Știri
Știri din categoria Apărare
Intercepția a 339 de drone în 13 ore indică o presiune operațională ridicată asupra apărării antiaeriene și a traficului aerian din Rusia, potrivit news.ro, care citează un anunț al Ministerului rus al Apărării.
Ministerul Apărării din Rusia susține că unitățile antiaeriene au „interceptat și distrus” 339 de drone ucrainene într-un interval de 13 ore, între 7:00 și 20:00 (ora României), în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în zona Moscovei. Potrivit aceleiași informări, interceptările ar fi avut loc în 13 regiuni, dar și în zone de deasupra Mării Negre.
Lista zonelor afectate ar include mai multe regiuni din centrul Rusiei și s-ar extinde către nord-vest, în regiunile Leningrad și Pskov. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a publicat pe Telegram o serie de mesaje despre acțiuni antiaeriene împotriva dronelor, iar un „număr neoficial” menționat în material indică 14 drone doborâte pe parcursul zilei.
Pe lângă dimensiunea militară, episodul a avut și o componentă operațională pentru transportul aerian. Autoritatea aviației civile din Rusia a anunțat periodic suspendarea zborurilor către diferite aeroporturi, iar agențiile de știri rusești au relatat despre patru ordine de suspendare emise la ore diferite pentru orașul Soci, la Marea Neagră.
Informațiile privind numărul de drone și amploarea interceptărilor provin din comunicările autorităților ruse, preluate de news.ro, și nu sunt însoțite în text de o verificare independentă.
Recomandate
România își leagă modernizarea armatei de relansarea industriei de apărare , pe fondul riscurilor de securitate amplificate în zona Mării Negre, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan relatate de Antena 3 . Șeful statului a spus, de Ziua Armatei, că România va avea „un buget solid pentru apărare” și va continua investițiile în modernizare și înzestrare, inclusiv prin programul SAFE , pe care îl leagă de producție și achiziții de tehnică militară. Declarațiile au fost făcute duminică, la ceremonia organizată de Ziua Armatei la Baza 86 Aeriană „Locotenent Gheorghe Mociorniță”, în contextul războiului din Ucraina, pe care președintele îl descrie drept sursă de „provocări majore” pentru România. Buget „solid” și investiții: legătura dintre înzestrare și industrie Nicușor Dan a afirmat că România își menține angajamentele asumate în cadrul NATO privind finanțarea apărării și că, în paralel, accentul rămâne pe resursa umană, pentru a asigura „condiții de muncă adecvate”. În același mesaj, președintele a legat explicit înzestrarea armatei de relansarea industriei naționale de apărare, indicând programul SAFE drept instrument prin care România „produce și procură tehnică modernă”, cu efecte economice interne: investiții în fabrici românești; crearea de locuri de muncă; dezvoltarea de infrastructură „utilă armatei și populației civile”. Marea Neagră: avertisment privind libertatea de navigație Șeful statului a avertizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei „generează amenințări fără precedent la Marea Neagră”, care ar ajunge până în apele teritoriale și zona economică exclusivă a României, cu impact asupra securității și libertății de navigație. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei generează astăzi amenințări fără precedent la Marea Neagră, care ajung până în apele teritoriale și în zona exclusivă a României, punând în pericol securitatea noastră și libertatea de navigație. Alături de partenerii din NATO și UE, vom acționa ferm pentru a descuraja și, dacă va fi cazul, pentru a neutraliza orice amenințare la granițele noastre.” În același context, președintele a subliniat importanța Parteneriatului Strategic cu SUA și a apartenenței la NATO pentru siguranța României. Context: referire la un interviu pentru Bloomberg Antena 3 amintește că Nicușor Dan a declarat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că Rusia ar încerca să intensifice războiul și să provoace țările europene, în contextul incidentelor cu drone și al amenințărilor la adresa securității regionale. Președintele a comparat situația de acum cu cea de „aproximativ un an și jumătate” în urmă, când astfel de incidente puteau fi considerate accidentale, susținând că, în prezent, contextul din Marea Neagră este diferit. [...]
Rusia pare să-și extindă resursele de apărare aeriană până la a folosi și cele mai rare platforme din inventar , după ce ar fi ridicat de la sol inclusiv avioane MiG-35 pentru a intercepta drone ucrainene cu rază lungă de acțiune, potrivit Focus . Informația sugerează o presiune operațională asupra apărării aeriene ruse, în condițiile în care MiG-35 există în doar câteva exemplare. Semnalul privind aceste misiuni vine, conform publicației, dintr-o combinație de surse: portalul ucrainean Defense Express și o comunitate specializată care a distribuit pe Telegram indicii despre un presupus zbor de interceptare. Totuși, amploarea reală a utilizării MiG-35 rămâne neclară. Ce se știe despre presupusele interceptări cu MiG-35 Focus relatează că Defense Express susține că Rusia ar fi început să folosească MiG-35 pentru a contracara atacurile cu drone ucrainene cu rază lungă. Indiciile ar fi fost distribuite de comunitatea „Soniashnyk” pe Telegram, unde ar fi apărut inclusiv o fotografie cu un pilot rus în cockpitul unei MiG-35, asociată unui zbor de interceptare. Publicația notează explicit limitele informației: nu este confirmat câte astfel de misiuni au avut loc și nici cât de frecvent sunt folosite aceste avioane în rol de apărare aeriană. De ce contează: MiG-35 este o resursă rară, nu un „cal de povară” al flotei Potrivit articolului, Rusia ar avea doar șase MiG-35 în dotare. Nu ar fi vorba despre o producție de serie, ci despre o mică serie de test, realizată între 2018 și 2023, formată din patru aparate cu un singur loc și două cu două locuri. În paralel, Focus menționează că forțele ruse ar avea 86 de avioane MiG-29 în diverse versiuni, însă nu este clar câte mai sunt operaționale. În acest context, recurgerea la MiG-35 pentru interceptări ar putea indica fie o nevoie de a acoperi rapid anumite zone/ferestre de timp, fie o presiune pe disponibilitatea altor platforme — fără ca articolul să ofere o confirmare fermă pentru una dintre explicații. Capabilități și necunoscute operaționale MiG-35 este prezentat de Rusia drept o versiune modernizată a MiG-29, cu o rază de acțiune mai mare (conform afirmațiilor ruse, cu 50%) și o sarcină maximă de luptă de 6.500 kg, distribuită pe nouă puncte de acroșaj. Lista de armament „posibil” menționată în articol include: rachete aer-aer R-73, R-27 și R-77; rachete aer-sol Ch-29, Ch-31 și Ch-38. În același timp, Focus subliniază că rămân deschise întrebările esențiale: cât de des decolează MiG-35, cu ce configurație de armament zboară și ce contribuție reală are în apărarea împotriva dronelor ucrainene. Context: un program fără succes comercial Articolul amintește că Rusia ar fi declarat încă din 2023 că a folosit MiG-35 în lupte împotriva Ucrainei, iar producătorul ar fi sperat atunci la comenzi noi din partea Ministerului rus al Apărării. Focus notează însă că MiG-35 „nu a fost un model de succes”, iar încercările de a obține comenzi suplimentare interne sau clienți externi nu ar fi dat rezultate. În lipsa unor date verificabile despre ritmul misiunilor și eficiența lor, utilizarea MiG-35 rămâne, deocamdată, un indiciu — dar unul relevant — că Rusia ar putea apela la mijloace tot mai puțin obișnuite pentru a răspunde atacurilor cu drone la distanță. [...]
Ucraina rămâne fără muniție critică pentru apărarea antiaeriană , după ce livrările de interceptori pentru sistemele Patriot promise de SUA sunt în continuare întârziate, iar Washingtonul nu a autorizat încă expedierea acestora, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat vineri, 23 octombrie, într-o intervenție online la Hudson Institute din Washington, că interceptoarele necesare pentru a contracara atacurile balistice rusești „încă nu vin”, în condițiile în care Rusia continuă loviturile aproape zilnice asupra Ucrainei. Zelenski a spus că speră ca rachetele să fie deja pe drum, dar a avertizat că întârzierea este „o problemă serioasă”. „Așteptăm interceptori pe care i-am convenit deja, dar încă nu vin.” De ce contează: deficit de apărare antiaeriană înainte de iarnă Zelenski a indicat două priorități pentru perioada de iarnă: interceptori pentru sistemele Patriot (fabricate în SUA) și „livrări de energie”. În același context, el a menționat că Ucraina discută cu mai multe state din Asia, Orientul Mijlociu și cu partenerii europeni, însă „contează” pe pachetul american. Întârzierea interceptorilor Patriot are un impact operațional direct: reduce capacitatea Ucrainei de a apăra infrastructura și zonele populate împotriva atacurilor balistice, într-un moment în care frecvența loviturilor rusești rămâne ridicată. Presiuni suplimentare: restricții de viteză la Starlink și Starshield Pe lângă problema muniției pentru apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile de viteză pentru Starlink și Starshield „încă există”, în pofida unor relatări că serviciile ar fi fost restabilite. „Limitările de viteză la Starlink și Starshield sunt încă acolo. Viteza nu a fost restabilită.” El a recunoscut că aceste restricții au complicat operațiunile militare, dar a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile și încearcă să păstreze funcționale rutele logistice. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar pentru autorizarea și livrarea interceptorilor Patriot de către SUA. Mesajul lui Zelenski indică însă că, în lipsa unei decizii rapide, Ucraina intră în sezonul rece cu un deficit de capabilități antiaeriene și cu constrângeri suplimentare în comunicații, două elemente care pot afecta direct apărarea și continuitatea operațiunilor pe front. [...]
Un atac cu drone de amploare asupra regiunii Moscovei ridică presiunea pe infrastructura și operațiunile urbane , după ce autoritățile ruse au raportat sute de aparate lansate într-un interval de câteva ore, potrivit Economica . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a declarat că între ora 20:30 pe 21 octombrie și ora 04:00 pe 22 octombrie „630 de drone s-au îndreptat către regiunea Moscovei”, iar „majoritatea dintre ele au fost distruse de sistemele de apărare aeriană la o distanţă sigură de obiectivul lor”. Conform aceleiași relatări, două persoane au fost rănite, informația fiind transmisă de Agerpres . Sobianin a mai spus că 163 dintre drone s-au apropiat de Moscova, fără ca materialul citat să ofere detalii suplimentare despre ținte sau pagube în capitală. Context: atacuri raportate și în Ucraina În paralel, Ucraina a raportat un atac cu rachete asupra Kievului, soldat cu șase răniți, potrivit primarului capitalei ucrainene, Vitali Kliciko . Totodată, un atac ar fi avariat o infrastructură de transport, conform aceleiași surse. [...]
Prăbușirea unui Su-30 în Kaliningrad ridică semne de întrebare privind siguranța zborurilor de instruire , după ce un avion de vânătoare rusesc s-a prăbușit în timpul unui zbor planificat, iar echipajul a ajuns la spital cu răni, potrivit Meduza . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că aeronava Su-30 s-a prăbușit în regiunea Kaliningrad în timpul unui zbor de instruire „planificat”. Instituția susține că echipajul s-a catapultat și a fost evacuat, iar viața piloților nu este în pericol. Conform aceleiași versiuni, avionul a căzut într-o zonă nelocuită și zbura fără muniție. Unde s-a produs incidentul și care este starea piloților Canalul de Telegram Mash, descris ca fiind apropiat de structurile de forță, a precizat că este vorba despre un Su-30SM , care s-ar fi prăbușit în apropierea orașului Cerniahovsk , pe un câmp între localitățile Timofeievka și Zelionîi Bor. Potrivit acestei relatări, piloții au fost duși la un spital militar cu traumatisme. Separat, Meduza notează că un canal ucrainean de monitorizare, Exilenova+, a publicat o înregistrare video a prăbușirii, în care se vede că incidentul ar fi avut loc în apropierea unui cimitir. Ce nu se știe încă În informațiile citate nu este indicată o cauză oficială a prăbușirii. În lipsa unor detalii tehnice sau a unei anchete făcute publice, rămâne neclar dacă a fost vorba despre o defecțiune, o eroare de pilotaj sau un alt factor operațional. [...]
Președintele Nicușor Dan cere o prezență militară americană mai puternică la Marea Neagră, argumentând că România își asumă costuri suplimentare pentru ca această consolidare să fie „mai utilă strategic” și „mai puțin costisitoare” pentru SUA , potrivit Știrile Pro TV . Mesajul este transmis într-un editorial publicat în „ The Daily Signal ”, pe fondul incidentelor recente cu drone și al escaladării riscurilor de securitate în bazinul Mării Negre. Incidentelor cu drone le este atribuit rolul de „semnal” pentru Washington În editorialul „Neclintiţi la margine: România pe flancul NATO de la Marea Neagră”, șeful statului invocă atacuri cu drone și incidente navale pentru a susține că relația strategică româno-americană trebuie ridicată „la un nivel superior”. „Recentele incidente cu drone din Marea Neagră arată că noile circumstanţe impun ridicarea nivelului de ambiţie al relaţiei strategice dintre România şi Statele Unite.” Nicușor Dan descrie inclusiv o intervenție în care două avioane F-16 românești ar fi doborât două drone „cu motor cu reacţie” care ar fi pătruns în spațiul aerian românesc deasupra Mării Negre, precum și două incidente maritime consecutive, la mai puțin de 24 de ore distanță, în 14–15 octombrie, cu solicitări de asistență și operațiuni de salvare. România își asumă „responsabilități și costuri mai mari” pentru a reduce nota de plată a SUA Unghiul central al textului este oferta explicită de a crește contribuția României pentru ca o prezență americană extinsă să fie mai eficientă și mai ieftină pentru partea americană. Președintele afirmă că România va continua investițiile în capacități, baze și poligoane și va rămâne aliniată politic și strategic. „Îşi va asuma responsabilităţi şi costuri mai mari, astfel încât o prezenţă americană consolidată în sectorul românesc al Mării Negre să devină strategic mai utilă şi mai puţin costisitoare.” În același argumentar, Nicușor Dan susține că România a răspuns solicitărilor repetate ale administrației Trump privind creșterea cheltuielilor militare și își prezintă achizițiile de echipamente moderne, „cel mai adesea americane”, drept parte a acestei alinieri. De ce contează: Marea Neagră, din zonă de comerț în „una dintre cele mai instabile” regiuni Președintele afirmă că, după anexarea Crimeei, Marea Neagră a trecut de la cooperare economică și comerț la o regiune cu instabilitate geopolitică ridicată și că România ar fi „cea mai expusă” efectelor colaterale ale războiului, invocând inclusiv riscuri de tip „război hibrid” (atacuri cibernetice, sabotaje, incursiuni cu drone, campanii informaționale). În acest context, el leagă consolidarea prezenței americane de descurajarea Rusiei și de reducerea riscului unei confruntări mai ample, indicând ca puncte de sprijin bazele de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu . Context: unde a fost publicat editorialul „The Daily Signal” este prezentată ca o publicație americană de orientare conservatoare, lansată în 2014 de The Heritage Foundation, iar în prezent independentă juridic de aceasta, cu focus pe politică, administrația federală, Congres și justiție. [...]
