplu de instrument de recrutare: Forțele Aeriene au introdus prime de înrolare de până la 40.000 de dolari (aprox. 184.000 lei) și susțin că astfel și-au atins ținta de recrutare cu cinci luni mai devreme decât era așteptat, plus „mii” de candidați în plus.
Chiar dacă Pentagonul cere o „end strength” (efectiv-țintă) mai mare, Congresul decide dimensiunea finală, iar parlamentarii pot ajusta cifrele în funcție de situația de securitate, buget și evaluarea șanselor de recrutare.
Articolul amintește că, la bugetul apărării pe 2024, comisia de profil din Senat a recomandat aprobarea unui număr mai mic de militari activi decât ceruse inițial Pentagonul, invocând ideea că problemele de recrutare se rezolvă pe mai mulți ani și că ar trebui urmărit „calitatea înaintea cantității”.
Recomandate
SUA pregătesc opțiuni militare pentru Strâmtoarea Ormuz , iar riscul major rămâne blocarea unei rute-cheie pentru comerțul global , potrivit Adevărul , care citează surse CNN. Planurile ar urma să fie activate dacă armistițiul cu Teheranul se prăbușește, într-un context în care traficul comercial evită încă zona, iar redeschiderea rapidă a strâmtorii nu este considerată garantată nici după eventuale lovituri. Ce vizează noile planuri: „ținte dinamice” și mijloace asimetrice Oficiali ai armatei americane elaborează scenarii de atac axate pe apărarea Iranului în jurul Strâmtorii Ormuz, Golfului Arabiei și Golfului Oman. În analiză intră lovituri asupra așa-numitelor „ținte dinamice” – obiective mobile sau care își schimbă rapid poziția – precum: ambarcațiuni rapide; nave specializate în amplasarea minelor; alte mijloace asimetrice folosite de Iran pentru a controla sau bloca căile navigabile. Publicația notează că blocarea Strâmtorii Ormuz a afectat deja economia globală și că situația persistă în pofida armistițiului care a oprit temporar bombardamentele lansate de SUA pe 7 aprilie. Schimbare de tactică: de la lovituri „în adâncime” la controlul apelor Dacă în prima fază SUA ar fi vizat mai ales obiective din afara strâmtorii, pentru a lovi în adâncimea teritoriului Iranului, noile planuri se concentrează pe zona maritimă strategică. Potrivit CNN, o mare parte din rachetele de coastă ale Iranului ar fi rămas intacte, iar Teheranul ar dispune de numeroase ambarcațiuni rapide care pot ataca nave comerciale, complicând eforturile de redeschidere a rutei. Mai mulți oficiali citați de CNN avertizează că, chiar și în cazul unor noi lovituri, redeschiderea imediată a Strâmtorii Ormuz nu este sigură. „Dacă nu poți dovedi fără echivoc că 100% din capacitatea militară a Iranului este distrusă sau că riscul poate fi controlat aproape complet, decizia depinde de cât de mult este dispus președintele american să își asume riscuri și să trimită nave prin strâmtoare”, a declarat o sursă apropiată planificării militare. Opțiuni mai controversate: infrastructură energetică și ținte de conducere Pentagonul ar lua în calcul și lovituri asupra infrastructurii cu dublă utilizare, inclusiv facilități energetice, ca instrument de presiune pentru a forța Iranul la negocieri. O astfel de escaladare este descrisă drept controversată de unii oficiali americani. Separat, o altă variantă discutată ar viza eliminarea unor lideri militari iranieni sau a unor persoane considerate „obstrucționiste” în cadrul regimului, inclusiv figuri din Garda Revoluționară, precum șeful acesteia, Ahmad Vahidi. Un purtător de cuvânt al Pentagonului a refuzat să comenteze detaliile, precizând doar că armata prezintă președintelui opțiuni și că toate „rămân pe masă”. Ce se întâmplă acum în zonă Donald Trump ar considera că regimul de la Teheran este „fracturat” după pierderile suferite în urma operațiunilor americano-israeliene și ar fi sugerat existența unor tensiuni interne, însă sursele citate de CNN spun că președintele american nu ar fi dispus să prelungească armistițiul pe termen nedefinit. În teren, o parte semnificativă a capacităților militare iraniene ar fi supraviețuit bombardamentelor inițiale, inclusiv lansatoare de rachete și drone kamikaze, unele fiind mutate în alte zone în timpul armistițiului. În paralel, SUA mențin o prezență navală importantă în regiune, cu 19 nave desfășurate în Orientul Mijlociu și în Oceanul Indian, iar unele operațiuni recente din cadrul blocadei au inclus interceptarea și controlul unor nave suspectate că transportă petrol iranian. [...]
Declarațiile șefului Pentagonului ridică din nou miza politică a „puterilor de război” ale președintelui SUA , într-un moment în care administrația Trump este contestată în Congres pentru conflictul început împreună cu Israelul împotriva Iranului, potrivit G4Media . Pete Hegseth , prezentat drept „secretar de război” al Statelor Unite, a elogiat „rezultatele militare decisive” în războiul împotriva Iranului și a susținut că forțele armate americane ar trebui să primească Premiul Nobel pentru Pace „în fiecare an”, pe motiv că ar garanta securitatea globală. „Singura instituţie care ar trebui să câştige Premiul Nobel pentru Pace în fiecare an sunt forţele armate ale Statelor Unite, pentru că suntem garantul securităţii şi protecţiei nu doar ale ţării noastre, ci şi ale multor oameni în această lume.” Rebranduirea Departamentului Apărării și doctrina „pace prin forță” Hegseth a răspuns la o întrebare venită de la site-ul TMZ, acreditat la Washington, despre posibilitatea schimbării din nou a denumirii Departamentului Apărării — redenumit anterior „Departamentul de Război” — în „Departamentul Păcii”. În toamna anului trecut, Donald Trump a semnat un ordin prezidențial prin care Departamentul Apărării a fost redenumit Departamentul de Război, notează articolul. Hegseth a justificat schimbarea prin ideea de „pace prin forță”, susținând că sloganul nu ar fi „doar cuvinte goale” și că scopul final al războiului ar fi obținerea păcii. Tot în același context, oficialul a afirmat că rolul său este să se asigure că forțele americane pot exercita „violență maximă” asupra adversarilor. Presiune politică internă: acuzații de depășire a prerogativelor Pe fond, declarațiile vin pe fondul criticilor din partea democraților din Congres, care acuză administrația Trump de depășirea prerogativelor, în condițiile în care președintele nu ar fi avut aprobarea legislativului pentru războiul inițiat împreună cu Israelul împotriva Iranului pe 28 februarie, potrivit materialului. Minoritatea democratică ar fi încercat fără succes să adopte măsuri care să limiteze prerogativele de război ale președintelui. Context: miza simbolică a Premiului Nobel Articolul mai arată că Trump și-a exprimat public dorința de a primi Premiul Nobel pentru Pace și a criticat Comitetul Nobel norvegian după ce nu a primit distincția în 2025, deși susține că a pus capăt mai multor conflicte internaționale. [...]
Descoperirea unor noi fragmente de dronă între Luncavița și Văcăreni ridică presiunea operațională pe autorități într-o zonă de graniță deja afectată de incidente repetate, după ce MApN a anunțat trimiterea unei echipe mixte pentru cercetare și ridicarea resturilor, potrivit HotNews . Ministerul Apărării Naționale spune că a fost informat duminică, 26 aprilie, despre existența unor fragmente de dronă semnalate între localitățile Luncavița și Văcăreni, în județul Tulcea. Perimetrul a fost securizat de Ministerul Afacerilor Interne, iar o echipă mixtă formată din specialiști ai MApN și ai Serviciului Român de Informații se deplasează la fața locului pentru a cerceta situația și a ridica fragmentele în vederea expertizării. Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța . Context: al treilea episod în 48 de ore, după Galați și un alt caz din Tulcea Informațiile vin după incidentul din noaptea de vineri spre sâmbătă, când o dronă rusească a căzut în zona „Bariera Traian ”, la marginea de nord a municipiului Galați, în timpul unui atac aerian masiv al Rusiei în zona orașului ucrainean Reni. Conform autorităților, drona a zburat patru minute în spațiul aerian național, traversând lacul Brateș. Autoritățile au raportat pagube materiale — „o anexă dintr-o gospodărie” și „un stâlp de electricitate” — acesta fiind, potrivit informațiilor prezentate, primul caz în care au fost produse pagube în România din cauza unei drone rusești căzute pe teritoriul național. Drona avea încărcătură explozivă, iar autoritățile au evacuat peste 500 de localnici din apropierea zonei și de pe străzile aflate pe traseul transportului dronei pentru detonare. La câteva ore după acel episod, MApN anunța că în județul Tulcea au fost descoperite resturi dintr-o altă dronă la o fermă din localitatea Văcăreni, aflată la aproximativ 20 de kilometri sud-est de locul din Galați unde s-a prăbușit drona cu explozibil. [...]
Refacerea stocurilor de muniții esențiale ale SUA ar putea dura între unu și patru ani , după consumul accelerat din războiul cu Iranul, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza operațională este că ritmul de utilizare din primele săptămâni ar fi redus „spațiul de manevră” al SUA pentru un conflict viitor cu o putere majoră, precum China, chiar dacă, în scenariul actual, aprovizionarea generală este descrisă ca fiind încă suficientă. Un studiu al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) , preluat de TVP World , arată că în faza inițială a războiului forțele americane au folosit cantități mari de muniție de ultimă generație într-o campanie aeriană și de rachete de 39 de zile, în care au fost lovite peste 13.000 de ținte. Oficialii americani au caracterizat ratele de utilizare din prima fază drept „enorme” și „îngrijorător de ridicate”. Efect imediat: întârzieri la livrări către aliați Pe fondul presiunii pe stocuri, SUA au avertizat aliații europeni și alți parteneri, inclusiv Japonia, că unele livrări de arme vor fi întârziate. În paralel, aliați din Europa și Asia și-au exprimat îngrijorarea că aprovizionările americane sunt redirecționate către Orientul Mijlociu, în timp ce alte țări, inclusiv Ucraina , riscă să fie „lăsate pe margine”, potrivit raportului citat. Cât durează refacerea și unde e riscul CSIS estimează că reconstituirea stocurilor de muniții esențiale ar putea dura între unu și patru ani, iar în unele cazuri termenele de producție și livrare se pot întinde pe mai mult de patru ani. Analiștii notează că stocurile erau deja considerate insuficiente pentru un potențial conflict cu o putere majoră precum China, iar războiul cu Iranul ar fi amplificat această vulnerabilitate pe termen lung. „Riscul — care va persista mulți ani — rezidă în războaiele viitoare”, au scris analiștii CSIS în studiu. Totuși, aceeași analiză susține că, deși unele stocuri-cheie de rachete au fost utilizate semnificativ (în unele cazuri cu mai mult de jumătate), aprovizionarea generală rămâne suficientă „în orice scenariu plauzibil” pentru conflictul actual. Ajustări tactice pentru a conserva muniția Raportul indică și o reducere puternică a intensității atacurilor iraniene după prima săptămână: lansările de drone au scăzut cu 83%, iar cele de rachete balistice cu 90%, ceea ce a diminuat presiunea asupra apărării aeriene americane. În plus, forțele SUA au început să înlocuiască rachetele scumpe cu rază lungă cu alternative mai ieftine și mai abundente, contribuind la conservarea stocurilor rămase. Oficialii americani afirmă că prioritatea este lupta în desfășurare și că se așteaptă o creștere a producției, însă analiza sugerează că refacerea completă a unor categorii de muniții va rămâne un proces de durată. [...]
Testul cu laserul LOCUST pe portavionul USS George H.W. Bush indică o schimbare operațională în apărarea anti-dronă , printr-un sistem containerizat, transportabil și rapid de instalat, care ar putea reduce dependența de muniție clasică în scenarii cu ținte numeroase, potrivit Focus . În cadrul unui exercițiu, US Navy a testat pe puntea de zbor a portavionului USS George H.W. Bush un nou sistem de armă cu energie dirijată (laser), care a detectat și a angajat mai multe vehicule aeriene fără pilot. Publicația notează că testele au folosit un sistem „containerizat”, adică o soluție montată într-un modul transportabil. Exercițiul a fost realizat în colaborare cu US Navy și cu Rapid Capabilities and Critical Technologies Office (RCCTO) din cadrul US Army, conform informațiilor citate de Focus din Naval News . Sistemul testat poartă numele LOCUST Laser Weapon System, iar echipajul l-a folosit pentru a „recunoaște, urmări și ataca” dronele în scenariul de instruire. De ce contează: apărare anti-dronă „la pachet”, ușor de mutat între platforme Elementul central al testului este caracterul modular al soluției. LOCUST este descris ca un sistem de sine stătător și transportabil, proiectat pentru protecție împotriva dronelor, sprijin în misiuni de supraveghere și apărare aeriană pe distanțe scurte. Potrivit ukdefencejournal, citat de Focus, sistemul combină senzori electro-optici și termici cu o interfață de tip rețea și funcții de urmărire automată a țintelor și de angajare. Containerizarea ar permite, în principiu, mutarea mai rapidă a capabilității între nave sau alte platforme, fără integrare structurală complexă, ceea ce sugerează un model de „capabilitate la cerere” pentru contracararea amenințărilor cu drone. Context: platforma pe care a fost testat sistemul Focus reamintește câteva date despre USS George H.W. Bush, portavion din clasa Nimitz: deplasament de aproximativ 102.000 de tone și lungime de circa 332 metri; propulsie asigurată de două reactoare care antrenează patru arbori, cu viteză de peste 30 de noduri; la bord: aproximativ 90 de aeronave și peste 3.500 de membri ai echipajului. Publicația prezintă testul ca o demonstrație a capacităților împotriva amenințărilor cu drone, într-un moment în care apărarea apropiată (pe distanțe scurte) devine tot mai relevantă pentru navele militare în teatre unde apar frecvent ținte fără pilot. [...]
Franța și Grecia își extind pactul de apărare reciprocă la nivel global , într-un semnal de consolidare a cooperării militare europene și de clarificare a modului în care ar funcționa în practică clauza de apărare mutuală din tratatele UE, potrivit Mediafax . În timpul vizitei președintelui Emmanuel Macron la Atena, Parisul și Atena au semnat sâmbătă nouă acorduri bilaterale, inclusiv prelungirea unui pact-cadru de apărare, care va fi reînnoit automat peste cinci ani, după expirare. În cadrul conferinței comune de presă cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, Macron a spus că parteneriatul include o clauză de sprijin și asistență reciprocă în caz de agresiune armată. „În cadrul acestui parteneriat, există o clauză de sprijin și asistență reciprocă în caz de agresiune armată.” Macron a adăugat că Franța va rămâne alături de Grecia „orice s-ar întâmpla”, în timp ce Mitsotakis a descris Franța drept „adevăratul aliat” al Greciei și a indicat că angajamentele de asistență reciprocă sunt „punctul forte” al acordurilor dintre cele două țări. Clarificarea clauzei UE, fără a înlocui NATO Cei doi lideri au insistat asupra necesității de a clarifica modul în care clauza de apărare reciprocă a UE – Articolul 42 alineatul 7 din Tratatul UE – ar funcționa în practică. În același timp, au subliniat că aceasta nu ar trebui tratată ca un substitut pentru Articolul 5 din Tratatul NATO, care stabilește principiul apărării colective. În acest context, Macron a afirmat că clauza de apărare a UE este „mai puternică” decât Articolul 5 din Tratatul NATO, pe fondul discuțiilor despre o asumare mai mare a rolului european în cadrul alianței nord-atlantice. Componenta industrială: contract MBDA și vizită la o fregată Naval Group Pe lângă parteneriatul strategic, cele două guverne au semnat acorduri și în alte domenii, inclusiv educație, cercetare și energie nucleară. În plan strict militar-industrial, compania franceză MBDA a semnat un contract pentru continuarea sprijinului acordat rachetelor Mica ale Armatei Greciei. Tot sâmbătă dimineață, Macron și Mitsotakis au vizitat în portul Pireu o fregată grecească construită de compania franceză Naval Group, în prezența ministrului francez al Apărării și Forțelor Armate, Catherine Vautrin, și a directorului general al Naval Group, Pierre-Eric Pommelet. [...]
