Știri
Știri din categoria Apărare
Noua Zeelandă anticipează că prezența militară a Chinei în Pacific va deveni „persistentă”, cu efecte directe asupra rutelor aeriene și a riscului operațional în regiune, potrivit unui document intern citat de G4Media. Raportul, obținut de AFP în baza legislației privind libertatea de informare și preluat de Agerpres, indică faptul că testele de rachete balistice și tranzitele Marinei chineze sunt așteptate să se repete pe măsură ce Beijingul își consolidează prezența.
Documentul este datat decembrie 2025 și a fost redactat de Forțele de Apărare și Ministerul de Externe din Noua Zeelandă, în contextul monitorizării unei flotile chineze în Marea Filipinelor. Raportul (15 pagini) a fost transmis premierului Christopher Luxon și miniștrilor responsabili de apărare, externe și servicii de informații, însă o mare parte a conținutului a fost cenzurată din motive de securitate națională, confidențialitate și protecția vieții private.
În secțiunile necenzurate, oficialii neozeelandezi notează că desfășurarea din februarie 2025 a trei nave de război chineze în Marea Tasmaniei (între Australia și Noua Zeelandă) s-a derulat în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția ONU privind dreptul mării. Totuși, raportul critică modul de notificare a intențiilor de a efectua exerciții cu muniție reală, despre care Wellingtonul spune că „nu corespund celor mai bune practici internaționale” și că au obligat „mai multe companii aeriene să își modifice ruta”.
Această observație mută discuția din zona strict militară în cea a riscurilor operaționale: exercițiile și notificările asociate pot produce perturbări în planificarea zborurilor, cu efecte în lanț asupra costurilor și programelor de transport în regiune.
Raportul mai arată că desfășurarea Beijingului din decembrie în Marea Filipinelor este „în concordanță cu expansiunea progresivă” a prezenței de securitate maritimă a Chinei în Pacificul de Sud în ultimul deceniu. Documentul menționează o gamă largă de nave militare operate de China în regiune, inclusiv:
Aceste nave de sprijin spațial sunt descrise ca fiind concepute pentru a urmări lansările de rachete, sateliții și activitatea rachetelor intercontinentale.
Potrivit documentului, Noua Zeelandă menține „contact strâns” cu omologii australieni și desfășoară supraveghere operațională asupra navelor chineze monitorizate. În același timp, raportul anticipează că episoade precum tranzitul grupului operațional al Marinei chineze în Marea Tasmaniei (februarie) și lansarea unei rachete balistice intercontinentale în Pacific (septembrie 2024) vor deveni elemente recurente ale „mediului strategic” regional.
Recomandate
NATO pregătește contracte de apărare de zeci de miliarde de dolari la summitul din 7–8 iulie de la Ankara, într-un test al capacității aliaților de a transforma creșterea bugetelor militare în producție efectivă, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile secretarului general Mark Rutte . Rutte a spus, într-o intervenție la Atlantic Council, că la reuniunea din Turcia aliații vor prezenta „zeci de miliarde” de dolari în noi contracte legate de apărare. Miza, în formularea sa, este trecerea de la angajamente de cheltuieli la livrări concrete: extinderea bazei industriale de apărare din Europa, creșterea producției de muniție și armament și reducerea unor „goluri de capabilități” (deficite de echipamente și capacități militare) la nivelul Alianței. Sprijinul pentru Ucraina rămâne pe agendă, cu accent pe apărare aeriană Pe lângă pachetul de contracte, NATO ar urma să își reafirme sprijinul pentru Ucraina la același summit, iar președintele Volodîmîr Zelenski este așteptat să participe, conform lui Rutte. Contextul invocat este presiunea pusă de Kiev pentru mai multe sisteme de apărare aeriană, interceptori și capabilități cu rază lungă, după atacuri repetate ale Rusiei cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, infrastructurii energetice și obiectivelor civile. Rutte a reiterat ideea că securitatea Ucrainei este inseparabilă de securitatea Europei și a avertizat că o victorie a Rusiei ar reprezenta o amenințare directă pentru flancul estic al NATO. Ankara, „momentul livrărilor” și rolul industriei turcești Oficialii NATO descriu summitul drept un moment-cheie pentru a converti creșterea cheltuielilor de apărare în producție industrială. Rutte a indicat că aliații au făcut „progrese bune” înaintea reuniunii, inclusiv prin creșterea investițiilor în forțele și capabilitățile necesare apărării teritoriului Alianței, și a cerut statelor membre să „cheltuiască mai mult și mai bine”, astfel încât producția să țină pasul cu nivelul amenințării pe care o reprezintă Rusia. Turcia, ca stat gazdă, își poziționează industria de apărare ca parte importantă a efortului de reînarmare al NATO, iar oficiali turci au descris producția de apărare drept o temă centrală la Ankara, alături de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina. „NATO 3.0”: de la descurajare la mobilizare industrială Rutte a folosit conceptul „NATO 3.0” pentru a descrie o nouă etapă a Alianței, determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de intensificarea amenințărilor globale, în care accentul se mută spre mobilizare industrială. În această logică, aliații europeni ar urma să își asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea convențională, prin capacitatea de a produce armament, muniție și sisteme de apărare aeriană la un ritm adecvat noii realități de securitate din Europa. [...]
Coreea de Sud își mută rapid armata spre un model „drone-first”, cu efect direct asupra modului de luptă și a industriei locale de apărare , printr-un plan care vizează instruirea a 500.000 de „războinici ai dronelor” și dotarea unităților din prima linie cu zeci de mii de sisteme fără pilot, potrivit HotNews . Miza este contracararea amenințărilor din partea Coreei de Nord, pe fondul lecțiilor din războiul din Ucraina. Planul Ministerului Apărării de la Seul prevede producția, până în 2029, a aproximativ 110.000 de drone pentru forțele terestre, navale, aeriene și infanteria marină, cu obiectivul ca acestea să devină echipament standard pentru fiecare soldat. „Dronele nu ar mai trebui să fie echipamente utilizate doar de un număr limitat de unități, ci un instrument universal de luptă.” Ministrul Apărării, Ahn Gyu-back , a susținut că dronele ar trebui folosite de trupe ca „a doua armă personală” și a avertizat că utilizarea pe scară largă a dronelor ieftine schimbă natura războiului. Ce se schimbă operațional: de la comandament central la utilizare în fiecare armă Pe lângă extinderea flotei, planul include reorganizarea operațiunilor astfel încât fiecare ramură a armatei să poată desfășura misiuni de supraveghere și atac cu drone, în locul dependenței de un comandament centralizat. În paralel, Seul vrea să accelereze achiziția de drone ieftine și să introducă capabilități avansate, inclusiv: peste 20.000 de drone ieftine, de unică folosință; sisteme de tip „roi” (grupuri coordonate de drone) bazate pe inteligență artificială; drone capabile să survoleze o zonă, să aștepte identificarea unei ținte și să o atace prin autodistrugere. Producție internă și reguli de achiziții: impuls pentru industria locală Ministrul Apărării a precizat că toate componentele vor fi produse în țară, fără utilizarea pieselor din China, invocând preocupări de securitate. În același timp, ministerul anunță modificarea regulilor de achiziții pentru a accelera integrarea tehnologiilor dezvoltate în sectorul civil și pentru a sprijini formarea unei industrii naționale puternice în domeniul dronelor. Context politic și presiune demografică Programul vine într-un moment sensibil politic: o instanță sud-coreeană l-a condamnat luna aceasta pe fostul președinte Yoon Suk Yeol la 30 de ani de închisoare, într-un dosar legat de o incursiune a unei drone militare în Coreea de Nord, despre care procurorii au spus că ar fi urmărit să justifice o tentativă de instituire a legii marțiale în 2024. Actuala administrație, condusă de președintele Lee Jae Myung , a desființat structura responsabilă de operațiunile cu drone, iar noul plan prevede o organizație axată pe politici, dezvoltarea capabilităților și sprijin logistic, în timp ce operațiunile vor fi transferate către unitățile militare. În fundal, declinul demografic reduce baza de recrutare, ceea ce împinge armata să se bazeze mai mult pe automatizare și sisteme fără pilot pentru a-și menține capacitățile de luptă. [...]
MApN a activat procedurile de alertare și monitorizare în nordul județului Tulcea , după ce Rusia a lansat, în noaptea de joi spre vineri, un nou val de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, potrivit Mediafax . În contextul „evoluției situației aeriene”, Forțele Aeriene Române au trimis în misiune de monitorizare un elicopter IAR 330 Puma. Aeronava a decolat la ora 03:57, după detectarea unor ținte aeriene aflate la 31 de kilometri est de Sulina. RO-Alert în Tulcea și intervalul alertei aeriene Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind necesitatea activării măsurilor de alertare a populației. Ulterior, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din nordul județului Tulcea, emis la ora 03:47. Alerta aeriană a fost ridicată la ora 04:23. Ce spune MApN despre spațiul aerian al României Ministerul Apărării Naționale precizează că, pe durata incidentului, nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României. De asemenea, autoritățile nu au raportat situații în care vreun vehicul aerian să fi lovit solul pe teritoriul național. MApN mai arată că monitorizează permanent situația de securitate din zona de frontieră și că informează în timp real structurile aliate despre evoluțiile generate de atacurile Federației Ruse în apropierea graniței României, menținând legătura cu aliații. Context: incidente repetate la frontieră Pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de pe Dunăre, România s-a confruntat cu mai multe incidente în zona de frontieră. În ultimii ani, MApN a confirmat în repetate rânduri descoperirea unor fragmente de drone pe teritoriul național, în județele Tulcea și Galați, iar în unele cazuri au fost emise mesaje RO-Alert și au fost ridicate de la sol aeronave militare române și aliate pentru monitorizarea spațiului aerian. [...]
Belarus testează o mobilizare locală lângă granița NATO, iar mișcarea crește presiunea de securitate pe flancul estic , într-un moment în care Minsk încearcă simultan să transmită semnale de detensionare către Occident, potrivit Focus . Exercițiul, desfășurat în regiunea Grodno, la granița cu Polonia și Lituania, alimentează tensiunile cu cele două state. În cadrul exercițiului sunt convocați recruți și rezerviști pentru actualizarea datelor personale, relatează publicația poloneză fakt.pl, citată de Focus. Ministerul belarus al Apărării a anunțat, într-o declarație scurtă, că din 20 iunie sunt chemați recruți în orașul Oșmiany, aproape de frontiera cu Lituania, iar „se așteaptă ca în total aproximativ 2.000 de locuitori” ai zonei să participe. Verificarea procedurilor de convocare ar urma să dureze până la 2 iulie. Ce semnifică pentru flancul estic al NATO Un expert militar polonez, Juliusz Sabak, a apreciat pentru portalul „Defence 24” că astfel de activități belaruse pot fi tratate ca rutină, dar trebuie urmărite atent, fără a indica în acest moment o amenințare directă. În același timp, el a avertizat că, pe fondul presiunii ruse asupra lui Aleksandr Lukașenko, situația de la granița estică a NATO rămâne un punct care cere atenție constantă. Contextul: presiunea Rusiei și avertismentele Ucrainei „ The Wall Street Journal ” a relatat că Vladimir Putin îl presează pe Lukașenko pentru a putea ataca mai eficient Ucraina. Deși regimul de la Minsk susține oficial că nu este implicat în război, Focus notează că Belarus a sprijinit invazia încă de la început, logistic și politic. Din perspectiva Ucrainei, riscul este mai ridicat. United24 Media a scris că exercițiul are loc într-un moment în care Rusia își intensifică presiunea pentru o utilizare mai amplă a teritoriului belarus în operațiuni militare împotriva Ucrainei și pentru posibile acțiuni hibride împotriva statelor NATO. În același registru, general-maiorul Oleksandr Pivnenko, comandant al Gărzii Naționale a Ucrainei, a spus că pericolul unor operațiuni militare de pe teritoriul belarus ar deveni „real” dacă Rusia ar concentra 70.000 de soldați în Belarus. Separat, pe 19 iunie, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pe teritoriul belarus ar funcționa emițătoare pentru ghidarea dronelor rusești și i-a acordat lui Lukașenko o săptămână pentru a le demonta. Semnale mixte: exerciții militare, dar și relaxări punctuale În paralel cu aceste evoluții, Minsk a încercat în ultimele săptămâni să reconstruiască încrederea în dialogul cu Occidentul, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici, între care laureatul Nobel pentru Pace Ales Bialiatski și jurnalistul Andrzej Poczobut. Totodată, SUA au relaxat unele sancțiuni economice împotriva Belarusului, potrivit informațiilor prezentate de Focus. [...]
Ministerul Apărării a semnat un acord-cadru de 10,33 mld. lei pentru sisteme SHORAD–VSHORAD , un program de peste 2 miliarde de euro care deschide o etapă de cheltuieli multianuale pentru înzestrare, cu efect direct asupra bugetului public și a calendarului de implementare, potrivit G4Media . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a anunțat că a fost semnat contractul pentru achiziția primelor sisteme antiaeriene SHORAD–VSHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă), destinate protecției împotriva amenințărilor aeriene. Informația a fost transmisă de Agerpres, iar ministrul a publicat detalii și pe Facebook. Valoarea totală a achiziției este de 10,33 miliarde lei, fără TVA (aprox. 2,038 miliarde euro , fără TVA), conform datelor citate de ministru. În lei, suma echivalează cu aproximativ 10,33 miliarde lei (valoarea este deja exprimată în moneda națională). Ce include acordul-cadru și ce urmează Acordul-cadru prevede semnarea a trei contracte subsecvente , prin care ar urma să fie achiziționate, în total: șase sisteme integrate antiaeriene SHORAD–VSHORAD ; un sistem de instruire și învățământ ; un sistem de simulare pentru verificarea și evaluarea operatorilor VSHORAD; șase sisteme SHORAD și șase sisteme VSHORAD ; muniție, instruire și sprijin logistic . Din perspectiva execuției bugetare, structura pe acord-cadru plus contracte subsecvente indică faptul că plățile și livrările se vor derula etapizat, pe măsură ce sunt semnate și puse în aplicare contractele subsecvente (sursa nu oferă un calendar). De ce contează: presiune bugetară și accelerarea programelor de înzestrare Miruță susține că programele de înzestrare au avansat „prea lent” în anii anteriori și că acum ar fi început un „program accelerat” de modernizare, în care „contracte așteptate de ani de zile intră acum în implementare”. În explicația ministrului, SHORAD–VSHORAD reprezintă stratul de proximitate al apărării antiaeriene, destinat inclusiv amenințărilor precum dronele, munițiile și rachetele de mici dimensiuni sau aeronavele care zboară la joasă altitudine, ținte pe care sistemele mari (cu rază mai lungă) le-ar intercepta mai greu în anumite scenarii. „Un sistem SHORAD – VSHORAD este un ‘scut’ de apărare antiaeriană de proximitate care detectează şi distruge ameninţări aeriene înainte ca acestea să ajungă la ţinta protejată”, a scris ministrul Apărării pe Facebook, potrivit Agerpres. Sursa nu precizează furnizorul, termenele de livrare sau mecanismul de finanțare, astfel că impactul exact pe ani bugetari și condițiile comerciale nu pot fi evaluate din informațiile disponibile. [...]
Observarea unei fregate rusești și a unui vas de aprovizionare în apropierea Sardiniei a declanșat o reacție de supraveghere aeriană a Italiei , care a trimis un avion de recunoaștere pentru monitorizarea trecerii, potrivit Focus . Mișcarea indică un nivel ridicat de vigilență în centrul Mediteranei, într-un context în care activitatea de recunoaștere militară în zonă rămâne intensă. În fața coastei sudice a Sardiniei au fost văzute fregata „Admiral Flota Kasatonov” și tancul de aprovizionare „Akademik Pashin”, relatează publicația regională italiană Il Gazzettino. Conform relatării, navele se deplasau spre vest, pe o rută care poate duce, între altele, către Strâmtoarea Gibraltar – punct de trecere strategic între Europa și Africa. Monitorizare aeriană: ce a făcut Italia Portalul de specialitate Itamilradar susține că Forțele Aeriene italiene au folosit un avion de recunoaștere pentru a urmări cele două nave. Ar fi fost vorba despre o aeronavă Beechcraft King Air 350ER SPYDR, care a decolat de la baza aeriană Decimomannu (Sardinia) și a zburat deasupra apelor din sud-vestul insulei. Il Gazzettino notează că observatori văd un posibil legătură între zbor și trecerea navelor rusești, însă nu este prezentată o dovadă directă. În același timp, se menționează că avionul a zburat temporar la altitudine joasă. Context: activitate ridicată de recunoaștere în Mediterana centrală Potrivit Itamilradar, activitatea avioanelor militare de recunoaștere în Mediterana centrală rămâne „ridicată”, motivul invocat fiind monitorizarea mișcărilor navelor în regiune, de la nordul Africii până în estul Mediteranei. Ce se știe despre fregata „Admiral Flota Kasatonov” Conform Il Gazzettino, nava a mai operat în Mediterana în 2021 și 2022, când ar fi intrat și în porturi din Algeria, Grecia, Egipt și Siria. Tot publicația italiană afirmă că, în 2022, pe fondul restricțiilor impuse de Turcia în legătură cu războiul din Ucraina, fregatei i-ar fi fost refuzată intrarea în Marea Neagră. Datele tehnice prezentate în material indică: lungime: 135 metri; deplasament: aproximativ 4.500 tone; echipaj: circa 210 persoane; dotări: rachete ghidate, sisteme de torpile și un elicopter de bord Ka-27. În lipsa unei confirmări oficiale privind scopul exact al misiunii navelor, informațiile disponibile descriu în principal o situație de supraveghere și urmărire a traficului militar în zonă, pe o rută cu potențial strategic către Gibraltar. [...]
