Știri
Știri din categoria Apărare

Pentagonul raportează 13 militari americani uciși și 365 răniți de la începutul războiului cu Iranul, potrivit News.ro, care citează date publicate de Pentagon și preluate de BBC.
Din totalul de 365 de răniți în acțiuni de luptă, cei mai mulți provin din trupele terestre: 247 de militari. Restul sunt 63 din Marină, 36 din forțele aeriene și 19 pușcași marini, conform acelorași date.
Numărul militarilor americani care și-au pierdut viața de la declanșarea conflictului se ridică la 13. În plan operațional, cel mai recent incident menționat este doborârea unui avion de vânătoare deasupra Iranului, eveniment care a declanșat o operațiune de căutare și salvare; unul dintre piloți a fost recuperat.
Pe fondul continuării războiului, președintele SUA, Donald Trump, a cerut vineri o reducere cu 10% a cheltuielilor non-apărare pentru anul fiscal 2027 și, în paralel, o creștere cu 500 de miliarde de dolari a bugetului militar. Solicitarea vine într-un context descris ca dificil, cu trimiterea de militari americani în Orientul Mijlociu și cu presiuni economice interne, inclusiv scumpirea benzinei asociată conflictului.
Propunerea ar ridica cheltuielile de apărare la 1,5 trilioane de dolari, de la aproximativ 1 trilion de dolari în 2026, și include o majorare salarială de 5% până la 7% pentru personalul militar, în condițiile în care mii de militari sunt desfășurați activ.
Recomandate

Polonia ia în calcul un „plan B” de securitate pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Mesajul a fost transmis în această săptămână de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , care a spus că Varșovia trebuie să evite să fie luată prin surprindere și să pregătească aranjamente alternative de securitate. „Ar trebui să tratăm retragerea SUA din NATO ca pe un scenariu posibil și să o luăm în serios — noi, în Polonia, mai ales pe flancul estic, și toți, din întreg spectrul politic”, a spus Sikorski pe X. Sikorski a susținut că Polonia are nevoie de diferite „polițe de asigurare” în loc să se bazeze integral pe NATO, fără să detalieze cum ar arăta o abordare alternativă. În același timp, el a reiterat că NATO rămâne „piatra de temelie” a securității Poloniei și că țara vrea să rămână un aliat „bun și loial” al Statelor Unite, dar nu poate ignora declarațiile președintelui american. În articol se arată că Trump a provocat îngrijorare în rândul aliaților în această săptămână, sugerând că SUA ar putea părăsi alianța, invocând frustrarea față de Europa în contextul a ceea ce el consideră a fi lipsa de sprijin pentru războiul de o lună dintre SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să meargă săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu Trump, vizită despre care se precizează că a fost relatată inițial de The Wall Street Journal și planificată anterior, dar care ar putea include pe agendă și subiectul apartenenței SUA la NATO. Secretarul de stat Marco Rubio a criticat, în această săptămână, țări precum Spania pentru refuzul de a permite accesul SUA la baze și la spațiul aerian pentru operațiuni legate de Iran și a spus că relația dintre SUA și Europa ar trebui reevaluată după conflict. Pentru Polonia, întărirea legăturilor militare cu SUA a rămas o prioritate, Varșovia crescând achizițiile de echipamente militare americane și investițiile în infrastructura folosită de forțele SUA, pe fondul poziționării sale pe flancul estic al NATO. [...]

Un avion de vânătoare american a fost doborât deasupra Iranului , iar o operațiune de căutare și salvare este în desfășurare, potrivit Reuters . Doi oficiali americani au declarat agenției, vineri, 3 aprilie, că este primul incident de acest tip cunoscut public de la începutul războiului, în urmă cu aproape cinci săptămâni. Pentagonul și Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) nu au răspuns solicitărilor de comentarii, notează Reuters. În paralel, autorități iraniene au cerut civililor să fie atenți la eventuali supraviețuitori, iar pe rețelele sociale au apărut imagini care ar pretinde că arată epava aeronavei. Unul dintre oficialii americani citați de Reuters a spus că aeronava era un F-15. Analistul de imagini William Goodhind, de la Contested Ground, a apreciat că fotografiile cu ampenajul (coada) publicate online sunt compatibile cu un F-15E Strike Eagle, o variantă care are echipaj de doi membri. Guvernatorul provinciei Kohgiluyeh și Boyer-Ahmad a spus că oricine ar captura sau ucide echipajul „ar fi felicitat în mod special”, a relatat agenția semi-oficială iraniană ISNA, potrivit Reuters. Incidentul are loc pe fondul escaladării retoricii președintelui american Donald Trump, care a amenințat că va bombarda Iranul „înapoi în Epoca de Piatră”, inclusiv prin atacarea infrastructurii energetice și a instalațiilor de desalinizare, în încercarea de a forța Teheranul să încheie războiul în condițiile Washingtonului, consemnează Reuters. Potrivit CENTCOM, de la începutul conflictului au fost uciși 13 militari americani și peste 300 au fost răniți; până acum, niciun militar american nu a fost luat prizonier de Iran. Reuters mai arată că perspectiva ca piloți americani să fie în viață și să se ascundă pe teritoriul iranian ridică miza pentru SUA, într-un război care, conform sondajelor, are dificultăți în a obține sprijin popular în rândul americanilor. În plan militar, Reuters amintește că, deși Trump a prezentat în repetate rânduri armata iraniană ca fiind înfrântă, informații ale serviciilor de informații americane indică faptul că Iranul păstrează încă o parte semnificativă din capabilitățile de rachete și drone, potrivit unei relatări anterioare a Reuters . Conform surselor agenției, SUA ar fi putut confirma cu certitudine distrugerea a aproximativ o treime din arsenalul de rachete al Iranului, în timp ce statutul unei alte treimi rămânea mai puțin sigur. Elementele-cheie ale informațiilor raportate până acum includ: avion de vânătoare american doborât deasupra Iranului, cu operațiune de căutare și salvare în curs; tipul aeronavei indicat de un oficial american: F-15, cu evaluări din imagini care sugerează varianta F-15E (echipaj de doi); apeluri ale autorităților iraniene către civili pentru identificarea supraviețuitorilor și apariția unor imagini neconfirmate cu epava; context de escaladare regională, cu efecte economice: creșterea prețurilor la energie și temeri privind inflația la nivel global; opoziție internă în SUA față de continuarea conflictului, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos . Războiul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, s-a extins în Orientul Mijlociu și a provocat mii de morți, afectând economia globală prin scumpirea energiei, relatează Reuters. În acest context, soarta echipajului avionului doborât poate deveni un test major atât pentru capacitatea militară de recuperare a personalului, cât și pentru costurile politice ale continuării operațiunilor. [...]

Portavionul american USS Gerald Ford a părăsit Croația după o escală de cinci zile , iar Marina SUA spune că nava este din nou aptă de misiune, potrivit Digi24 , care citează AFP. Marina americană nu a indicat următoarea destinație a portavionului, dar a transmis că acesta „a finalizat reparațiile și a primit aprovizionarea necesară pentru continuarea operațiunilor” și că „rămâne pregătit să își îndeplinească misiunea în serviciul obiectivelor naționale în orice zonă de operațiuni”, conform Agerpres. USS Gerald Ford a operat în estul Mării Mediterane și în Marea Roșie, în cadrul operațiunilor militare americane împotriva Iranului. Nava a fost afectată de un incendiu la „spălătoria principală” pe 12 martie, incident în urma căruia doi marinari au fost răniți, iar aproximativ 100 de cușete au suferit pagube semnificative. Marina SUA a precizat că ancheta este în desfășurare. Contextul este o campanie aeriană amplă lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie, după o consolidare militară americană în Orientul Mijlociu care a inclus USS Gerald Ford (aflat pe mare de nouă luni) și portavionul Abraham Lincoln. Potrivit informațiilor citate, ambele portavioane au avut un rol important în operațiuni, iar retragerea temporară a USS Gerald Ford la mijlocul lunii martie a creat un deficit de capabilități pentru forțele americane implicate, în condițiile în care avioanele de vânătoare de la bord au susținut peste două săptămâni de bombardamente. [...]

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a cerut demisia și pensionarea imediată generalului Randy George , șeful Statului Major al Armatei SUA, potrivit Mediafax , care citează informații publicate de CBS News. Conform CBS News , decizia a fost confirmată de surse familiarizate cu situația și vine în contextul războiului din Iran. Una dintre surse a spus că Hegseth își dorește în acest rol o persoană care să pună în aplicare viziunea președintelui Donald Trump și a secretarului Apărării pentru Armată. Randy George (n. 1964) ocupă funcția de al 41-lea șef al Statului Major al Armatei (Chief of Staff of the Army) din septembrie 2023. Mediafax notează că acesta este veteran al războaielor din Irak și Afganistan și că, în mandatul său, a pus accent pe modernizarea forțelor și pregătirea pentru luptă. În mod obișnuit, șeful Statului Major al Armatei are un mandat de patru ani. George a fost nominalizat de fostul președinte Joe Biden și confirmat de Senatul SUA în 2023, ceea ce ar fi însemnat, în mod normal, un mandat până în 2027, reiese din Congress.gov , link indicat în articolul Mediafax. Pentru înlocuire, este menționat ca posibil candidat actualul adjunct, generalul Christopher LaNeve, fost asistent militar al lui Hegseth. În același material, CBS News mai arată că Hegseth a concediat în ultimele luni zeci de ofițeri superiori, inclusiv pe șeful Statului Major Interarme, generalul CQ Brown, și pe alți comandanți de vârf. Totodată, sursele citate precizează că solicitarea ca George să plece nu are legătură cu un incident recent privind un echipaj de elicopter Apache, pentru care Hegseth a intervenit public pe platforma X, trecând peste măsurile anunțate inițial de Armată. [...]

Armata SUA folosește în conflictul cu Iranul o dronă ieftină, dezvoltată pe baza tehnologiei iraniene , potrivit Antena 3 CNN , care citează The Wall Street Journal. Aparatul, cunoscut drept FLM 136 sau „Lucas”, ar fi fost utilizat încă din primele zile ale războiului pentru lovirea unor ținte militare iraniene, în timp ce soluțiile mai scumpe și dronele dezvoltate de companii private ar fi avut un rol mai limitat. Conform materialului, Lucas este prezentată ca un rezultat al unei schimbări de abordare în achizițiile și dezvoltarea de capabilități: armata americană ar fi trecut de la o dronă simplă la una pregătită de luptă în mai puțin de doi ani, mizând pe producție rapidă și costuri reduse. Mesajul de fond este că Pentagonul încearcă să se adapteze mai repede la cerințele conflictelor moderne, unde volumele și prețul pe unitate contează aproape la fel de mult ca performanța. Datele despre eficiența operațională a dronei în Iran sunt descrise ca limitate, însă, potrivit unor oficiali din apărare citați de publicația americană, dronele autonome ar fi fost implicate în atacuri asupra unor locații militare și asupra Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, inclusiv instalații de armament, locuri de producție pentru dronele Shahed și noduri de apărare antiaeriană. Aceștia au mai susținut că, în primele zile ale războiului, atacurile cu drone iraniene ar fi scăzut cu 83%. Articolul leagă dezvoltarea Lucas de pregătirea SUA pentru un posibil conflict cu China, inclusiv de concluzii din jocuri de război (simulări) în care experți în securitate națională ar fi estimat că SUA ar rămâne fără muniții critice în două săptămâni sau mai puțin. În acest context, armata ar fi urmărit o dronă care să poată fi construită rapid, în cantități mari, să aibă rază mare și să fie suficient de ieftină pentru utilizare pe scară largă. În timpul administrației Biden, un grup din Departamentul Apărării ar fi pornit de la ideea realizării unei versiuni americane a dronei iraniene Shahed, pe baza deconstrucției unui exemplar recuperat din Ucraina. Textul notează că ar fi prima situație cunoscută în aproximativ o jumătate de secol în care SUA reproiectează tehnologie militară străină pentru uz propriu, ultima dată invocată fiind un pod ponton de fabricație sovietică. Elementele-cheie menționate despre programul Lucas includ: denumirea FLM 136, supranumele „Lucas” și descrierea ca „sistem de atac de luptă fără pilot cu costuri reduse”; cost estimat între 10.000 și 55.000 de dolari, potrivit unui purtător de cuvânt al Pentagonului; comparația cu rachetele de croazieră Tomahawk, care ar costa cel puțin 2 milioane de dolari bucata; avertismentul unor specialiști că succesul în Iran nu garantează performanță într-un teatru mai contestat, precum un conflict cu China, unde bruiajul GPS (perturbarea semnalului de navigație) ar fi mai puternic; observația că SUA ar avea încă un deficit de tehnologii ieftine de contracarare a dronelor, ceea ce ar permite în continuare folosirea dronelor mici de către miliții susținute de Iran împotriva bazelor americane din Orientul Mijlociu. [...]

MApN ia în calcul rezilierea contractului pentru dronele Watchkeeper X din cauza întârzierilor la livrare, potrivit Digi24 , care citează declarații ale ministrului Apărării, Radu Miruță, și poziția companiei Elbit Systems. Ministrul spune că livrarea, programată inițial pentru vara lui 2025, nu a avut loc, iar prelungirea termenelor ar putea reduce relevanța operațională a echipamentelor. În acest context, MApN analizează opțiunea legală de a anula contractul, pe fondul riscului ca tehnologia comandată să ajungă prea târziu pentru nevoile pentru care a fost achiziționată. „Analizăm în cadrul ministerului dacă nu cumva vrem să reziliem acest contract. Avem posibilitatea asta legală. Sunt nişte dispozitive cu caracteristici tehnice care, dacă sunt primite la câţiva ani mai târziu, nu mai sunt de actualitate.” Radu Miruță a precizat că acordul a fost încheiat în 2023 și că furnizorul a cerut amânări invocând forța majoră, pe fondul „incidentelor militare” din țara de origine a companiei. Potrivit ministrului, au existat trei solicitări: primele două, totalizând trei-patru luni, au fost acceptate, iar a treia, de șase luni, a fost respinsă de Ministerul Apărării. În același timp, ministrul susține că penalitățile acumulate de companie ar fi ajuns la aproximativ 60 de milioane de euro și „cresc în fiecare zi”, pe măsură ce întârzierea continuă. Poziția Elbit Systems, redată de publicația israeliană ynet.co.il și preluată în material, este că proiectul se află într-un stadiu avansat, iar sistemele ar fi pregătite pentru testele finale de recepție în România la finalul lunii aprilie, condiționat de aprobările autorităților de reglementare. În paralel, ynet.co.il notează și incertitudini privind livrarea unor componente esențiale, inclusiv sisteme radar furnizate de Thales Group. În ceea ce privește dimensiunea contractului, articolul arată că, la 21 iunie 2023, Elbit Systems anunța o primă comandă de circa 180 de milioane de dolari pentru livrarea primelor trei sisteme aeriene fără pilot (UAS) tactice Watchkeeper X, dintr-un total de până la șapte, în cadrul unui contract-cadru cu MApN cu valoare maximă de aproximativ 410 milioane de dolari, cu execuție estimată pe doi ani. [...]