Știri
Știri din categoria Apărare
Renault intră în zona apărării printr-un parteneriat pentru drone militare, potrivit Reuters. Constructorul auto francez a anunțat că se asociază cu Turgis Gaillard pentru a dezvolta drone, într-o mișcare menită să sprijine creșterea capacității de producție pentru armata franceză.
Reuters notează că eforturile militare legate de invazia Rusiei în Ucraina, precum și noile nevoi identificate de Europa pe fondul evoluției politicii externe a SUA, au generat cerințe suplimentare pentru armament și echipamente pe care industriile tradiționale de apărare ar putea să nu le poată acoperi rapid.
Un purtător de cuvânt al Renault a transmis, într-un e-mail trimis luni seara, că o inițiativă în industria dronelor prinde contur printr-un proiect în parteneriat cu Turgis Gaillard, sub supravegherea agenției franceze de achiziții pentru apărare.
„În urmă cu câteva luni, am fost contactați de Ministerul francez al Forțelor Armate cu privire la un proiect de dezvoltare a unei industrii franceze de drone”, a declarat marți Fabrice Cambolive, Chief Growth Officer al Renault, la postul de știri BFM TV.
Cambolive a mai spus că Renault a fost căutat pentru „expertiza industrială, de producție și de proiectare”, dar compania nu a confirmat informațiile publicate de revista franceză Usine Nouvelle potrivit cărora dronele ar urma să fie produse în masă la uzinele Renault din Cléon și Le Mans. Totodată, el a subliniat că activitatea de bază a grupului rămâne industria auto.
Conform cotidianului francez La Tribune, cei doi parteneri ar putea produce o dronă tactică, cu o anvergură de circa zece metri, „la un preț extrem de competitiv”, cu un ritm de producție de până la 600 de unități pe lună până la finalul primului an de activitate, însă Renault a refuzat să comenteze aceste informații.
În paralel, Reuters amintește că industria auto franceză și europeană a fost solicitată în ultimele luni să contribuie la proiectarea și producția de echipamente militare, inclusiv prin implicarea furnizorului Valeo într-un „pact pentru drone de apărare” și prin planurile Fonderie de Bretagne de a produce componente pentru muniție.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan avertizează că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amenințarea dronelor , deși a făcut „unele îmbunătățiri” cu sprijin american, într-un context în care incursiunile și incidentele de la granița războiului din Ucraina pun presiune pe capacitatea de apărare și pe coordonarea în NATO, potrivit HotNews . Declarațiile au fost făcute într-un interviu la CNN, acordat în noaptea de marți spre miercuri, în jurul orei 01:30 (ora României). Întrebat despre riscul unui atac militar al Rusiei asupra unui stat NATO, Nicușor Dan a spus că un astfel de scenariu este „puțin probabil” pe termen scurt, dar a insistat că aliații trebuie să fie pregătiți, invocând precedentul invaziei din Ucraina, potrivit News.ro. Drona ca risc operațional: „nu suntem complet pregătiți” Șeful statului a recunoscut că România nu este „complet pregătită” pentru acest tip de amenințare, pe care a descris-o drept relativ nouă. „Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî. Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri.” Contextul invocat este unul concret: pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane, iar în ultimele luni au fost raportate mai multe incursiuni ale dronelor în spațiul aerian românesc. HotNews amintește și incidentul din Galați, într-un material separat despre drona prăbușită pe un bloc . Reechilibrarea efortului în NATO și rolul SUA în regiune Nicușor Dan a spus că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă „cu mai multă seriozitate”, menționând creșterea cheltuielilor de apărare și cooperarea mai strânsă, în ideea unui „reechilibru” al efortului față de Statele Unite. În acest context, președintele a afirmat că „Trump are dreptate” când cere o contribuție mai proporțională a Europei la apărarea comună. Totodată, el a subliniat importanța unei prezențe militare americane puternice în Europa. În România se află în prezent aproximativ 1.500 de militari americani, iar un contingent rotațional de aproximativ 500 de militari care opera în România, Bulgaria și Ungaria a fost retras, a precizat președintele. Nicușor Dan a vorbit despre oportunitatea unei „redistribuiri proporționale” a trupelor americane în interiorul Europei și a argumentat că prezența SUA în apropierea Mării Negre și a Mediteranei este „un beneficiu pentru Statele Unite”. Atac direct vs. operațiuni hibride Președintele a făcut distincția între un atac militar direct și acțiuni hibride atribuite Moscovei. În opinia sa, pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al statelor NATO nu ar fi intenționată, însă a indicat drept deliberate alte tipuri de acțiuni: dezinformare, atacuri hibride, atacuri asupra infrastructurii critice (submarine sau terestre) și sabotaje. Potrivit lui Nicușor Dan, aceste operațiuni ar urmări două obiective: subminarea încrederii cetățenilor în autorități și subminarea sprijinului european pentru Ucraina. Președintele se află în această perioadă la New York pentru Săptămâna la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU și urmează să susțină miercuri discursul național în plenul Adunării Generale. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire în adâncimea Rusiei, punând presiune pe logistica și costurile de apărare ale Moscovei , pe fondul unei campanii care combină drone lansate „cu sutele” cu rachete noi, inclusiv balistice, potrivit Adevărul . Miza operațională, dincolo de efectul politic, este forțarea Rusiei să redistribuie și să consume resurse antiaeriene scumpe pentru a acoperi un număr tot mai mare de ținte. Atacuri în valuri asupra Moscovei și țintirea infrastructurii de combustibil Volodimir Zelenski a spus că forțele ucrainene au lansat duminică „cel mai amplu atac asupra Moscovei” de la începutul războiului, chiar în ultima zi a alegerilor legislative din Rusia. Potrivit relatării, aproximativ 450 de drone au vizat capitala, urmate de o serie de rachete, iar atacurile au provocat doi morți și pagube în zone rezidențiale. Zelenski a afirmat că Ucraina a lovit o instalație petrolieră „cheie” și un punct logistic din regiune, care ar asigura peste o treime din combustibilul folosit la Moscova, inclusiv combustibil de aviație pentru armată. Ministrul ucrainean al apărării a susținut că astfel de lovituri „subminează direct capacitatea inamicului de a continua războiul de agresiune și de a-și aproviziona trupele”. „ Pelican ” și „Flamingo”: rachete noi, presiune pe apărarea antiaeriană Zelenski a indicat că operațiunea a implicat racheta balistică lansată de la sol FP-7, denumită „Pelican”, proiectată și construită în Ucraina de firma Fire Point. Conform datelor prezentate, racheta ar avea o rază maximă de acțiune de aproximativ 200 km, o încărcătură de 150 kg și o precizie de 13 metri, iar duminică ar fi fost prima confirmare oficială a folosirii ei în luptă, după încheierea testelor la începutul lunii. Expertul Justin Bronk (RUSI) a explicat, în declarații citate de The Sun, că rachetele balistice sunt dificil de interceptat din cauza vitezei și a traiectoriei înalte, cu reintrare abruptă. În același timp, el a susținut că arme precum FP-7 și, pe termen mai lung, FP-9 (aflată în teste de zbor) ar putea reduce numărul sistemelor rusești capabile să le intercepteze și ar obliga Rusia să folosească mai multe rachete sol-aer cu rază lungă, mai costisitoare. În același pachet de capabilități, Zelenski a enumerat și alte rachete sau drone folosite: „FP-1, RZ-100, MICH-2000, Palianiția, Vendetta, Liutîi, Bars, Flamingo și Sichen”. „Flamingo”, folosită pentru prima dată în luptă în august 2025, ar putea lovi ținte la peste 3.000 km, cu o încărcătură explozivă de 1.000 kg, având o anvergură de șase metri și viteze de până la 900 km/h, potrivit articolului. Drone „kamikaze” și redistribuirea apărării ruse: efect direct pe front Bronk a argumentat că dronele ucrainene sunt suficient de ieftine încât să fie lansate în număr mare, ceea ce obligă apărarea antiaeriană rusă să gestioneze sute de ținte lente, la altitudini joase, cu semnături radar diferite. Chiar dacă „cele mai multe” ar fi doborâte, consumul de resurse ar eroda capacitatea de apărare. Un efect operațional important, potrivit aceluiași expert, este că apărarea antiaeriană terestră a Rusiei ar fi „mult mai puțin densă” pe front, deoarece o parte semnificativă a fost redistribuită în interiorul Rusiei pentru a contracara loviturile cu rază lungă. Roboți tereștri „kamikaze” lansați din aer, în spatele liniilor Articolul mai descrie „ Operațiunea Vivaldi ”, în care Ucraina ar folosi pentru prima dată transportul aerian al unor roboți tereștri de tip „kamikaze”, lansați în spatele liniilor inamice. Aceștia ar fi controlați de operatori aflați la zeci de kilometri, ar transporta muniție și ar putea ocupa poziții, deplasându-se cu până la 12 km/h. Într-un mesaj atribuit armatei ucrainene, se arată că drone grele de tip bombardier ar fi transportat roboți tereștri kamikaze la peste 10 km în spatele pozițiilor rusești, cu scopul de a trimite „mașinile în cea mai periculoasă zonă a frontului, înaintea infanteriei”. De ce contează: costuri, logistică și presiune internă în Rusia Dincolo de dimensiunea militară, relatarea susține că loviturile asupra depozitelor petroliere și asupra unei mari platforme ruse de comerț electronic ar fi afectat o economie rusă „deja șubrezită”, cu efecte precum falimente, blocarea comerțului și lipsuri de combustibil. În paralel, este menționată o creștere a solicitărilor de sprijin pentru emigrare de urgență raportată de proiectul antirăzboi Ark, pe fondul temerilor privind o nouă mobilizare. În acest context, Bronk leagă eficiența campaniei de lovituri de impactul asupra percepției elitelor ruse privind „riscurile și costurile”, iar Zelenski afirmă că Putin ar plănui recrutarea a peste 300.000 de noi militari. [...]
Un avion de luptă american F-16 s-a prăbușit marți după-amiază la baza aeriană Spangdahlem din vestul Germaniei, un incident care a declanșat o anchetă și a dus la devierea altor aeronave către Ramstein , potrivit Politico . Aeronava, alocată Escadrilei 52 de vânătoare a Forțelor Aeriene ale SUA, a căzut în jurul orei 14:30 (ora locală). Pilotul s-a catapultat în siguranță și a primit îngrijiri medicale imediate din partea echipelor de intervenție, iar investigația este în desfășurare; autoritățile americane au transmis că vor furniza informații suplimentare pe măsură ce devin disponibile. Controlul traficului aerian din Germania a spus publicației germane SWR că prăbușirea a avut loc după un exercițiu la care au participat mai multe aeronave. În urma incidentului, alte avioane au fost deviate către baza aeriană Ramstein. Intervenție la sol și bilanț provizoriu La fața locului au intervenit și echipele de pompieri și protecție civilă din districtul Eifelkreis Bitburg-Prüm. Districtul a anunțat că „o persoană a fost rănită” și că măsurile de urgență s-au încheiat, fără a oferi alte detalii despre circumstanțele prăbușirii. Context operațional: misiuni SUA și NATO Escadrila 52 operează avioane F-16 în sprijinul misiunilor SUA și NATO. Politico amintește că, în octombrie 2019, un alt F-16 american s-a prăbușit în apropiere de Zemmer-Rodt, la sud de bază, în timpul unui zbor de antrenament; atunci pilotul s-a catapultat și a suferit răni ușoare. Ministerul german al Apărării nu a răspuns solicitării de comentarii a publicației. [...]
Președintele Nicușor Dan cere menținerea și extinderea prezenței militare americane în România , argumentând că o astfel de decizie ar întări postura de securitate pe flancul estic și ar aduce beneficii reciproce în cadrul NATO, potrivit Euronews . Într-un interviu acordat emisiunii „ The Julie Mason Show ” din SUA, șeful statului a spus că România este pregătită să își asume „un rol mai important în securitatea europeană” și își dorește „soldați americani pe teritoriul nostru”, invocând poziționarea geografică a României, aproape de Orientul Mijlociu și de zona Mediteranei. „Suntem dornici să avem soldați americani pe teritoriul nostru, iar acest lucru va fi benefic pentru ambele părți, pentru că suntem foarte aproape de Orientul Mijlociu și de zona Mediteranei.” Ce semnal transmite Bucureștiul către Washington și NATO Nicușor Dan a descris relația bilaterală cu SUA drept una bazată pe o „lungă istorie bilaterală de încredere” și a indicat securitatea și economia ca domenii-cheie de cooperare. În plan militar, a amintit că bazele din România au fost folosite de aeronave americane pentru realimentare și pentru anumite echipamente defensive, iar obiectivul declarat este consolidarea cooperării militare cu Washingtonul. Pe tema NATO, președintele a admis că, „pentru ani de zile”, efortul de apărare între SUA și Europa „nu a fost echilibrat”. El a reamintit că România s-a numărat printre statele care au susținut creșterea cheltuielilor pentru apărare și a vorbit despre cooperarea dintre țările de pe flancul estic și cele nordice pentru „contribuții echilibrate” în cadrul Alianței, apreciind că după summitul de la Ankara direcția comună este „cea bună”. Context operațional: incidente la graniță și Marea Neagră În interviu, Nicușor Dan a legat discuția despre securitate și de efectele războiului din Ucraina asupra României, menționând drone aeriene care ajung „neintenționat” pe teritoriul românesc, precum și drone navale scăpate de sub control în Marea Neagră și riscul minelor. În acest cadru, a spus că România cooperează cu Bulgaria și Turcia. Președintele a insistat că aceste incidente nu schimbă sprijinul României pentru Kiev, iar obiectivul rămâne menținerea presiunii asupra economiei ruse prin sancțiuni și identificarea unor modalități eficiente de sprijinire a Ucrainei. Componenta economică, în același mesaj strategic Pe dimensiunea economică, Nicușor Dan a invocat investițiile unor companii americane precum Ford și Microsoft și a spus că România vrea să atragă mai mulți investitori din SUA, susținând că experiența acestora a fost una bună și cu „randament bun al investițiilor”. Republica Moldova și agenda de securitate regională Șeful statului a reafirmat sprijinul României pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pentru apropierea celor două state de standardele NATO. Aflat la New York pentru reuniunile Adunării Generale a ONU , Nicușor Dan a spus că întâlnirile dintre lideri ar trebui să contribuie la găsirea de soluții pentru problemele de securitate și pentru încheierea conflictelor. Interviul a fost acordat emisiunii „The Julie Mason Show”, difuzată de postul american SiriusXM, cu Elliot Williams ca gazdă invitată. [...]
Ucraina testează în luptă interceptorul STING S, mizând pe producție în masă pentru a contracara dronele rusești mai rapide , după ce sistemul a fost folosit pentru doborârea unei drone rusești Geran-5, potrivit Kyiv Post . Imaginile au fost publicate de Regimentul 1020 de rachete antiaeriene și artilerie antiaeriană, care susține că echipajul „Rubin” a folosit interceptorul STING S, produs de compania ucraineană Wild Hornets (Dyki Shershni), pentru a distruge o dronă Geran-5 cu propulsie cu reacție. Publicația precizează că nu a putut verifica independent momentul și locul filmării. De ce contează: apărarea antiaeriană se mută spre interceptori ieftini și scalabili Miza operațională este capacitatea Ucrainei de a răspunde la o amenințare în schimbare: drone de atac rusești tot mai rapide, inclusiv variante cu motor cu reacție. STING S este prezentat ca un instrument nou în „trusa” de apărare aeriană, aflat încă în testare, dar cu planuri de extindere rapidă a producției după finalizarea evaluărilor în luptă. Specificațiile tehnice ale STING S nu au fost făcute publice oficial, iar detaliile disponibile în material sunt atribuite unor „rapoarte” despre versiuni anterioare ale interceptorului. Ce se știe despre STING S și cum ar urma să fie folosit Conform informațiilor citate de publicație despre variantele anterioare ale interceptorului, acestea ar fi avut: acuratețe de lovire de 80–90%; rază operațională de aproximativ 25 km, iar variante mai noi până la 37 km; viteză de croazieră de 140–170 km/h și viteză maximă de până la 280 km/h; capacitate de urcare peste 7.000 m. Kyiv Post mai notează că dronele ar avea fuselaje tipărite 3D, nu ar necesita catapultă la lansare și s-ar putea întoarce la punctul de lansare dacă ținta a fost deja distrusă de un alt interceptor. În paralel, Wild Hornets indică faptul că majoritatea interceptărilor din testele de luptă au folosit „Hornet Vision Ctrl”, o tehnologie de control la distanță care permite operatorilor să se conecteze de la distanță la stații la sol și să piloteze interceptorii din poziții îndepărtate. Compania afirmă că acest lucru ar facilita extinderea rapidă a utilizării după începerea producției în masă și a livrărilor către unități. Ținta: ce este Geran-5 și de ce e mai greu de interceptat Geran-5 este descris ca diferit de alte drone din serie: în locul configurației „delta wing” a Geran-4, ar avea o formă aerodinamică mai apropiată de o rachetă de croazieră. Potrivit materialului, drona ar avea aproximativ 6 metri lungime, anvergura aripilor de până la 5,5 metri și un focos de circa 90 kg. Kyiv Post scrie că Geran-5 ar fi propulsat de un motor cu reacție chinezesc TELEFLY TF-TJ2000A și ar putea atinge 450–600 km/h, ar opera până la 6.000 m altitudine și ar avea o rază declarată de aproximativ 1.000 km. Ce urmează STING S este în prezent testat cu „unități selectate”, iar producătorul spune că intenționează să lanseze rapid producția în masă după încheierea testelor. Până atunci, specificațiile complete rămân nepublice, iar eficiența sistemului poate fi evaluată doar parțial din informațiile disponibile și din materialele video care nu au putut fi verificate independent. [...]
SUA pregătesc redeschiderea unei baze din Războiul Rece în Groenlanda , într-o mișcare care ar consolida operativ prezența militară americană în Arctica, fără a schimba statutul teritoriului, potrivit Adevărul . Planul este inclus într-un acord de securitate care urmează să fie semnat marți, la New York, în marja reuniunilor Adunării Generale a ONU, de Statele Unite, Danemarca și Groenlanda. Textul documentului nu este public, iar surse citate de Reuters spun că unele detalii nu vor fi finalizate înainte de semnare. Ce se schimbă pe teren: două puncte-cheie Cele două locații vizate sunt: Narsarsuaq (sudul Groenlandei) , unde SUA au operat baza militară Bluie West One , închisă în anii 1950; între timp, localitatea a ajuns la „doar câteva zeci de persoane”, potrivit sursei. Mestersvig (coasta de est) , un avanpost folosit în prezent de Sirius Dog Sled Patrol , unitate a forțelor speciale daneze care operează în nord-estul Groenlandei; conform surselor Reuters, SUA intenționează să stabilească o prezență militară și în această zonă. Miza: securitatea Arcticii, împinsă în cadrul NATO Casa Albă nu a oferit detalii despre înțelegere, dar a reiterat că acordul va contribui la „asigurarea și apărarea securității Groenlandei și a Statelor Unite”. Guvernul danez susține că acordul ar urma să plaseze securitatea Arcticii într-un cadru mai larg al NATO , în loc să rămână tratată exclusiv ca responsabilitate bilaterală SUA–Danemarca. Copenhaga mai afirmă că înțelegerea recunoaște suveranitatea Regatului Danemarcei și dreptul groenlandezilor la autodeterminare. Context: tensiuni după presiunile lui Trump Acordul vine după luni de tensiuni legate de Groenlanda, pe fondul declarațiilor repetate ale președintelui american Donald Trump că SUA „trebuie să obțină controlul” asupra insulei. În timpul crizei diplomatice, Trump nu a exclus nici utilizarea forței militare sau a presiunilor economice, potrivit sursei. În acest context, Danemarca și autoritățile groenlandeze au intrat în negocieri cu administrația americană pentru a reduce presiunile și pentru a consolida cooperarea în domeniul securității arctice. De ce contează: revenire la o amprentă militară mai mare În Războiul Rece, SUA aveau 17 instalații militare în Groenlanda și peste 10.000 de militari staționați pe insulă. În prezent, singura bază americană permanentă rămasă este Pituffik Space Base , cu aproximativ 150 de militari americani . Noul acord ar urma să consolideze prezența militară americană în Groenlanda, „fără modificarea statutului teritoriului”, care rămâne parte a Regatului Danemarcei și beneficiază de autonomie. [...]
