Știri
Știri din categoria Apărare
Costul războiului SUA împotriva Iranului a depășit 11 miliarde de dolari în doar șase zile, potrivit unor estimări prezentate de oficiali ai administrației Donald Trump într-un briefing confidențial pentru Congres. Conform Reuters, suma include doar o parte din cheltuielile militare și nu reflectă costul total al conflictului aflat în desfășurare.
Estimarea, discutată în cadrul unei întâlniri cu senatori americani, arată că operațiunile militare lansate pe 28 februarie au generat deja costuri de aproximativ 11,3 miliarde de dolari. Oficialii americani au precizat însă că această cifră nu include toate cheltuielile legate de conflict, ci doar o parte dintre ele.
În primele două zile ale operațiunii, armata americană a utilizat muniții în valoare de aproximativ 5,6 miliarde de dolari, inclusiv rachete de croazieră și alte armamente de mare precizie. Atacurile au fost lansate de Statele Unite și Israel împotriva unor ținte din Iran, iar conflictul s-a extins ulterior și în Liban.
Războiul a provocat până acum aproximativ 2.000 de victime, majoritatea în Iran și Liban, și a avut efecte importante asupra piețelor globale de energie și transport. În același timp, tensiunile au generat volatilitate pe piețele petroliere și îngrijorări privind lanțurile de aprovizionare la nivel global.
Casa Albă nu a prezentat încă o evaluare publică completă a costurilor și nici o estimare clară privind durata conflictului. Președintele Donald Trump a declarat însă că „am câștigat”, dar a precizat că Statele Unite vor continua operațiunile pentru a „termina treaba”.
În Congresul american se discută deja despre finanțarea suplimentară a operațiunilor militare. Potrivit unor surse citate de Reuters, administrația ar putea solicita până la 50 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului, deși unii oficiali consideră că suma ar putea fi chiar mai mare.
Parlamentarii americani și-au exprimat îngrijorarea că ritmul operațiunilor ar putea reduce rapid stocurile de armament ale armatei americane, în condițiile în care industria de apărare întâmpină deja dificultăți în a ține pasul cu cererea.
În acest context, Pentagonul a început discuții cu mari companii din industria de apărare pentru accelerarea producției de muniții și pentru refacerea stocurilor militare.
Recomandate
Liderii G7 au convenit să crească livrările de apărare antiaeriană și capabilități cu rază lungă pentru Ucraina , un pachet care combină sprijin militar imediat cu posibile măsuri de creștere a producției interne de armament și cu întărirea rezilienței energetice înainte de iarnă, potrivit Kyiv Post . Decizia, anunțată după summitul G7 de la Évian (Franța), vine pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone asupra orașelor, infrastructurii energetice și obiectivelor civile. În declarația comună, liderii G7 afirmă că rămân „uniți” în sprijinul pentru Ucraina și invocă „un nou impuls” în evoluțiile recente de pe câmpul de luptă. „Pentru a sprijini și accelera acest nou impuls, suntem de acord să creștem livrarea de capacități de apărare aeriană, sisteme și interceptoare suplimentare, precum și capabilități cu rază lungă”, se arată în declarația comună citată de publicație. Ce include angajamentul G7 Potrivit articolului, înțelegerea are câteva direcții operaționale: Extinderea apărării aeriene : livrări mai mari de sisteme și interceptoare pentru protejarea orașelor și a infrastructurii critice. Capabilități cu rază lungă : sprijin suplimentar pentru a întări capacitatea Ucrainei de a perturba operațiunile militare ruse. Producție de apărare : G7 spune că este pregătit să ia în calcul extinderea licențelor care ar permite creșterea producției militare interne a Ucrainei. Reziliență energetică : sprijin suplimentar pentru a trece peste iarna următoare, în contextul atacurilor continue asupra facilităților energetice. Patriot și licențe de producție: miza industrială Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, conform aceleiași surse, că președintele SUA Donald Trump a răspuns pozitiv solicitării Ucrainei pentru mai multe rachete Patriot (interceptoare pentru sistemul antiaerian Patriot ). Zelenski a mai spus că cei doi au discutat și despre posibile licențe americane care ar permite Ucrainei să producă intern rachete Patriot. Presiune economică asupra Rusiei În paralel cu componenta militară, liderii G7 au reiterat intenția de a crește presiunea asupra economiei de război a Rusiei , inclusiv prin întărirea sancțiunilor care vizează sectoarele de petrol și gaze . Zelenski a mai afirmat că summitul reflectă o înțelegere comună că Rusia „nu câștigă războiul” și că trebuie împinsă către un acord, potrivit articolului. [...]
Planul lui Donald Trump de a permite producția sub licență a armelor americane în Europa și Ucraina poate debloca rapid capacități industriale pentru apărarea aeriană a Kievului , într-un moment în care stocurile SUA sunt sub presiune, potrivit Adevărul . Anunțul a fost făcut miercuri, 17 iunie, la summitul G7 de la Evian (Franța) , pe fondul nevoii urgente a Ucrainei de rachete interceptoare. Trump a spus că va analiza solicitarea ca firmele americane din industria apărării să producă arme „sub licență” pe teritoriul european și în Ucraina, după ce a fost întrebat despre aceste planuri în cadrul unei conferințe de presă. Miza este una operațională: Ucraina are nevoie „critică” de interceptori pentru a opri rachetele balistice rusești, iar aceste sisteme pot fi produse, deocamdată, doar de SUA. În același timp, stocurile americane sunt descrise ca fiind sub presiune după livrările anterioare. Informația este relatată de Bloomberg , citat de publicație. Ce presupune producția „sub licență” și de ce contează Acordurile de licențiere ar permite companiilor europene sau ucrainene să fabrice arme americane local, sub supervizarea producătorului original. SUA au mai acordat astfel de licențe — exemplul menționat este producția de rachete Patriot sub licență în Germania — însă, în mod tradițional, Washingtonul păstrează un control strict asupra acestor aranjamente, invocând preocupări legate de proprietatea intelectuală. Pentru Europa și Ucraina, un astfel de mecanism ar putea însemna creșterea producției fără a depinde exclusiv de liniile de fabricație din SUA, într-un context în care cererea depășește capacitatea disponibilă. Reacția europeană la G7 și pașii următori Cancelarul german Friedrich Merz a confirmat că discuțiile vizează licențe „cuprinzătoare” pentru producători europeni și ucraineni și a argumentat că toate țările se confruntă cu o capacitate de producție insuficientă, iar licențierea ar putea acoperi o parte din deficit. În același cadru, reuniunea de la Evian este prezentată ca un succes pentru Ucraina: Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump, iar aliații — inclusiv SUA — au semnat o declarație comună. Trump și-a exprimat și disponibilitatea de a intensifica sancțiunile împotriva Rusiei, însă articolul nu oferă detalii despre calendarul sau forma concretă a eventualelor licențe de producție. [...]
Statele Unite și țările europene din G7 vor să mute o parte din producția de armament în Ucraina , prin acordarea de licențe care să permită fabricarea locală de rachete cu rază lungă de acțiune și sisteme de apărare antiaeriană, potrivit Digi24 . Miza operațională este reducerea dependenței de livrările externe într-un moment în care Kievul reclamă o penurie de mijloace antiaeriene, iar stocurile aliaților sunt sub presiune. Informația a fost transmisă de o sursă diplomatică prezentă la summitul G7 de la Évian , citată de publicația franceză Le Parisien . Aceeași sursă a indicat că producția „sub licență” ar viza atât apărarea antiaeriană, cât și „capacități de lovire în adâncime”, adică rachete cu rază lungă. Ce au convenit liderii G7 Într-o declarație comună, șefii de stat și de guvern ai G7 au convenit să crească sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin: sporirea furnizării de capacități de apărare aeriană; livrarea de sisteme și interceptori suplimentari; furnizarea de „capacități de lungă distanță”; disponibilitatea de a acorda Ucrainei licențe pentru a-și mări producția militară. Cum ar funcționa mecanismul de licențiere Cancelarul german Friedrich Merz a spus că firmele americane ar putea acorda licențe, în acest scop, producătorilor europeni. El a argumentat că nivelul actual de producție este insuficient și că deficitul poate fi compensat prin licențiere către companii care au capacități industriale, inclusiv europene și ucrainene. Context: presiune pe stocuri și cerere ridicată pentru Patriot Ucraina cere în mod repetat mai multe mijloace antiaeriene, inclusiv rachete Patriot americane, care ar urma să fie finanțate de aliații europeni. Totuși, aprovizionarea rămâne dificilă, iar stocurile se reduc, pe fondul altor priorități de securitate. Sursa diplomatică citată a indicat și o estimare de consum în timpul atacurilor masive ale Rusiei: „În mare, la fiecare atac masiv al Rusiei, ucrainenii trebuie să lanseze aproximativ douăzeci de rachete din sistemul Patriot.” În același timp, articolul notează că există stocuri în Orientul Mijlociu și „fără îndoială” în Statele Unite, ceea ce complică alocarea rapidă către Ucraina. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar, volume de producție sau companii implicate, iar formularea rămâne la nivel de intenție politică și disponibilitate de licențiere. Dacă mecanismul va fi pus în practică, el ar putea accelera reînnoirea stocurilor și ar scurta lanțurile logistice pentru Ucraina, într-un moment în care G7 afirmă că vrea să crească presiunea asupra Rusiei și să întărească apărarea aeriană a Kievului. [...]
Aliații NATO își cresc contribuțiile pentru a acoperi o parte din capacitățile pe care SUA le reduc din forțele de intervenție în situații de criză, iar „imaginea de ansamblu arată bine”, a declarat secretarul general Mark Rutte , potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea reuniunii miniștrilor apărării ai alianței și pe fondul pregătirilor pentru summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie). Rutte a spus că există încă „domenii care necesită mai multă muncă”, fără să ofere detalii, dar a indicat că o parte importantă din lacunele create de reducerea angajamentelor SUA este deja acoperită de ceilalți membri. Ce se schimbă operațional: mai puține platforme americane alocate NATO Statele Unite au informat luna trecută aliații că vor reduce volumul capacităților militare naționale alocate NATO în caz de criză, decizie care a ridicat întrebări privind capacitatea de reacție a alianței. Potrivit unor cifre furnizate agenției Reuters de o sursă militară (citate de Digi24), reducerile ar viza o gamă largă de echipamente, inclusiv: avioane de vânătoare F-15 și F-15E: scădere cu o treime, la 99; drone MQ-4 și MQ-9 Reaper: reducere la jumătate, la 12; avioane de realimentare KC-135 și KC-46: de la 79 la 63; alocarea a doar un bombardier strategic și un singur portavion, în loc de două; avioane de patrulare maritimă: de la 26 la 15; distrugătoare: de la 17 la nouă; eliminarea singurului submarin care transportă rachete de croazieră din angajamentele asumate. SUA nu au făcut publice detalii despre aceste reduceri, notează materialul. Presiune pe europeni și Canada: „să mărească rapid” contribuțiile Generalul american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al NATO și șeful forțelor americane din Europa, a declarat luna aceasta că Washingtonul se așteaptă ca aliații europeni și Canada să mărească rapid numărul de aeronave și nave alocate planurilor de apărare ale alianței. În fundal, NATO se confruntă cu o presiune crescută, pe măsură ce unele țări europene se tem că președintele american Donald Trump ar putea pune în aplicare amenințările repetate privind retragerea SUA din alianță. [...]
Germania și Polonia își extind cooperarea militară pentru apărarea flancului estic al NATO , printr-un nou acord care include mobilitate militară , infrastructură, apărare cibernetică și tehnologii noi, precum și sprijin pentru „ Scutul Estic ” construit de Polonia la granițele cu Belarus și Rusia, potrivit Antena 3 . Acordul a fost semnat miercuri și vine pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia și al incertitudinii legate de angajamentul SUA în Europa, notează materialul, care citează Euronews. În acest context, Varșovia vrea ca aliații europeni să preia un rol mai mare în apărarea frontierei estice, iar Berlinul caută parteneri în procesul de revitalizare a armatei germane. Ce include acordul și ce se schimbă operațional În forma prezentată, acordul ar urma să cuprindă planuri pentru protejarea regiunii Mării Baltice și detalii de cooperare în mai multe zone: mobilitate militară și infrastructură (capacitatea de a deplasa rapid trupe și echipamente); apărare cibernetică; noi tehnologii; contribuții la dezvoltarea „Scutului Estic” al Poloniei. Ministrul adjunct al apărării din Polonia, Cezary Tomczyk, a declarat că soldați germani, printre alții, vor contribui la dezvoltarea în continuare a „Scutului Estic”, descris ca un sistem de fortificații extinse pe care Polonia îl construiește din 2024 la granițele cu Belarus și Rusia. De ce contează pentru arhitectura de securitate a Europei Miza principală este funcționarea planurilor de apărare ale NATO în zona baltică. Justyna Gotkowska, director adjunct al think tank-ului Center for Eastern Studies din Varșovia, afirmă că Germania are un rol esențial în apărarea regiunii baltice, însă fără cooperarea cu Polonia acest lucru „nu va fi posibil”. În material se arată și că statele baltice sunt adesea considerate cea mai probabilă țintă a Rusiei în cazul unui viitor atac asupra teritoriului NATO, ceea ce crește presiunea pentru coordonare între aliații europeni de pe flancul estic. Context politic: relație mai pragmatică și presiune pentru includerea Poloniei Relațiile germano-poloneze au devenit „mai pragmatice” în ultimii ani, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022 și al venirii la putere a unui guvern liberal în Polonia în 2023, potrivit articolului. Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus la Varșovia: „Nu uităm trecutul. Dar politica viitorului, dezvoltarea și securitatea sunt obligația noastră.” Totodată, textul menționează că, în pofida rolului tot mai important al Poloniei, Germania a preferat să ia decizii majore privind Ucraina sau Iranul împreună cu Franța și Regatul Unit, lăsând Varșovia în afara formatului. Premierul polonez Donald Tusk ar fi cerut ca Polonia să fie inclusă în discuțiile despre viitorul Ucrainei și al regiunii, după întâlnirea de la Londra din 7 iunie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În paralel, Germania își asumă ambiția de a construi „cea mai puternică armată convențională” din partea europeană a NATO, un proces care, potrivit materialului, ar urma să o transforme într-un pilon central al apărării europene în anii următori. [...]
Finlanda a eliminat interdicția privind armele nucleare, deschizând un nou cadru legal pentru operațiuni NATO pe teritoriul său , după ce parlamentarii au votat ridicarea restricției printr-un amendament la Legea energiei nucleare, potrivit Politico . Miza este una de reglementare și operare militară: Helsinki își aliniază legislația la statutul de stat membru NATO, permițând, la nevoie, primirea, transportul și facilitarea deplasării armelor nucleare în cadrul apărării aliate. Votul a trecut cu 125 la 61, iar ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen , a numit schimbarea „esențială” pentru securitatea țării, insistând însă că Finlanda nu intenționează să staționeze permanent arme nucleare pe teritoriul său. Ce se schimbă concret: de la interdicție legală la opțiune operațională Amendamentul elimină o restricție veche de decenii care, în forma anterioară, limita posibilitatea Finlandei de a participa fără constrângeri legale la anumite planuri și mișcări logistice ale Alianței. În termeni practici, decizia: permite Finlandei să primească arme nucleare în contextul operațiunilor de apărare ale NATO; permite transportul și tranzitul acestora pe teritoriul finlandez; oferă bază legală pentru facilitarea mișcării armelor nucleare, dacă situația de securitate o cere. Häkkänen a afirmat, într-o postare pe X după vot, că parlamentul a aprobat amendamentul cu o majoritate de două treimi și că reforma „întărește securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu”. „Această reformă istorică întărește securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu.” Contextul deciziei: integrarea în NATO și presiunea de securitate din regiune Potrivit aceleiași surse, votul închide un proces de schimbare a politicii de apărare accelerat după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Finlanda a aderat la NATO în 2023 și are o frontieră de peste 1.300 de kilometri cu Rusia. În acest an, Häkkänen a argumentat că restricțiile nucleare, datând din 1980, nu mai reflectă realitățile geopolitice ale unui stat membru NATO. Nivelul de alertă a rămas ridicat: în mai, autoritățile finlandeze au ridicat avioane de luptă după ce o dronă suspectă ar fi intrat în spațiul aerian al țării, în apropiere de Helsinki. Președintele Alexander Stubb a spus ulterior că Finlanda nu se confruntă cu „nicio amenințare militară directă”, iar oficiali militari au indicat că au existat informații prealabile despre incident. Ce urmează: discuții despre descurajarea nucleară europeană Decizia vine în paralel cu evaluarea unei implicări mai strânse în planurile președintelui francez Emmanuel Macron privind o descurajare nucleară europeană mai amplă. Premierul Petteri Orpo a semnalat interes pentru cooperare, dar Finlanda nu a luat încă o decizie finală, potrivit Politico. [...]
