Știri
Știri din categoria Apărare
Noul șef al armatei ucrainene mizează pe lovituri în adâncime pentru a eroda economia Rusiei, într-o linie operațională care poate influența atât ritmul sprijinului occidental, cât și riscurile de escaladare, potrivit HotNews. Mihailo Drapatîi a discutat telefonic cu comandantul suprem al forțelor aliate din Europa ale NATO, generalul american Alexus Grynkewich, la mai puțin de o săptămână de la preluarea funcției.
Într-o postare pe rețelele de socializare, Drapatîi spune că i-a prezentat „în linii mari” viziunea pentru obținerea victoriei împotriva Rusiei și „capabilitățile militare necesare” pentru atingerea acestui obiectiv. O temă centrală a convorbirii a fost intensificarea atacurilor ucrainene asupra țintelor aflate adânc pe teritoriul Rusiei, precum și împiedicarea infiltrării trupelor ruse în liniile defensive ucrainene.
Generalul ucrainean a legat explicit campania de lovituri la distanță de un obiectiv economic: reducerea capacității Moscovei de a susține efortul de război.
„Lucrăm la creșterea numărului de victime în rândul inamicului și la reducerea capacității economice a Moscovei. Folosim abordări asimetrice și tehnologii ucrainene în acest scop.”
În context, „abordări asimetrice” înseamnă folosirea unor mijloace relativ ieftine și flexibile (precum dronele) pentru a lovi ținte cu valoare mare, fără a angaja direct forțe comparabile ca mărime și resurse.
Ucraina și-a intensificat în ultima perioadă atacurile cu drone și rachete asupra unor ținte aflate la sute de kilometri în spatele liniei frontului, în Rusia, notează Agerpres. Potrivit relatărilor din presa occidentală, Kievul ar fi beneficiat de sprijinul serviciilor de informații ale aliaților occidentali pentru unele atacuri cu rază lungă.
HotNews menționează că atacurile ucrainene, inclusiv cele asupra rafinăriilor de petrol, au perturbat ocazional aprovizionarea cu combustibili în Rusia și în teritoriile ucrainene ocupate. În același timp, numărul victimelor civile provocate de aceste atacuri a crescut în ultimele săptămâni.
Ucraina se apără împotriva invaziei ruse lansate în februarie 2022, cu sprijin militar și financiar din partea aliaților occidentali.
Recomandate
Regatul Unit alocă 8,4 miliarde lire pentru submarine nucleare, într-un efort cu miză bugetară și industrială potrivit Mediafax . Investiția vizează programul noilor submarine nucleare din clasa Dreadnought și se înscrie în planul de creștere a cheltuielilor de apărare, pe fondul angajamentelor NATO și al consolidării descurajării nucleare. Premierul britanic Andy Burnham a anunțat că finanțarea este destinată submarinelor aflate în construcție la șantierul naval din Barrow-in-Furness, Mediafax notând că informația este relatată de BBC. Înlocuirea flotei Vanguard și calendarul de livrare Programul Dreadnought este gândit pentru a înlocui cele patru submarine din clasa Vanguard, aflate în serviciu din 1992 și echipate cu rachete Trident . Noile submarine sunt programate să intre în serviciu în anii 2030, odată cu retragerea actualei flote. Dimensiunea financiară și efectele în economie Suma de 8,4 miliarde lire sterline (aprox. 49,6 miliarde lei) este prezentată ca „primul pas” pentru refacerea flotei nucleare britanice. În același context, guvernul indică un pachet mai larg de 63,6 miliarde lire sterline (aprox. 375,2 miliarde lei), care ar urma să acopere: întreținerea flotei nucleare existente; continuarea programului Dreadnought; dezvoltarea viitoarei generații de submarine; modernizarea infrastructurii navale și a facilităților de producție. Executivul estimează că programul nuclear de apărare susține în prezent aproximativ 47.000 de locuri de muncă în Regatul Unit, iar acest număr ar putea crește la 65.000 până în 2030. În plus, guvernul preconizează crearea a aproximativ 22.000 de programe de ucenicie până în 2035. Presiunea țintelor NATO și tensiunile politice interne Guvernul se confruntă, totodată, cu dificultăți legate de promisiunea de a atinge ținta NATO de 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035, la care s-ar adăuga încă 3% pentru investiții auxiliare, potrivit informațiilor din articol. Mediafax mai notează că John Healey, ministru al Apărării în cabinetul Starmer, și-a dat demisia din funcție din cauza frustrărilor legate de lipsa unui calendar clar pentru atingerea țintei de 3%. În noua sa poziție de ministru de Finanțe, Healey ar urma să gestioneze împreună cu Burnham identificarea resurselor necesare, însă articolul nu oferă detalii despre soluțiile bugetare avute în vedere. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran pune din nou în risc rutele petroliere din Strâmtoarea Ormuz , după ce armata americană a anunțat că a început atacuri asupra Iranului ca represalii pentru o tentativă de atac surpriză asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu, potrivit HotNews . Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis pe X că loviturile reprezintă „un răspuns puternic” la atacurile de marți ale Iranului asupra bazelor americane din Iordania și asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, o arteră maritimă critică pentru transportul de petrol din Golf. Ce a declanșat noul val de lovituri Potrivit relatării, ostilitățile s-au intensificat la o zi după ce conflictul s-a extins prin primele atacuri comune americano-saudite anunțate public, care ar fi vizat forțe intermediare iraniene din Irak. În paralel, după câteva zile de calm relativ, ambele părți ar fi oprit temporar atacurile, pe fondul unor discuții prezentate de Donald Trump drept „negocieri foarte prietenoase”, însă Teheranul a negat că ar avea loc negocieri. Cu câteva ore înainte de atacurile anunțate miercuri, Trump a spus că SUA vor riposta, afirmând la Casa Albă: „Îi vom lovi foarte tare, pentru că este rândul nostru să-i lovim”. Strâmtoarea Ormuz, din nou în centrul riscului operațional Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a susținut că a vizat o bază aeriană americană și un centru de comandă din Iordania „ca răspuns la actele de agresiune ale armatei americane care ucide copii”. Tot IRGC a afirmat că forțele navale au atacat trei petroliere în Strâmtoarea Ormuz, după ce acestea ar fi ignorat avertismentele și ar fi navigat pe o „rută nesigură și ilegală”. Pentru companii și piețe, miza imediată este riscul de întreruperi și costuri suplimentare de securitate și asigurare pe o rută descrisă în material drept „vitală” pentru regiunea Golfului. Context: conflict prelungit și tensiuni regionale HotNews notează că, atunci când SUA și Israelul au lansat atacuri militare asupra Iranului în februarie, Trump a spus că războiul va dura doar câteva săptămâni, însă conflictul ar dura deja de cinci luni. Separat, materialul menționează că Forțele de Mobilizare Populară (PMF) din Irak au declarat că cel puțin 20 de membri au fost uciși în atacuri americano-saudite asupra bazelor lor, iar președinția irakiană a condamnat bombardamentul ca fiind „un atac inacceptabil” și o încălcare a suveranității Irakului. Trump a declarat pentru Fox News că atacurile au fost „coordonate cu guvernul irakian”. Pe fundal rămâne rivalitatea de decenii dintre Arabia Saudită și Iran pentru influență regională, pe linii confesionale (sunniți vs. șiiți), care complică orice dezescaladare rapidă. [...]
Pregătirea populației pentru alerte de securitate devine o prioritate operațională , iar autoritățile ar trebui să discute deschis despre ce are de făcut publicul în scenarii precum atacuri cu drone, conflicte sau alerte teroriste, susține Raed Arafat , șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, într-o intervenție la Euronews . Mesajul central: informarea și exercițiul nu sunt echivalente cu „anunțarea” unui pericol iminent. Arafat spune că discuția despre riscuri trebuie normalizată, pe modelul pregătirii populației pentru cutremure, și că argumentul „inducerii panicii” a blocat în trecut comunicarea publică pe astfel de teme. În opinia sa, pregătirea ar trebui „intensificată” și pentru situații de conflict, inclusiv prin explicații practice despre comportamentul recomandat în cazul unor atacuri teroriste. De ce contează: comunicarea de criză și procedurile pentru public Șeful DSU insistă că „a vorbi deschis” nu înseamnă că „se va întâmpla ceva mâine”, ci că societatea poate reacționa mai bine când apar alerte reale. El atrage atenția și asupra riscului ca subiectul să fie deturnat în spațiul public de comentatori care, în loc să explice, amplifică temeri. În același context, Arafat indică faptul că statele de pe Flancul estic al NATO au început deja să comunice mai direct cu populația, menționând explicit țările baltice ca exemplu de abordare. Context: incidente recente cu drone Declarațiile vin după ce, săptămâna trecută, România a neutralizat trei drone în trei zile consecutive , potrivit relatării Euronews. În același material este citată și poziția fostului ministru de Externe Cristian Diaconescu, care consideră că aceste incidente reprezintă o provocare de securitate pentru România și NATO. Pentru context, Euronews a relatat separat despre aceste episoade aici . [...]
Iranul susține că a introdus în luptă o dronă kamikaze cu reacție , iar mesajul implicit este că poate crește presiunea asupra apărării antiaeriene americane într-un moment în care Washingtonul caută spațiu pentru negocieri, potrivit Adevărul . Potrivit Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), noua generație a dronei Hadid 110 ar fi fost folosită pentru prima dată în ultimele două săptămâni, în atacuri asupra unor baze și nave militare americane din regiune. Informația apare pe fondul unei confruntări încă tensionate între Teheran și Washington, în condițiile în care discuțiile privind reducerea ostilităților rămân incerte; The Telegraph este citat de publicație în acest context. Ce schimbă Hadid 110 din perspectiva apărării antiaeriene Elementul central este trecerea la propulsie cu reacție, într-un portofoliu iranian în care multe drone de atac folosesc motoare cu elice și au viteze mai mici. Surse iraniene citate în material susțin că noul model poate depăși 500 km/h, ceea ce ar reduce fereastra de timp pentru detectare și interceptare. Lansarea ar folosi un propulsor cu combustibil solid pentru accelerare inițială, înainte ca motorul cu reacție să intre în funcțiune, ceea ce ar permite desfășurarea rapidă a operațiunilor, conform descrierii din articol. Cum ar încerca să „păcălească” radarele Specialiști militari iranieni susțin că drona a fost proiectată pentru o semnătură radar redusă (adică pentru a fi mai greu „văzută” de radar). Materialul menționează mai multe soluții de design: fuselaj cu design continuu, fără îmbinări vizibile; admisie de aer în formă de „S”, care ar ascunde paletele motorului (un element cu reflexie radar puternică); acoperire cu materiale care ar absorbi radiațiile radar. Combinația dintre viteză și aceste caracteristici ar diminua timpul disponibil sistemelor de apărare pentru detectare, urmărire și interceptare, potrivit prezentării iraniene. Datele de performanță invocate de Teheran Conform informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, Hadid 110 ar avea: focos de aproximativ 30 kg; rază de acțiune de circa 350 km; autonomie de aproximativ o oră. Adevărul notează că aceste performanțe ar permite lovirea unor obiective militare din apropierea coastelor Iranului, fără ca arma să fie una „strategică” cu rază foarte lungă. Contextul politic și miza negocierilor Teheranul afirmă că drona este produsă integral în Iran, deși analiști occidentali citați în material consideră că dezvoltarea unor astfel de sisteme ar putea beneficia de sprijin tehnologic extern. În plan intern, programele de drone și rachete balistice sunt controlate de IRGC, nu de armata regulată, iar fiecare nouă capacitate ar consolida influența Gardienilor Revoluției în arhitectura de securitate a țării, potrivit analizei prezentate. Prezentarea dronei vine într-o perioadă de relativă acalmie după două săptămâni de schimburi intense de atacuri, fără un acord oficial de încetare a focului. În același timp, Iranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și spune că nu va accepta ca Washingtonul să stabilească ritmul unui eventual armistițiu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat: Iranul își va apăra interesele „atât timp cât va fi necesar”. El a mai spus că Teheranul discută cu Omanul despre gestionarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, fără implicarea Statelor Unite. De partea americană, președintele Donald Trump a afirmat că pauza actuală a operațiunilor militare urmărește crearea unui spațiu pentru reluarea negocierilor diplomatice. În plus, potrivit unor informații apărute în presa americană, oficialii de la Washington sunt preocupați de diminuarea stocurilor de rachete interceptoare folosite în apărarea antiaeriană, muniții considerate esențiale pentru contracararea unor amenințări precum noua dronă iraniană. În acest cadru, introducerea unei drone mai rapide și mai greu de detectat este văzută de analiști ca un element care poate influența echilibrul militar și negocierile dintre cele două state. Pentru context despre modernizarea altor capabilități iraniene, Adevărul trimite și la analiza despre racheta balistică Kheibar Shekan: Adevărul . [...]
Două aeronave de recunoaștere NATO au operat toată ziua deasupra apelor neutre ale Mării Negre, în proximitatea României , într-o misiune care indică un nivel ridicat de monitorizare aeriană în regiune, potrivit Mediafax , care citează o sursă din controlul traficului aerian al Uniunii Europene, preluată de agenția rusă TASS . Prima aeronavă identificată este un Boeing RC-135W Rivet Joint , aparținând Forțelor Aeriene Regale Britanice . Conform sursei citate, avionul „a înconjurat Marea Neagră de mai multe ori”, deplasându-se de la vest la est și înapoi, fără să intre în spațiul aerian al statelor de coastă, „cu excepția României”. Sursa a mai indicat că aeronava a venit spre Marea Neagră de la baza militară britanică de la Waddington , traversând anterior spațiul aerian al mai multor țări din UE, și că și-a început zborul deasupra Mării Negre din zona unui punct de control aflat la limita ariei deservite de controlorii de trafic aerian bulgari. Misiunea este descrisă ca având scopul de a obține informații de recunoaștere, iar avionul se îndrepta ulterior spre baza de origine. A doua aeronavă: Bombardier Artemis II, cu bază permanentă la Constanța A doua aeronavă observată este un Bombardier Artemis II , descris ca avion de recunoaștere deținut de NATO, cu bază permanentă pe aeroportul din Constanța . Potrivit aceleiași surse, acesta a efectuat mai multe cercuri de la vest la est și înapoi în partea de sud a Mării Negre. În relatarea citată, aeronava ar opera „destul de frecvent” în zonă, fără a intra în spațiul aerian al vreunei țări de coastă. Aceleași informații menționează că Bombardier Artemis II apare și în regiunea Kaliningrad, unde ar încerca de regulă să survoleze de mai multe ori, folosind spațiul aerian al Poloniei și Lituaniei și zone de deasupra apelor neutre ale Mării Baltice. De ce contează Faptul că una dintre aeronavele de recunoaștere are bază permanentă la Constanța , iar cealaltă a fost raportată ca intrând în spațiul aerian al României , indică rolul operațional al infrastructurii și al coridorului aerian românesc în misiunile de supraveghere din Marea Neagră, într-un context regional tensionat. Informațiile provin din declarații atribuite unei surse din controlul traficului aerian al UE, citate de TASS; Mediafax nu indică o confirmare separată din partea NATO sau a autorităților române. [...]
Detectarea unor drone lângă granița cu Ucraina a declanșat ridicarea de la sol a două F-16 și alertarea populației din Tulcea , într-un nou episod care menține presiunea operațională pe apărarea aeriană a României, potrivit HotNews . Sistemul de supraveghere radar al armatei a identificat miercuri, în jurul orei 10:30, un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, a transmis Ministerul Apărării Naționale (MApN). Conform ministerului, ținta a evoluat în apropierea graniței fără să pătrundă în spațiul aerian național, iar la scurt timp au fost raportate explozii pe teritoriul ucrainean. Alerta aeriană a încetat la ora 11:30. MApN precizează că două aeronave F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea au fost ridicate de la sol la ora 10:57 pentru monitorizarea situației. În paralel, locuitorii din județul Tulcea au fost avertizați printr-un mesaj Ro-Alert, după ce Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Context: escaladare recentă și reacție diplomatică În același context de securitate, publicația notează că piloții români de F-16 au doborât trei drone „în tot atâtea zile” începând de vineri. Pe fondul acestor incidente, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a fost convocat luni la Ministerul Afacerilor Externe, „ca reacție fermă la violările repetate ale spațiului aerian al României” din perioada 24–26 iulie, interval în care Armata Română a doborât trei drone pătrunse neautorizat pe teritoriul național. Diplomatului i-au fost prezentate fragmente ale unei drone distruse pe teritoriul României, iar MAE i-a comunicat și că un membru al ambasadei a fost declarat indezirabil și trebuie să părăsească țara în termen de cinci zile. HotNews mai relatează că diplomația rusă a lansat luni și marți amenințări la adresa României, afirmând că Moscova ar urma să adopte măsuri de retorsiune. [...]
