Știri
Știri din categoria Apărare
Armata Română intră din toamnă în operare cu obuziere K9 Thunder, într-un program de aproape un miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei), care include 54 de sisteme pentru trei batalioane de artilerie și trecerea unei părți din producție în România, potrivit Știrile Pro TV.
Forțele Terestre au prezentat în premieră obuzierul autopropulsat K9 Thunder, care, conform materialului, va fi folosit de batalioanele de artilerie din această toamnă. Sistemul este descris ca fiind mai rapid și mai precis și va utiliza muniție NATO.
Programul de înzestrare menționat presupune achiziția, pentru trei batalioane de artilerie, a următoarelor echipamente și muniții:
Primii militari care vor opera K9 Thunder au urmat deja un program de instruire la producător, mai arată sursa.
Militarii citați de Știrile Pro TV indică drept avantaje mobilitatea și puterea de foc, cu o rază de acțiune „până la 40 de kilometri”, precum și protecția oferită de blindaj. Obuzierele pot atinge „până la 70 de kilometri pe oră” și mai puțin pe teren accidentat, iar echipajul este format din cinci militari.
Un alt element cu impact practic este standardizarea pe calibru NATO, ceea ce permite folosirea muniției compatibile de la aliați, în cazul unor constrângeri logistice pe teren.
Primele 18 obuziere autopropulsate K9 Thunder fabricate în Coreea de Sud și 12 stații de încărcare cu muniție urmează să ajungă la Forțele Terestre în toamnă, potrivit aceleiași surse. Restul până la 54, împreună cu „multe alte echipamente”, ar urma să fie asamblate la fabrica deschisă de compania coreeană în județul Dâmbovița.
Tehnica Forțelor Terestre este expusă în Parcul Carol I din București până duminică, 26 aprilie, când, potrivit materialului, forțele speciale de la Buzău vor face salturi cu parașuta.
Recomandate
Prăbușirea dronei rusești lângă Galați expune o vulnerabilitate operațională în „ scutul danubian ” , iar acoperirea cu senzori și mijloace de contracarare ar trebui concentrată pe trei direcții – Chilia Veche, Ismail și Reni, potrivit unei analize prezentate de generalul (r) Virgil Bălăceanu la Digi24 . Bălăceanu spune că vulnerabilitatea ține de modul de organizare a dispozitivului de supraveghere și apărare pe Dunăre și că, din punct de vedere operațional, nu e vorba de „extindere”, ci de „acoperirea” unor zone-cheie cu o densitate mai mare de mijloace. Ce ar trebui schimbat în teren: detectare și contracarare pe trei direcții Concret, generalul în rezervă indică necesitatea unei concentrări pe: Chilia Veche , Ismail , Reni , cu accent pe mijloace radar (inclusiv radare mobile aflate în dotarea Armatei Române) și pe alte sisteme de detectare , menite să identifice direcția de acțiune a dronelor. În același timp, el invocă și nevoia de combatere electronică (măsuri de bruiaj/perturbare a controlului sau navigației dronelor) și „mijloace de foc”, adică sisteme capabile să le angajeze fizic. De ce contează: incidentul sugerează o „lecție învățată” pentru dislocare Bălăceanu afirmă că, cel mai probabil, drona nu a fost planificată să intre în România, ci ar fi fost „în derivă” , după ce și-ar fi pierdut traiectoria inițială. În analiza sa, asta s-ar putea explica prin: un atac electronic al mijloacelor ucrainene de apărare electronică, sau faptul că ar fi fost lovită fără a fi nimicită , ajungând într-un zbor dezordonat care a dus la intrarea în spațiul aerian românesc. În acest context, el susține că o concluzie pentru Ministerul Apărării ar fi o dislocare mai largă și mai numeroasă a mijloacelor de detectare, „mai ales a celor mobile”, plus mijloace suplimentare de combatere, astfel încât zonele expuse să fie protejate. Context: ce spune despre sistemele existente Generalul în rezervă notează că ultimele comunicate ale Ministerului Apărării l-au „bucurat”, întrucât au menționat că sisteme de apărare antiaeriană cu baza la sol au fost pregătite pentru tragere. El amintește și de instalațiile Gepard , despre care spune că au sisteme radar pentru obiecte la înălțime foarte mică, dar insistă că este nevoie de o dislocare „mult mai mare” pentru acoperirea eficientă a zonelor vulnerabile. [...]
România vrea să pună în funcțiune în zilele următoare sistemul „Merops” de drone interceptoare cu AI , după două săptămâni de teste la poligonul militar Capu Midia , într-un demers menit să întărească reacția la incursiunile repetate ale dronelor rusești în apropierea graniței cu Ucraina, potrivit Biziday . Testele au inclus drone interceptoare, radare, senzori și echipamente de bruiaj, folosite împreună cu sistemele deja existente în dotarea Armatei Române. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a spus că testele au fost „parțial reușite”, după ce una dintre drone a ratat ținta în urma unei manevre prea bruște, dar a argumentat că sistemul „ar putea reduce numărul situațiilor pe care nu le putem gestiona”. Ce este „Merops” și cum ar urma să fie folosit „Merops” a fost dezvoltat de o companie fondată de fostul director executiv al Google, Eric Schmidt, și este deja utilizat de Ucraina și Polonia. Potrivit unor oficiali NATO, sistemul include, de regulă: o bază de control la sol; lansatoare; drone interceptoare autonome capabile să identifice și să neutralizeze ținte folosind inteligență artificială și radare precise; senzori de detectare termică. Autoritățile indică faptul că sistemul ar urma să fie folosit în special în zone sensibile, precum regiunea Dunării, pentru a întări capacitatea de reacție la atacuri cu drone. Context operațional: apărarea aeriană existentă și presiunea de la frontieră În prezent, apărarea aeriană a României include avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS, rachete antiaeriene Chiron și tunuri Gepard. România, stat NATO și UE, are o frontieră de aproximativ 650 km cu Ucraina și s-a confruntat în repetate rânduri cu pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul său aerian în timpul atacurilor asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. Separat, România și Ucraina intenționează să colaboreze pentru producția de drone prin mecanismul european de finanțare SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare, conform informațiilor atribuite de Biziday agenției Reuters . [...]
Loviturile ucrainene cu drone au ajuns pentru prima dată dincolo de Munții Ural, semnalând o extindere operațională a razei de acțiune și obligând autoritățile ruse să activeze măsuri de alertă în regiuni considerate până acum relativ ferite de atacuri, potrivit Adevărul . În Ekaterinburg (regiunea Sverdlovsk), consilierul ministrului Apărării din Ucraina, Serhii Sternenko , a afirmat că dronele au stabilit „un nou record de distanță”. În același oraș, sistemele rusești de război electronic ar fi deviat o dronă care a lovit o clădire rezidențială, rănind șase persoane. Presa rusă a relatat că între 25 și 30 de etaje ale complexului rezidențial Trinity, din centrul orașului, au fost afectate, informație preluată de focus.ua. Efecte imediate: restricții pe aeroport și alertă aeriană în regiuni noi Explozii au fost semnalate și în Celiabinsk, unde autoritățile au impus temporar restricții pentru sosirile și plecările de pe aeroport. Canale locale au publicat imagini cu fum deasupra orașului, conform relatărilor citate. Separat, autoritățile ruse au anunțat introducerea, pentru prima dată, a regimului de pericol aerian și a planului „Carpet ” în regiunea Kurgan, la granița dintre Urali și Siberia. Ce indică datele vehiculate despre capacitatea de penetrare Potrivit unor surse din presa rusă, dronele ar fi zburat aproximativ 10 ore fără să întâmpine rezistență din partea apărării antiaeriene, parcurgând peste 1.800 de kilometri și ajungând în zone descrise ca fiind până acum sigure, în „adâncimea teritoriului” rus. Aceste detalii rămân, însă, la nivelul relatărilor din presa rusă citate de sursă. În același timp, Ministerul rus al Apărării susține că 127 de drone ucrainene ar fi fost interceptate și distruse în cursul nopții deasupra mai multor regiuni. Publicația notează că atacurile cu drone asupra teritoriului rus s-au intensificat în ultima perioadă, inclusiv în zone precum Daghestan sau regiunea Krasnodar. [...]
NATO va organiza în următoarele săptămâni o reuniune dedicată securității la Marea Neagră , cerută de România, cu miză directă pe alocarea de resurse pentru întărirea flancului estic, potrivit Economica . Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a spus la Antena 3 CNN că întâlnirea va viza securitatea la Marea Neagră, inclusiv Delta Dunării, și ar urma să aibă loc „pe parcursul următoarelor săptămâni”. Obiectivul discuțiilor este, potrivit acesteia, atât „efortul comun aliat”, cât și „resursele” necesare pentru întărirea flancului estic. Consultări cu aliații după incidentul cu drona din Galați Întrebată despre posibilitatea activării articolului 4 din Tratatul NATO (mecanismul de consultare între aliați atunci când un stat consideră că îi este amenințată securitatea) după incidentul cu drona căzută în Galați , șefa diplomației a afirmat că aliații au fost informați „pe parcursul zilei”, inclusiv secretarul general Mark Rutte. Totodată, ea a indicat că a discutat în aceeași zi cu partea ucraineană, dar și cu aliați și parteneri din Uniunea Europeană. Legătura cu bugetul UE și finanțarea pentru flancul estic În paralel, ministrul a spus că la nivel european se lucrează la un pachet suplimentar de sancțiuni — „pachetul 21” — după ce „pachetul 20” ar fi fost stabilit și finalizat ca decizie în această săptămână. În același timp, potrivit declarațiilor citate, România discută cu liderii europeni o poziție comună pentru negocierea bugetului UE, cu două direcții: resurse pentru apărare și descurajare pe flancul estic și surse de finanțare pentru investiții și dezvoltare economică în localitățile din România aflate aproape de graniță, ca măsură de compensare a „riscului perceput” generat de proximitatea față de linia frontului. [...]
Incidentul cu drona din Galați scoate în evidență o vulnerabilitate operațională a apărării aeriene la altitudini joase , iar Armata ia în calcul rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare la granița cu Ucraina, potrivit Libertatea . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că drona care s-a prăbușit într-o gospodărie din Galați era „de tip Geran 2”, model nou, fabricat în Rusia, și a traversat spațiul aerian național la altitudine joasă. Miruță a precizat că drona a zburat „timp de aproximativ 4 minute”, pe o distanță de 15 km, ceea ce ar însemna o viteză de aproximativ 225 km/h. Contextul, potrivit ministrului, a fost un „atac intens” asupra infrastructurii din Ucraina, în zona Reni, iar fragmente din dronă au ajuns pe teritoriul României. Ce spune MApN despre limita de monitorizare la joasă altitudine Ministrul Apărării afirmă că Armata Română poate monitoriza spațiul aerian „doar la altitudini înalte”, nu și la altitudini foarte joase, ca în cazul acestui incident. Pentru obiecte mici care zboară jos, în zone unde relieful limitează radarul, sunt folosite soluții radar „mobile”, locale, însă „numărul acestora este unul limitat”, iar ele sunt concentrate acolo unde riscurile sunt evaluate ca fiind mai mari. În același timp, Miruță susține că, până acum, evoluția atacurilor rusești din apropierea graniței nu ar fi indicat o astfel de situație în zona în care au fost găsite fragmentele. Reconfigurare de dispozitive și legătura cu programul SAFE După incident, Statul-Major al Apărării „analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare” în zona graniței cu Ucraina, potrivit ministrului. Miruță mai spune că MApN dezvoltă lunar soluții noi, fie prin achiziții, fie prin replanificarea și integrarea diferită a capabilităților existente. În declarația sa, ministrul leagă și de programul SAFE o posibilă îmbunătățire a reacției: dacă „capabilitățile de apărare antiaeriană gândite și incluse” în acest program ar fi fost deja în inventarul Armatei Române, „cel mai probabil” drona ar fi fost observată și interceptată, inclusiv în scenariul de zbor la altitudine mică într-o zonă cu relief. „După incidentul de azi-noapte, Statul-Major al Apărării analizează rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina.” Ce s-a întâmplat la sol și reacția autorităților În noaptea precedentă, mai multe fragmente de dronă au căzut în Galați, iar o anexă gospodărească și un stâlp de electricitate au fost avariate. Potrivit sursei, drona avea o încărcătură explozivă, informație transmisă de purtătorul de cuvânt al DSU, Bogdan Toma, pentru Libertatea. Ministerul de Interne a anunțat evacuarea persoanelor din perimetrul afectat pe o rază de 200 de metri. În plan diplomatic, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a decis convocarea la MAE a ambasadorului Rusiei la București, Vladimir Lipaev, după incident. În plan tehnic, Miruță a mai afirmat că „nicio armată din lume nu poate intercepta resturi de dronă” rezultate în urma unor atacuri masive, în orice condiții de relief, la altitudini mici. [...]
NATO spune că livrările de arme americane către Ucraina prin mecanismul PURL nu dau semne de încetinire , în pofida dezbaterilor politice din SUA privind finanțarea viitoare, potrivit Kyiv Post . Mesajul vizează în primul rând continuitatea operațională a fluxului de echipamente, într-un moment în care Washingtonul discută public despre redistribuirea costurilor către Europa. Șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , a declarat la Kyiv Security Forum că programul funcționează „conform planului” și că livrările sunt în derulare, conform Ukrinform, citat de publicație. Ce este PURL și de ce contează pentru ritmul livrărilor PURL (Priority Ukraine Requirements List – „Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei”) este descris ca un mecanism comun SUA–NATO menit să accelereze livrările de arme și echipamente fabricate în SUA către Ucraina. Țările partenere finanțează achizițiile în funcție de nevoile prioritare ale Ucrainei, iar contribuțiile sunt agregate într-un fond administrat de NATO. În acest cadru, Dragone a susținut că nu există indicii privind o reducere a efortului și că fluxul continuă, inclusiv pentru sisteme deja disponibile sau aflate în tranzit. „PURL funcționează. Nu există semne de scădere a efortului. (…) Fluxul continuă.” Context politic: presiuni în SUA pentru mutarea costurilor către Europa Declarațiile vin pe fondul unor poziționări la vârful administrației americane. Kyiv Post notează că președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că ar putea opri livrările de arme către Ucraina și a cerut aliaților europeni să se alăture unei coaliții pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz. În paralel, vicepreședintele JD Vance a susținut public ideea ca Europa să preia povara financiară a achizițiilor de armament. Publicația menționează că, la un eveniment Turning Point USA, Vance a spus că Washingtonul nu va mai cumpăra arme pentru Ucraina, lăsând Europei plata întregului sprijin, potrivit The Independent. Ce spun oficialii militari europeni Șeful Comitetului Militar al UE, generalul Sean Clancy, a declarat că a discutat împreună cu omologul său din NATO prioritățile curente ale Ucrainei cu Oleksandr Sîrski, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei. În pofida disputelor politice din SUA, oficiali NATO citați de Kyiv Post afirmă că, în acest moment, nu există întreruperi ale livrărilor de arme derulate prin mecanismul PURL. [...]
