Știri
Știri din categoria Apărare

Ministerul Apărării pune la bătaie 294 milioane lei pentru o nouă unitate militară la Sibiu, printr-un contract „la cheie” de proiectare și execuție, cu miză operațională directă pentru sprijinirea Comandamentului NATO din oraș, potrivit G4Media.
Investiția este lansată ca licitație de către Ministerul Apărării Naționale și are un buget alocat de 294 de milioane de lei, cu TVA, informație atribuită în material publicației locale Turnul Sfatului.
Contractul scos la licitație vizează proiectarea, asistența tehnică și execuția lucrărilor pentru viitoarea unitate militară, incluzând:
Amplasamentul propus este un teren de aproximativ 5 hectare, administrat de MApN, în imediata vecinătate a Aeroportului Internațional Sibiu, în zona fostei unități de elicoptere de pe șoseaua Alba Iulia. Clădirile existente au fost folosite temporar, de-a lungul timpului, de operatori privați și instituții ale statului.
În noua unitate ar urma să funcționeze Regimentul 46 sprijin al Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est, cunoscut local ca „Comandamentul NATO de la Sibiu”.
Din informațiile disponibile în sursă nu rezultă un calendar al execuției sau termene pentru finalizarea lucrărilor, dincolo de faptul că procedura este în faza de licitație.
Recomandate

Aprobarea în Parlament deblochează accesul României la finanțarea SAFE de 16,6 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei) și impune un calendar strâns pentru contracte , cu primele semnături cerute până la 31 mai, potrivit Economedia . Programul SAFE a fost aprobat marți de comisiile de apărare din Parlament, ceea ce permite Ministerului Apărării să treacă la pașii următori. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că, după acest vot, „nu mai sunt alte piedici politice” în calea programului european de finanțare pentru achiziții militare, conform declarațiilor citate de MEDIAFAX . Miza economică: „localizarea” producției, condiție pentru proiecte Un element central invocat de ministru este introducerea unei „limite minime obligatorii de localizare” pentru proiecte, adică o parte din producție și investiții să se facă în România. Miruță a susținut că această localizare ar însemna „construire de fabrici în România” și a comparat-o cu practica anterioară, când obligațiile de localizare erau, în unele cazuri, „compensate prin donații” de produse realizate în alte țări. În acest context, ministrul a legat explicit programul de perspectiva salvării Șantierului Naval Mangalia, aflat în procedură de faliment, afirmând că obligația de a construi „cele patru nave” ar urma să se realizeze „prin salvarea șantierului Mangalia 2 Mai”. Producție sub licență: arme la Cugir și muniție la Sadu Radu Miruță a vorbit și despre un proiect de fabricare în România, sub licență, a unui „pachet de arme performante”. Potrivit declarațiilor sale, arma este discutată pentru a fi produsă la Cugir, iar muniția asociată la Sadu, în funcție de cerințele tehnice ale solicitării. Ministrul a precizat că armamentul ar urma să fie folosit de Armata Română, Ministerul Afacerilor Interne, SPP și SRI. Calendarul următor: două termene-limită pentru contracte Conform pașilor prezentați în material, urmează: semnarea contractelor individuale (doar pentru România) până la 31 mai ; semnarea contractelor comune de achiziție (România și alte state membre) până la finalul lunii iunie , termen care depinde și de ministerele din statele partenere. [...]

Comanda de patru nave de patrulare, estimată la circa 1 miliard de euro, este prezentată de Ministerul Apărării drept elementul care poate menține în viață Șantierul Naval „2 Mai” din Mangalia , într-un moment în care unitatea intră în procedura de faliment, potrivit Adevărul . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat marți, 28 aprilie, că programul SAFE ar avea un „impact semnificativ” asupra situației șantierului, prin includerea acestuia în proiecte strategice de înzestrare pentru Forțele Navale. În acest cadru, oficialul a spus că au fost comandate patru nave de patrulare, cu o valoare totală estimată la aproximativ 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), iar proiectele ar urma să fie derulate la Mangalia. Falimentul, văzut ca etapă pentru preluarea administrării Miruță a afirmat că, „astăzi”, șantierului i-a fost declanșată procedura de faliment și a descris-o ca pe o etapă prin care compania Rheinmetall „poate să intre în administrarea acelui șantier”. În același timp, ministrul a indicat că este „o provocare a Guvernului României” ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, argumentând că întârzierea ar putea reduce partea de producție realizată efectiv la Mangalia, chiar dacă, potrivit lui, Rheinmetall are obligații contractuale „sub sancțiunea unor penalități”. „Cele patru nave de patrulare se vor produce la Şantierul Naval de la Mangalia - 2 Mai, fiind jetonul care salvează acest şantier. Am auzit că astăzi şantierului i s-a declanşat şi procedura de faliment. Este o etapă prin care firma Rheinmetall poate să intre în administrarea acelui şantier şi este o provocare a Guvernului României ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. Cu cât se va întâmpla mai târziu, cu atât bucata care se va construi acolo probabil că va fi mai mică, chiar dacă Rheinmetall are obligaţia, sub sancţiunea unor penalităţi, să construiască acolo.” Miza economică: activitate și locuri de muncă Ministrul a legat direct aceste contracte de stabilizarea activității șantierului și de menținerea locurilor de muncă, într-un context de dificultăți financiare și incertitudine privind viitorul unității. El a susținut că decizia are efecte atât pentru apărarea națională, cât și economic, prin continuarea activității unui obiectiv industrial considerat strategic pentru România și pentru sud-estul Europei. Context suplimentar despre programul SAFE este menționat de publicație aici: Adevărul , iar un material despre istoricul șantierului: Adevărul . [...]

România pregătește localizarea producției de armament ușor la Cugir și Sadu, cu potențial de comenzi din mai multe instituții , într-un proiect discutat în contextul programului european SAFE, potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că este vizată producția unei „arme de asalt” care ar urma să intre în dotarea MApN, dar și a MAI, SRI și SPP, ceea ce ar putea consolida încărcarea pe termen mediu a capacităților industriale din țară. Proiectul este descris ca fiind „sub autoritatea MAI”, iar ministrul a indicat două puncte de producție: arma ar fi „în discuție” să fie realizată la Cugir, la fabrica de arme, iar muniția asociată contractului ar urma să fie produsă la Sadu, „pentru că acolo sunt caracteristicile specifice”. „Această armă este în discuție pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme, iar muniția asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile speciafice.” Ce înseamnă operațional: un „pachet” de înzestrare, cu mai mulți beneficiari Miruță a spus că nu este vorba doar despre o singură armă, ci despre un pachet mai larg, care include și pistol, „de diverse calibre”. Din perspectiva cererii, ministrul a indicat o împărțire a comenzii între instituții, cu MApN ca beneficiar pentru o parte din achiziție și restul pentru structuri din zona de ordine publică și securitate națională. „O va folosi MApN, bucată din comandă. Restul bucății va fi folosită de MAI, SPP, SRI.” Legătura cu SAFE: condiții de „localizare” pentru proiecte Declarațiile au fost făcute după raportul favorabil din comisiile de apărare pentru programul SAFE. Ministrul a susținut că unul dintre efectele urmărite este introducerea unei „limite minime obligatorii” de localizare pentru proiecte, explicând că „localizare” înseamnă „construire de fabrici în România”, nu compensarea prin donații de produse realizate în alte țări. În materialul Antena 3 nu sunt prezentate valori ale contractului, termene de implementare sau specificații tehnice ale armamentului, iar formulările ministrului („în discuție”, „ar urma”) indică faptul că proiectul este încă în fază de conturare și validare instituțională. [...]

Beretta cere reluarea pe baze competitive a achizițiilor finanțate din SAFE, avertizând că lipsa unei proceduri transparente poate pune sub semnul întrebării folosirea împrumuturilor europene de 16,7 miliarde euro (aprox. 83,1 miliarde lei) alocate României , potrivit Stirile Pro TV . Compania italiană spune că Ministerul Apărării ar trebui să deruleze un proces de selecție „transparent, competitiv și riguros din punct de vedere tehnic” înainte de orice decizie de achiziție sau angajare a fondurilor SAFE. Într-un comunicat, Fabbrica d’Armi Pietro Beretta S.p.A. susține că, deși cadrul SAFE este în vigoare și România a adoptat OUG nr. 62/2025 pentru implementare, „nicio procedură competitivă formală nu a fost inițiată”, iar compania nu ar mai fi primit comunicări după intrarea în vigoare a ordonanței. Miza: eligibilitatea și condițiile de utilizare a banilor SAFE Beretta argumentează că alocarea de fonduri UE către un program care „replică dependențele tehnologice externe” ar contrazice scopul SAFE și ar menține vulnerabilități precum dependențe de autorizări de export, riscuri în lanțul de aprovizionare și control din partea unor terțe țări asupra unor platforme critice. În același timp, compania invocă obligații prevăzute de OUG 62/2025 și de Regulamentul UE SAFE (UE) 2025/1106 privind derularea achizițiilor prin proceduri transparente, competitive și fundamentate tehnic. În lipsa specificațiilor finale, Beretta afirmă că propunerea sa nu poate fi considerată completă, iar evaluarea ei „în forma actuală” sau continuarea către o decizie fără posibilitatea depunerii unei oferte complete ar fi incompatibilă cu principiile de transparență, proporționalitate și tratament egal. Ce solicită Beretta autorităților române Compania cere, formal, ca autoritățile: să furnizeze „specificațiile complete” stabilite prin OUG 62/2025; să permită tuturor producătorilor europeni interesați să depună propuneri tehnice și industriale complete înainte de orice evaluare. Beretta mai susține că sistemele pe care le-ar oferi sunt eligibile conform SAFE și omologate NATO (STANAG – standarde de interoperabilitate), iar producția și lanțul de aprovizionare ar fi stabilite integral în UE. În comunicat este menționată și cerința din regulament potrivit căreia cel mult 35% din costurile componentelor pot proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Ce include propunerea: producție locală și transfer de tehnologie În document, Beretta descrie o ofertă axată pe „capacitate suverană” pe termen lung, care ar include: producție locală imediată în România pentru configurațiile solicitate, inclusiv puști de asalt de 5,56 mm, lansatoare de grenade de 40 mm și pistoale de 9 mm; localizare progresivă pentru mitraliere ușoare de 5,56 mm, mitraliere de uz general de 7,62 mm și sisteme de lunetă de 7,62 mm; transfer integral de tehnologie, documentație și programe de formare, pentru a evita dependența de licențe străine sau regimuri de autorizare a exportului; parteneriate industriale cu producători români și programe de perfecționare a forței de muncă. Context: competiția cu SIG Sauer și disputa privind „autonomia” urmărită de SAFE Beretta face trimitere la candidatura anunțată la mijlocul lunii aprilie 2026 de SIG Sauer, companie „cu sediul și controlul în Statele Unite”, care ar fi prezentat o propunere cu o filială și producție locală parțială. Italienii spun că nu contestă capacitățile tehnice ale SIG Sauer, dar cer ca autoritățile române și Comisia Europeană să evalueze dacă o astfel de propunere îndeplinește obiectivele strategice și juridice ale SAFE. România a obținut, potrivit comunicatului citat, o alocare de 16,7 miliarde de euro în împrumuturi SAFE (aprox. 83,1 miliarde lei). Regulamentul SAFE a intrat în vigoare la 29 mai 2025, iar OUG 62/2025 a fost adoptată la 20 noiembrie 2025 pentru a stabili cadrul național de implementare. [...]

România redistribuie capabilități militare către zonele cu risc mai mare , după incidentele în care drone cu explozibil au ajuns și s-au prăbușit pe teritoriul național, inclusiv în municipiul Galați și în județul Tulcea, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: Armata mută echipamentele disponibile în funcție de evaluarea riscurilor, pe fondul limitărilor de detecție la altitudini joase. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat la Digi24 că redistribuirea vizează „zonele considerate mai expuse”, în contextul incidentelor din noaptea de vineri spre sâmbătă, când drone cu explozibil au ajuns pe teritoriul României, cele mai grave cazuri fiind la Galați și în Tulcea, ambele detonate în weekend. De ce se mută echipamentele: limitări la detecția dronelor care zboară jos Oficialul a explicat că o problemă majoră ține de limitările sistemelor radar atunci când dronele zboară la altitudini foarte mici. El a dat exemplul dronei de la Galați, despre care a spus că ar fi zburat la 50 de metri, situație în care ar fi necesare soluții radar locale. „Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galați, acolo trebuie să existe o soluție radar locală, ca atunci când îți dai internet hotspot de pe telefonul mobil. Armata Română are și soluții pentru astfel de situații, însă sunt limitate. Sunt puține și le direcționăm acolo unde este apreciat că riscul este mai mare.” „Numărul nu este infinit”: redistribuire în funcție de risc Miruță a spus că autoritățile mută echipamentele din zone cu risc foarte mic către zone unde riscul este mai ridicat, subliniind constrângerea de resurse. „Mutăm capabilități din zone unde riscul este foarte mic în zone unde riscul este un pic mai mare. Numărul acestor capabilități nu este infinit, avem niște piese pe care le mutăm pentru a acoperi diverse scenarii.” Cum ajung dronele pe teritoriul României, potrivit ministrului Ministrul a afirmat că, „în majoritatea cazurilor”, nu ar fi vorba despre atacuri directe asupra României, ci despre drone afectate în zona de conflict. „Ceea ce vedem că se întâmplă în astfel de situații, de cele mai multe ori, sunt drone care sunt împușcate de apărarea antiaeriană din Ucraina. Se trage în ele, li se modifică structura aerodinamică sau își pierd coordonarea GPS pentru că sunt bruiate și continuă să zboare pe o traiectorie necontrolată, fie până își consumă combustibilul, fie până se lovesc de ceva și cad.” În același timp, Miruță a susținut că România nu este în război și că nu există informații care să indice un atac intenționat. „România nu este o țară aflată în conflict. Nu avem niciun fel de informație care să ne facă să credem că există un interes din partea Federației Ruse să atace România.” Adaptare continuă și dezvoltare internă Ministrul a atras atenția asupra ritmului rapid de evoluție a tehnologiei dronelor în războiul din Ucraina, inclusiv asupra apariției unor încărcături capabile să atace ținte la distanță. El a mai spus că unele probleme identificate în urmă cu câteva luni au început să fie rezolvate, dar apar constant provocări noi. În paralel, Ministerul Apărării încearcă să dezvolte soluții proprii, inclusiv un software dedicat pentru operarea dronelor, pe care ministrul îl descrie ca fiind dependent de datele și deciziile interne ale Armatei Române. [...]

Întârzierile la livrările de armament din SUA împing Europa să accelereze producția de apărare , pe fondul redirecționării unor stocuri americane către alte teatre de conflict, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis marți de președinții Finlandei și Estoniei, care au discutat inclusiv despre întârzieri ce afectează echipamente destinate Europei. Livrări întârziate și presiune pe capacitatea industrială europeană Cei doi lideri au admis că unele livrări de echipamente din SUA către Europa sunt întârziate din cauza războiului din Orientul Mijlociu, informație atribuită de Agerpres agenției Reuters. Președintele finlandez Alexander Stubb a spus că o parte din stocurile americane sunt livrate în alte zone din cauza războiului din Iran, dar a precizat că nu consideră situația îngrijorătoare pentru Finlanda. Președintele Estoniei, Alar Karis, a declarat că țara sa a fost informată despre întârzieri legate de sistemele de rachete HIMARS, iar concluzia sa a fost că Europa trebuie să-și accelereze semnificativ dezvoltarea industriei de apărare. „Este un semnal că atât în Estonia, cât și în Europa în general ar trebui să ne dezvoltăm industria de apărare mult, mult mai repede.” În același context, Reuters a relatat anterior, la 16 aprilie, citând surse familiarizate cu subiectul, că oficiali americani i-au informat pe unii omologi europeni – inclusiv din țările baltice și Scandinavia – că unele livrări de arme contractate anterior ar urma să fie amânate, pe fondul epuizării stocurilor din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Context: rolul Ucrainei în arhitectura de securitate a Europei În paralel, Stubb a susținut că Europa ar trebui să-și reevalueze perspectiva asupra Ucrainei în materie de securitate, afirmând că „Europa are probabil mai multă nevoie de Ucraina decât invers” din punct de vedere militar și că ar trebui puse întrebări „serioase” despre aderarea Ucrainei la UE și NATO. El a mai spus că, în ultimele patru luni, Ucraina „s-a descurcat mult mai bine decât Rusia” și a avansat estimări privind pierderile rusești și raportul pierderilor, precum și capacitatea Ucrainei de a lansa rachete și drone asupra Rusiei. Aceste afirmații nu sunt însoțite în material de detalii metodologice sau confirmări independente. De ce contează Întârzierile la livrările americane, chiar și punctuale, amplifică presiunea asupra statelor europene să reducă dependența de stocurile și ritmul de livrare ale SUA, prin: creșterea capacităților de producție în Europa; accelerarea programelor de achiziții și a lanțurilor de aprovizionare; prioritizarea investițiilor în sisteme critice (precum apărarea antiaeriană și muniția), acolo unde apar blocaje. În lipsa unor termene și volume precizate în material pentru livrările amânate, amploarea efectului operațional rămâne neclară, însă mesajul politic al celor doi președinți este că fereastra de timp pentru consolidarea industriei europene de apărare se îngustează. [...]