Știri
Știri din categoria Apărare
Costul războiului SUA împotriva Iranului a depășit 11 miliarde de dolari în doar șase zile, potrivit unor estimări prezentate de oficiali ai administrației Donald Trump într-un briefing confidențial pentru Congres. Conform Reuters, suma include doar o parte din cheltuielile militare și nu reflectă costul total al conflictului aflat în desfășurare.
Estimarea, discutată în cadrul unei întâlniri cu senatori americani, arată că operațiunile militare lansate pe 28 februarie au generat deja costuri de aproximativ 11,3 miliarde de dolari. Oficialii americani au precizat însă că această cifră nu include toate cheltuielile legate de conflict, ci doar o parte dintre ele.
În primele două zile ale operațiunii, armata americană a utilizat muniții în valoare de aproximativ 5,6 miliarde de dolari, inclusiv rachete de croazieră și alte armamente de mare precizie. Atacurile au fost lansate de Statele Unite și Israel împotriva unor ținte din Iran, iar conflictul s-a extins ulterior și în Liban.
Războiul a provocat până acum aproximativ 2.000 de victime, majoritatea în Iran și Liban, și a avut efecte importante asupra piețelor globale de energie și transport. În același timp, tensiunile au generat volatilitate pe piețele petroliere și îngrijorări privind lanțurile de aprovizionare la nivel global.
Casa Albă nu a prezentat încă o evaluare publică completă a costurilor și nici o estimare clară privind durata conflictului. Președintele Donald Trump a declarat însă că „am câștigat”, dar a precizat că Statele Unite vor continua operațiunile pentru a „termina treaba”.
În Congresul american se discută deja despre finanțarea suplimentară a operațiunilor militare. Potrivit unor surse citate de Reuters, administrația ar putea solicita până la 50 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului, deși unii oficiali consideră că suma ar putea fi chiar mai mare.
Parlamentarii americani și-au exprimat îngrijorarea că ritmul operațiunilor ar putea reduce rapid stocurile de armament ale armatei americane, în condițiile în care industria de apărare întâmpină deja dificultăți în a ține pasul cu cererea.
În acest context, Pentagonul a început discuții cu mari companii din industria de apărare pentru accelerarea producției de muniții și pentru refacerea stocurilor militare.
Recomandate
Statele Unite analizează trimiterea forțelor speciale în Iran pentru a prelua stocul de uraniu îmbogățit , într-o operațiune care ar putea implica trupe americane sau israeliene pe teritoriul iranian, în funcție de evoluția războiului, potrivit Axios . Planul este discutat în cercurile militare și politice de la Washington și Tel Aviv și vizează securizarea celor aproximativ 450 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60% deținute de Iran. Specialiștii avertizează că acest material ar putea fi transformat în uraniu de calitate militară în doar câteva săptămâni , suficient pentru producerea a până la 11 arme nucleare . Operațiune militară extrem de riscantă Potrivit surselor citate de Axios, o astfel de misiune ar presupune trimiterea unor unități speciale pe teritoriul Iranului , pentru a ajunge la instalații nucleare fortificate, multe dintre ele situate în tuneluri subterane . În discuțiile interne au fost analizate două scenarii principale: extracția uraniului din Iran , transportat ulterior într-o altă țară; diluarea materialului nuclear la fața locului , cu ajutorul experților nucleari. Operațiunea ar putea implica atât forțe speciale militare , cât și experți nucleari , inclusiv specialiști ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Ce spun oficialii americani În cadrul unei audieri în Congres, secretarul de stat Marco Rubio a fost întrebat dacă stocul de uraniu al Iranului va fi securizat. Răspunsul său a fost direct: „Cineva va trebui să meargă să-l ia”. Președintele Donald Trump nu a exclus posibilitatea unei astfel de operațiuni. Întrebat dacă trupe americane ar putea fi trimise în Iran pentru a securiza materialul nuclear, el a spus că acest lucru ar putea fi luat în calcul „pentru un motiv foarte serios”. Totuși, oficialii subliniază că nu este vorba despre o invazie clasică, ci despre raiduri limitate ale forțelor speciale , cu obiective precise. Unde se află uraniul iranian Conform informațiilor furnizate de oficiali americani și israelieni, cea mai mare parte a uraniului ar fi depozitată în: complexul nuclear Isfahan , în tuneluri subterane; instalațiile Fordow ; situl nuclear Natanz . Loviturile aeriene ale SUA și Israelului asupra acestor obiective au distrus majoritatea centrifugelor iraniene și au blocat accesul la unele depozite, ceea ce ar fi împiedicat mutarea materialului nuclear. Alte obiective strategice analizate În paralel, administrația americană ar analiza și alte operațiuni strategice. Una dintre ele ar viza insula Kharg , punctul prin care trece aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului . Un oficial american citat de Axios a explicat că termenul „trupe la sol” nu înseamnă neapărat o operațiune militară de amploare. În realitate, discuțiile vizează raiduri rapide ale forțelor speciale , nu o campanie militară similară cu intervențiile din Irak. [...]
Donald Trump a decis să trimită 5.000 de pușcași marini în zona Strâmtorii Ormuz , pe fondul tensiunilor crescânde și a blocajului în aprovizionarea mondială cu petrol, informează Adevărul . Această desfășurare de forțe vine în contextul în care administrația Trump ia în considerare măsuri suplimentare, inclusiv confiscarea insulei Kharg din Iran, un punct strategic pentru exporturile de combustibil ale regimului iranian. Secretarul Apărării, Pete Hegseth , a aprobat cererea Comandamentului Central al SUA de a desfășura o unitate a Infanteriei Marine, care include mai multe nave de război și 5.000 de soldați. Nava USS Tripoli , o navă de asalt amfibie, se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a se alătura altor trupe americane deja prezente în regiune, potrivit sursei citate. Războiul din regiune s-a intensificat, numărul victimelor americane ajungând la 13 soldați. În plus, prețurile la benzină în Statele Unite au crescut la 3,60 dolari pe galon. În acest context, șeful serviciilor de securitate iraniene, Ali Larijani, a provocat administrația Trump, susținând că Iranul este „matur și hotărât”. „Nu este o prioritate, dar este una dintre multele opțiuni, iar eu îmi pot schimba părerea în câteva secunde”, a declarat Trump pentru Fox News Radio, referindu-se la posibilitatea trimiterii de trupe terestre în Iran. În același timp, Pentagonul a confirmat o coliziune fatală între două avioane militare în Irak , soldată cu moartea a șase militari americani. Aceștia erau membri ai unui echipaj de realimentare care s-a prăbușit în vestul Irakului. Lista cu victimele recente include: Nicole Amor, 39 de ani Cody Khork, 35 de ani Declan Coady, 20 de ani Robert Marzan, 54 de ani Jeffrey O'Brien, 45 de ani Noah Tietjens, 42 de ani Hegseth a criticat dur presa pentru relatările despre război, insistând că armata americană deține superioritatea aeriană și navală asupra Iranului. El a subliniat că SUA sunt pregătite să „învingă, să distrugă și să neutralizeze” armata iraniană. Cu toate acestea, Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru transportul petrolului, rămâne sub presiune. [...]
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , susține că noul lider suprem al Iranului este rănit și „probabil desfigurat” , în timp ce Statele Unite și Israelul intensifică loviturile asupra infrastructurii militare iraniene. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă la Pentagon și este relatată de BBC , în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Oficialul american a afirmat că liderul iranian Mojtaba Khamenei s-ar afla ascuns și că regimul de la Teheran ar fi pierdut o mare parte din capacitățile sale militare. Potrivit lui Hegseth, operațiunile militare ale SUA și Israelului vizează distrugerea stocurilor de rachete și a infrastructurii necesare pentru producerea de armament. Noi lovituri și presiune militară În briefingul susținut la Pentagon, oficialii americani au anunțat intensificarea atacurilor aeriene asupra Iranului. Armata SUA estimează că: volumul rachetelor iraniene ar fi scăzut cu aproximativ 90% ; forțele aeriene și navale ale Iranului ar fi în mare parte neutralizate; infrastructura militară și companiile implicate în producția de armament sunt vizate de bombardamente. Comandantul militar american Dan Caine a spus că ziua de vineri ar putea fi una dintre cele mai intense din punct de vedere al loviturilor aeriene. Tensiuni în jurul Strâmtorii Ormuz Un punct critic al conflictului rămâne Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global. Iranul a amenințat că va continua să blocheze acest coridor strategic. Secretarul american al Apărării a afirmat că Washingtonul „se ocupă” de situație și că obiectivul este menținerea fluxului de energie către piețele internaționale. Evoluții regionale Conflictul are efecte și în alte zone ale regiunii: Israelul a lansat noi atacuri în Iran și asupra unor poziții ale Hezbollah în Liban; armata israeliană a aruncat pliante peste Beirut, cerând populației să se opună Hezbollah; Emiratele Arabe Unite au anunțat că au interceptat mai multe rachete și drone lansate din Iran; un avion militar american de realimentare s-a prăbușit în Irak, iar toate cele șase persoane aflate la bord au murit. Presiune politică și economică În paralel, decizia Statelor Unite de a relaxa unele sancțiuni asupra petrolului rusesc a provocat critici din partea liderilor europeni și ucraineni. Aceștia avertizează că măsura ar putea aduce Moscovei miliarde de dolari suplimentari, bani care ar putea fi folosiți pentru finanțarea războiului din Ucraina. În acest context, conflictul dintre SUA, Israel și Iran continuă să influențeze atât situația militară din Orientul Mijlociu, cât și piețele globale de energie. [...]
Comandamentul Central al SUA a avertizat civilii iranieni să părăsească imediat porturile din Strâmtoarea Hormuz , după ce marina Iranului ar fi amplasat nave militare în zone civile, transformând aceste porturi în posibile ținte militare. Avertismentul a fost transmis miercuri, 11 martie 2026, de armata americană, potrivit Mediafax . Comandamentul Central al SUA ( CENTCOM ) susține că Iranul utilizează porturi civile de-a lungul strâmtorii pentru desfășurarea unor operațiuni militare care ar putea amenința transportul maritim internațional. Din acest motiv, armata americană a transmis un avertisment public prin care îi îndeamnă pe civili să evite imediat aceste zone. Potrivit oficialilor americani, porturile civile folosite în scopuri militare își pierd statutul de obiective protejate , devenind ținte legitime conform dreptului internațional. CENTCOM a precizat că situația pune în pericol viețile unor persoane neimplicate în conflict și a recomandat în mod explicit ca: docherii și personalul administrativ din porturi să se retragă din zonele în care operează nave militare; echipajele navelor comerciale să evite apropierea de echipamentele și ambarcațiunile armatei iraniene; civilii să părăsească instalațiile portuare cât mai rapid. Armata americană a transmis că nu poate garanta siguranța civililor aflați în aceste zone, dar susține că va lua toate măsurile posibile pentru a limita victimele colaterale în eventualitatea unor operațiuni militare. Tensiunile din zonă s-au intensificat în ultimele zile. Marți seara, armata SUA a anunțat că a lovit 16 ambarcațiuni iraniene folosite pentru plasarea de mine maritime în apropierea Strâmtorii Hormuz. Zona este una strategică pentru comerțul global cu energie, fiind una dintre principalele rute prin care se transportă petrol din Golful Persic către piețele internaționale. Escaladarea situației vine în contextul conflictului mai amplu din Orientul Mijlociu și al avertismentelor lansate anterior de Washington, care a cerut Iranului să îndepărteze minele navale amplasate în strâmtoare, amenințând cu consecințe militare severe în cazul în care traficul maritim internațional ar fi blocat. [...]
În CSAT se discută solicitarea SUA de a disloca avioane de luptă și militari la baza Mihail Kogălniceanu , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Potrivit HotNews.ro , ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost convocată miercuri, 11 martie 2026, de președintele Nicușor Dan și a început la ora 09:30 la Palatul Cotroceni. Pe agenda reuniunii se află mai multe subiecte legate de evoluțiile din Orientul Mijlociu și posibilele implicații pentru România. Printre acestea se numără evaluarea efectelor asupra pieței petroliere din România, dar și analiza unei posibile dislocări temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare ale Statelor Unite . Solicitarea Washingtonului Conform informațiilor apărute în spațiul public, Pentagonul ar fi discutat cu autoritățile române despre trimiterea unor avioane de luptă și a unor militari suplimentari la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Potrivit relatărilor din presă, infrastructura ar putea fi folosită pentru operațiuni logistice sau de realimentare a aeronavelor implicate în acțiuni militare în Orientul Mijlociu, în contextul confruntării dintre SUA-Israel și Iran. Până în prezent, Departamentul Apărării al SUA și Departamentul de Stat nu au confirmat oficial o solicitare formală în acest sens. Alte informații citate în presă arată că discuțiile se află încă într-un stadiu incipient, iar o eventuală cerere oficială ar trebui analizată de Ministerul Apărării și ulterior aprobată de CSAT. Cum funcționează cadrul legal Fostul ministru al Apărării Mihai Fifor a explicat că România are deja un acord de cooperare militară cu Statele Unite , semnat în 2005 și ratificat prin Legea 268 din 2006. Acest acord permite: staționarea și rotația trupelor americane în România utilizarea unor baze militare românești desfășurarea de exerciții și operațiuni comune În astfel de situații, CSAT analizează solicitarea partenerului strategic și decide dacă Parlamentul trebuie informat , fără a fi necesar un vot de aprobare. Baza Mihail Kogălniceanu Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu este una dintre cele mai importante facilități militare din România și găzduiește cea mai mare prezență militară americană din țară. În prezent: aproximativ 700 de militari americani sunt staționați acolo baza este utilizată atât pentru operațiuni aeriene, cât și pentru desfășurarea trupelor terestre infrastructura urmează să fie modernizată printr-un program estimat la aproape 2,5 miliarde de lei până în 2030 Instalația militară a fost folosită și în 2025 de către forțele aeriene în contextul tensiunilor dintre Israel și Iran. Reacții politice Liderul AUR, George Simion , a susținut că România ar putea fi atrasă în conflictul din Orientul Mijlociu și a acuzat guvernul că pregătește decizii rapide în Parlament după ședința CSAT. Autoritățile nu au confirmat însă existența unui astfel de scenariu. Președintele Nicușor Dan declara în urmă cu o săptămână, în timpul unei vizite în Polonia, că nu va convoca CSAT în legătură cu situația din Orientul Mijlociu atât timp cât nu există un pericol direct pentru România . Evoluțiile recente din regiune au determinat însă convocarea reuniunii de miercuri. [...]
Iranul a început să amplaseze mine navale în Strâmtoarea Hormuz , în timp ce Statele Unite își intensifică bombardamentele asupra infrastructurii militare iraniene, în cadrul unei campanii militare aflate deja în a 11-a zi, potrivit Stars and Stripes . Pentagonul avertizează că orice încercare de blocare completă a rutei maritime, prin care trece aproximativ 20% din petrolul mondial, va fi întâmpinată cu „forță copleșitoare”. SUA intensifică bombardamentele Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a anunțat că ziua de 10 martie 2026 urma să fie una dintre cele mai intense din actuala campanie militară. Potrivit oficialilor americani, raidurile aeriene și maritime vizează în special infrastructura militară și navală a Iranului. Generalul Dan Caine , șeful Statului Major Întrunit al SUA, a precizat că de la începutul operațiunii „Epic Fury”, lansată pe 28 februarie, forțele americane au lovit peste 5.000 de ținte militare . Conform datelor prezentate de Pentagon: atacurile iraniene cu rachete balistice au scăzut cu aproximativ 90% ; lansările de drone de atac au scăzut cu circa 83% ; peste 50 de nave iraniene au fost distruse, inclusiv o navă purtătoare de drone. Forțele americane urmăresc acum navele și depozitele implicate în operațiunile de amplasare a minelor maritime , pentru a preveni blocarea strâmtorii. Mine în Strâmtoarea Hormuz Potrivit unor informații citate de CNN , Iranul a început deja să instaleze mine în zonă, însă operațiunile sunt încă limitate, fiind vorba de câteva zeci de dispozitive. Totuși, serviciile de informații americane estimează că Iranul păstrează 80–90% din navele mici și echipamentele de minare , ceea ce înseamnă că ar putea amplasa sute de mine suplimentare dacă decide să escaladeze conflictul. Mesaje contradictorii de la Casa Albă Declarațiile Pentagonului vin după ce președintele Donald Trump a transmis evaluări diferite despre evoluția războiului. Într-o discuție cu CBS News, acesta a afirmat că „războiul este aproape încheiat”, dar ulterior a spus că Statele Unite „au câștigat în multe privințe, dar nu suficient”. Secretarul Apărării a refuzat să ofere un termen pentru încheierea operațiunilor, afirmând că bombardamentele vor continua până când președintele va decide că obiectivele militare au fost atinse. Victime și impact global Conflictul a provocat deja pierderi semnificative în regiune. Potrivit datelor citate de presa internațională: peste 1.200 de persoane au murit în Iran ; aproape 500 de victime au fost raportate în Liban ; 12 persoane au murit în Israel ; 7 militari americani și-au pierdut viața. În paralel, traficul petrolier prin Strâmtoarea Hormuz a fost grav afectat, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la petrol și la reducerea operațiunilor unor producători din Golf din cauza blocării transporturilor. [...]
