Știri
Știri din categoria Apărare
Marea Britanie pune bani și calendar pe „robo-wingmen” pentru a completa avioanele cu pilot, într-o mișcare cu impact operațional direct asupra modului în care Royal Air Force își proiectează viitoarele flote și misiuni, potrivit Axios.
Programul britanic de „collaborative combat aircraft” (CCA – aeronave fără pilot care operează în echipă cu avioane cu pilot) va purta numele Storm Fighter, a anunțat luna aceasta ministrul pentru pregătire de apărare și industrie, Luke Pollard, într-un discurs la Global Air and Space Chiefs’ Conference, la Londra. În viziunea prezentată, Storm Fighter ar urma să zboare alături de Eurofighter Typhoon și Lockheed Martin F-35, în roluri descrise drept „înger păzitor” și „câine de atac”.
Planul de investiții în apărare (Defense Investment Plan), prezentat tot luna aceasta, alocă 300 milioane lire sterline (aprox. 1,8 miliarde lei) pentru a porni dezvoltarea de CCA „indigene” (dezvoltate local). Documentul menționează că un demonstrator ar trebui să zboare „cel puțin până în 2030”.
Mai mulți contractori din industria de apărare și-au exprimat interesul, potrivit Janes și Breaking Defense, notează publicația.
Șeful Air Staff, Air Chief Marshal Harv Smyth, a legat explicit tranziția de realitatea câmpului de luptă: supremația aeriană rămâne „baza” pentru celelalte opțiuni, dar „platformele cu echipaj singure nu mai sunt suficiente” într-un spațiu de luptă „complex și saturat”.
„CCA-urile nu mai sunt ceva al viitorului. Sunt foarte mult treaba de azi.”
Pe lângă Storm Fighter, Marea Britanie urmărește și Storm Chrome (dronă pentru război electronic) și Storm Fire (dronă pentru lovituri la distanță), precum și „compatrioți” robotici pentru elicopterele de atac Apache fabricate de Boeing.
Pentru această ultimă direcție, Project NYX a primit 220 milioane lire sterline (aprox. 1,3 miliarde lei) în planul de investiții.
Axios amintește că dronele sunt puse pe seama majorității victimelor în războiul Rusia–Ucraina, iar lipsa unei dominații aeriene tradiționale, combinată cu artileria intensă, a transformat conflictul într-un război de uzură la sol.
În paralel, și SUA accelerează competiția pentru „robo-wingmen”, cu nume precum Anduril Industries, General Atomics, Lockheed Martin, Northrop Grumman și Shield AI menționate ca participanți.
Recomandate
Canada intră ca observator în programul GCAP, iar miza imediată este extinderea lanțurilor de aprovizionare și a bazei industriale pentru un avion de luptă de generația a șasea , într-un proiect pe care Marea Britanie îl leagă explicit de reindustrializare și de capacitatea de producție, potrivit Politico . Marea Britanie, Japonia și Italia au anunțat marți că aduc Canada în Global Combat Air Programme (GCAP) ca „națiune observator”, cu obiectivul de a pune în serviciu un avion de luptă de generația a șasea până în 2035. Decizia este prezentată ca un pas pentru întărirea lanțurilor de aprovizionare ale „puterilor medii” și este prima mișcare majoră a noului ministru britanic al apărării, Wes Streeting , numit în funcție luni seară de premierul Andy Burnham. Din perspectiva Londrei, proiectul are o componentă industrială pronunțată. Streeting a legat GCAP de „reindustrializare” și de refacerea capacității de producție, argumentând că astfel forțele armate pot primi echipamentele necesare, iar investițiile pot susține locuri de muncă în comunități din întreaga țară. Burnham a spus, la rândul său, că „reindustrializarea Marii Britanii” va fi un obiectiv central și că investițiile în apărare ar urma să fie folosite pentru a „transforma viețile oamenilor”. În plan financiar, guvernul britanic a alocat 8,6 miliarde lire sterline pentru avion în următorii patru ani, prin planul său de investiții în apărare. Politico notează că programul susține deja 4.500 de locuri de muncă în Regatul Unit, în circa 600 de firme din lanțul de aprovizionare. Ce primește Canada și ce nu primește, deocamdată Ca primă țară observator în GCAP, Canada ar urma să obțină „acces direct” și „acces privilegiat” la program, inclusiv la dezvoltarea capabilităților, colaborare industrială și planuri de livrare pe termen lung, potrivit lui Streeting. Totuși, ministrul britanic a precizat ulterior că nu există „niciun angajament” ca Ottawa să cumpere avionul. În același timp, statutul de observator este prezentat ca o cale pentru discuții privind contribuția bazei canadiene de aerospațial și producție la proiect. Ministrul canadian al apărării, David McGuinty, a spus că sectorul aerospațial și de apărare al Canadei este „gata să ajute” și că acest statut va permite o înțelegere mai bună a capabilităților de generație următoare și o colaborare industrială mai strânsă. Contextul strategic invocat de parteneri Italia a descris proiectul drept „o investiție în tehnologii care încă nu există”, iar Japonia a argumentat că poziția geografică a Canadei între Indo-Pacific și spațiul euro-atlantic evidențiază caracterul „inseparabil” al securității dintre cele două regiuni. [...]
Ucraina încearcă să accelereze întărirea apărării aeriene și să deschidă piața SUA pentru dronele sale , după discuțiile de la Kiev dintre președintele Volodîmîr Zelenski și ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, potrivit Kyiv Post . Pe agendă au fost transferurile de interceptoare Patriot printr-un mecanism NATO de finanțare și avansarea așa-numitului „Drone Deal”, care ar putea include testarea oficială a dronelor ucrainene în Statele Unite. Zelenski a spus că Whitaker a fost însoțit de general-locotenentul american Curtis Buzzard, comandantul NATO Security Assistance & Training for Ukraine. Discuțiile au vizat, „în primul rând”, creșterea livrărilor de interceptoare Patriot prin programul NATO Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), în care aliații Kievului finanțează achiziția de armament american pentru Ucraina. „Am avut o discuție bună – în primul rând despre cum să protejăm cerul Ucrainei cu mai multe interceptoare Patriot prin PURL. Aceasta este o prioritate critică acum, deoarece atacurile masive ale Rusiei continuă neabătut”, a transmis Zelenski, într-o postare pe X, citată de publicație. Contextul imediat este intensificarea atacurilor rusești: Kyiv Post notează că Rusia a lovit Kievul în weekend cu aproximativ 40 de rachete balistice, iar estimări menționate de publicație indică faptul că numărul rachetelor lansate în iulie ar fi depășit producția lunară cunoscută a Moscovei. Patriot: transferuri prin PURL și discuții despre producție sub licență Pe lângă transferurile de interceptoare, Zelenski a afirmat că a discutat și despre producția sub licență a rachetelor Patriot în Ucraina, fără a oferi detalii. Articolul amintește că președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe 8 iulie, la summitul NATO de la Ankara, un plan prin care Ucraina ar urma să producă rachete PAC-3 Patriot de ultimă generație, ceea ce ar face-o singura țară din afara SUA cu o astfel de licență, după Japonia. Totuși, calendarul rămâne incert: publicația menționează informații potrivit cărora producția ar putea fi găzduită inițial de Germania sau o altă țară europeană, înainte de a fi mutată în Ucraina. Germania este indicată ca fiind printre puținele state care produc în prezent rachete mai vechi PAC-2, inclusiv unele destinate Ucrainei. „Drone Deal”: un document semnat și posibilă testare în SUA În privința „Drone Deal”, Zelenski a sugerat că negocierile sunt aproape de final și a spus că părțile au semnat deja „un document”, pe care l-a descris drept „un pas mare înainte”, exprimându-și dorința ca acordul să fie finalizat curând. Kyiv Post citează Radio Liberty, potrivit căruia documentul semnat ar deschide calea pentru testarea oficială de către SUA a dronelor ucrainene, cu aproximativ 100 de drone de la fiecare dintre șase producători ucraineni care ar urma să ajungă în Statele Unite. Publicația mai notează că, la începutul lunii iulie, producătorul ucrainean F-Drones a anunțat prima livrare de 2.000 de drone de atac F10 către SUA, în baza unui contract cu Pentagonul. „Drone Deal” este descris ca o inițiativă ucraineană de export și scalare a producției de drone împreună cu alte țări, în schimbul altor forme de sprijin militar. Kyiv Post menționează că Ucraina a semnat astfel de acorduri cu mai multe țări din Orientul Mijlociu în aprilie (după izbucnirea războiului din Iran), precum și cu aliați europeni, inclusiv un al nouălea acord cu Danemarca, semnat la începutul lunii iulie. La întâlnirea de miercuri, Zelenski a mai spus că i-a acordat generalului Buzzard ordinul „Pentru Merit”, clasa a III-a. [...]
Confirmarea publică a unui duel aerian câștigat de Ucraina cu F-16 ridică miza operațională a integrării acestor avioane în apărarea aeriană , într-un moment în care la Washington se discută inclusiv scenariul unei suspendări pe trei ani a finanțării americane pentru apărarea antiaeriană a Kievului, potrivit Mediafax . Generalul american Dan Caine a spus, în cadrul unei audieri în Senatul SUA , că un F-16 folosit de Ucraina a obținut „prima victorie” într-o luptă aeriană împotriva unui avion de vânătoare rusesc, prezentând episodul ca pe un indicator al consolidării capacităților militare ucrainene, de la sisteme sol-aer la capabilități aer-aer. „Recent am avut prima victorie într-o luptă aeriană în care un F-16 ucrainean a doborât un avion de vânătoare rusesc. Cred că, în ultimii ani, capacitatea Ucrainei de a dezvolta o apărare aeriană stratificată a evoluat enorm, cu ajutorul și sprijinul multor parteneri.” Ce se știe și ce rămâne neconfirmat Caine nu a oferit detalii despre data și locul confruntării, tipul aeronavei ruse sau armamentul folosit. În același timp, materialul notează că este pentru prima dată când un oficial militar american de acest rang confirmă public distrugerea unui avion de luptă rusesc de către un F-16 ucrainean într-un duel aerian. Declarația vine în contextul informațiilor apărute după 8 iulie, când Ucraina a anunțat distrugerea unui avion multirol rusesc Su-35S. Mai mulți bloggeri militari pro-Kremlin au recunoscut atunci pierderea aeronavei și au susținut că pilotul s-a catapultat și a supraviețuit, însă autoritățile americane nu au confirmat oficial că avionul doborât era un Su-35S. De ce contează: integrarea F-16 crește riscurile pentru aviația rusă Potrivit analiștilor militari citați în articol, chiar dacă incidentul nu schimbă raportul de forțe în războiul aerian, el indică faptul că integrarea avioanelor F-16 în sistemul de apărare al Ucrainei crește riscurile pentru aviația rusă. În text este menționat și Su-35S, descris ca unul dintre cele mai moderne avioane de vânătoare ale Rusiei și evaluat la „un miliard de ruble”, fiind considerat de piloții ucraineni, încă de la începutul invaziei, drept un adversar periculos datorită radarului puternic și rachetelor cu rază lungă de acțiune. [...]
MApN spune că Rusia nu a inspectat baze militare în România în 2023 , iar informația apărută în spațiul public este „fake news”, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării Naționale precizează că ultima activitate de verificare realizată de Federația Rusă pe teritoriul României a avut loc în 2021, în baza Documentului de la Viena 2011 (OSCE). Ce clarifică MApN și de ce contează Miza, din perspectiva securității și a cadrului de reglementare, este delimitarea între zvonuri și mecanismele internaționale de transparență militară. MApN afirmă că, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina (24 februarie 2022), Federația Rusă nu a mai desfășurat activități de verificare în România sub egida Documentului de la Viena 2011. „Bazele din România NU au fost inspectate de Federația Rusă în anul 2023.” Ministerul susține că astfel de informații „prezintă în mod greșit mecanismele internaționale de verificare militară” și critică lansarea lor în spațiul public de persoane care „ar trebui să cunoască exact cadrul juridic și procedurile aplicabile”. Ce sunt, de fapt, „verificările” invocate: instrumentele OSCE În explicațiile sale, MApN arată că verificările militare internaționale sunt parte a unui sistem de transparență și control în cadrul OSCE, construit pe trei instrumente principale: Tratatul privind Cerul Deschis (TCD) – zboruri de observare pentru verificarea angajamentelor de securitate; Documentul de la Viena 2011 (VD 2011) – măsuri de creștere a încrederii și securității; Tratatul privind Forțele Armate Convenționale în Europa (TCFE) – limitat la anumite categorii de forțe și echipamente. MApN subliniază că aceste acorduri nu permit „controale generale” asupra oricăror obiective militare, ci se aplică unor categorii precise. Ca exemplu, pentru TCFE erau incluse cinci categorii de armament: tancuri de luptă, elicoptere de atac, vehicule blindate, piese de artilerie și avioane de luptă. Retrageri și suspendări: TCFE și Cerul Deschis Ministerul amintește că Rusia s-a retras din TCFE în 2023, după ce își suspendase participarea încă din 2007, iar începând din 2007 „nu a efectuat și nu a primit inspecții” sub egida acestui tratat. România, la rândul ei, a suspendat aplicarea obligațiilor asumate prin TCFE în decembrie 2023, într-un demers coordonat la nivelul NATO. În privința Tratatului Cerului Deschis, MApN afirmă că după retragerea Federației Ruse din acest acord (2021) nu au mai fost realizate zboruri rusești de observare deasupra României. „Ultimul zbor de observare al Federației Ruse deasupra teritoriului României a avut loc în anul 2020.” Avertismentul instituției: prudență la informații „spectaculoase” MApN califică drept falsă afirmația că reprezentanți ai Rusiei ar fi venit în 2023 „să inspecteze unități militare românești” și spune că aceasta distorsionează grav mecanismele internaționale de verificare și control al armamentelor. Instituția recomandă informarea din surse oficiale și tratarea cu prudență a declarațiilor fără context și fără verificarea cadrului juridic. Pentru detalii, ministerul indică și poziția publicată pe platforma sa InfoRadar: Ministerul Apărării . [...]
Rusia își lărgește baza de recrutare printr-o lege care permite înrolarea unor persoane cu cazier sau sub acuzare , pe fondul scăderii numărului de voluntari, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: armata își asigură fluxul de personal fără a recurge imediat la o nouă mobilizare, în timp ce presiunea pe front rămâne ridicată. Lege adoptată „în regim de urgență”: cine devine eligibil Duma de Stat a aprobat o lege care extinde dreptul de a semna contracte militare cu Ministerul Apărării pentru persoane cu cazier judiciar neșters și pentru inculpați aflați sub acuzare, potrivit Meduza, citată de Digi24. Noile prevederi includ, între altele, infracțiuni legate de: participarea la o bandă (art. 209 din Codul penal al Rusiei); participarea la o organizație criminală (art. 210); trafic de droguri (art. 229.1); pierderea documentelor care conțin secrete de stat (art. 284). Legea a trecut prin toate cele trei lecturi într-o singură ședință, după ce guvernul a înaintat-o parlamentului cu mai puțin de o săptămână înainte. Cum vor fi folosiți condamnații: „unități speciale” și supraveghere sporită Vice-ministrul Apărării, Viktor Goremykin, a spus în ședința Dumei că persoanele condamnate care semnează contracte vor servi în „unități speciale”, sub supraveghere sporită. Această formulă indică o integrare controlată a recruților cu risc ridicat, într-un moment în care autoritățile caută soluții rapide pentru completarea efectivelor. Context: scad voluntarii, cresc speculațiile despre mobilizare Numărul rușilor care se oferă voluntari pentru contracte militare a scăzut constant în ultimele luni, în pofida sumelor mari oferite, notează Digi24. În acest context, s-au intensificat zvonurile despre un nou val de mobilizare. Surse guvernamentale au declarat pentru Meduza și alte publicații că ideea „este discutată la toate nivelurile”, însă nu există o decizie finală. Dacă ar fi aprobată, mobilizarea „ar putea începe după alegerile pentru Duma de Stat”, camera inferioară a parlamentului rus. În paralel, Rusia își extinde recrutarea externă Separat de schimbarea legislativă internă, Rusia recrutează tot mai mulți bărbați din țările cele mai sărace pentru a-i trimite pe front, potrivit unei analize Deutsche Welle citate de Digi24. În material sunt prezentate cazuri de cetățeni străini atrași de promisiuni financiare sau induși în eroare cu privire la natura muncii, inclusiv prin oferte de joburi în construcții, logistică sau agricultură. Potrivit Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (HUR), ar fi vorba de „aproximativ 27.000 sau mai mulți” cetățeni străini recrutați. Un studiu comun realizat de FIDH, Truth Hounds și KIBHR susține că Rusia a creat o rețea globală de recrutare și că metodele ar include „oferte tentante”, înșelăciune și chiar constrângere. Rusia afirmă, însă, că participarea cetățenilor străini este voluntară. Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat, în martie, că „nimeni nu este angajat, la fel cum nimeni nu este recrutat” și că voluntarii ajung „în deplină conformitate cu legislația rusă”. De ce contează Adoptarea rapidă a legii și lărgirea explicită a eligibilității către persoane cu antecedente penale sau sub acuzare arată o presiune tot mai mare pe mecanismele de recrutare ale Rusiei. În plan practic, măsura poate reduce nevoia imediată de mobilizare, dar ridică semne de întrebare privind disciplina, controlul și riscurile interne asociate integrării unor astfel de recruți în structuri militare. [...]
Rusia își ajustează rachetele Iskander pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană , după ce ar fi reușit să obțină „semnăturile” de funcționare ale sistemelor occidentale Patriot și SAMP/T , potrivit Adevărul . Miza operațională este creșterea probabilității de penetrare a apărării antiaeriene prin manevre, ținte false și evitarea zonelor de acoperire radar. Ce ar urmări modernizările: manevre, altitudine și ținte false Publicația notează, citând canale de monitorizare, că Rusia ar putea pregăti versiuni actualizate ale muniției pentru complexele Iskander, care „ar urma” să: manevreze mai mult pentru a complica interceptarea; coboare în altitudine pentru a îngreuna detectarea de către radare; lanseze ținte false, astfel încât radarul să „vadă” simultan mai multe obiecte și să fie mai greu de identificat focosul real. În logica descrisă în articol, aceste modificări ar avea rolul de a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană și de a complica funcționarea rachetelor interceptoare. „Semnăturile” Patriot și SAMP/T și exploatarea acoperirii sectoriale Anatolii Hrapcinski, ofițer în rezervă al Forțelor Aeriene ucrainene și expert în aviație, citat de Focus, susține că Rusia își adaptează tacticile ținând cont de particularitățile sistemelor occidentale. El indică faptul că radarul Patriot oferă acoperire sectorială, iar atacatorul poate încerca să evite zonele acoperite, construind traiectorii în funcție de amplasarea radarelor. Potrivit lui Hrapcinski, analiza traiectoriilor recente ar arăta o distribuire a loviturilor între direcțiile nordică și sudică, pentru a suprasolicita simultan capacitatea de detectare și contracarare. „În prezent, ei au obținut semnăturile de funcționare ale sistemelor noastre Patriot și SAMP/T. În consecință, rușii ar putea încerca să găsească o soluție care să le permită să orbească radarele noastre, astfel încât să nu putem identifica focosul principal care trebuie distrus.” De ce contează: interceptarea balisticelor e „hit-to-kill” Articolul insistă pe diferența dintre interceptarea rachetelor balistice și a țintelor aerodinamice (rachete de croazieră, drone, avioane). În cazul balisticelor, interceptarea se bazează pe principiul cinetic „hit-to-kill”, adică lovirea directă a țintei. „Practic, trebuie să nimerești un glonț cu alt glonț.” În acest context, multiplicarea țintelor false și utilizarea bruiajului electronic (război electronic) pot crește presiunea asupra sistemului de apărare, pentru că acesta trebuie să decidă rapid care este focosul real. Nu toți experții văd o amenințare „nouă” Adevărul prezintă și o opinie mai prudentă: Valeri Romanenko, cercetător științific principal la Muzeul de Stat al Aviației din Ucraina, pune sub semnul întrebării o parte dintre caracteristicile atribuite rachetei, argumentând că multe ar fi existat încă din proiectarea inițială a complexului Iskander. Romanenko contestă, de asemenea, ideea că o rachetă balistică „se poate ascunde” de radare prin zbor la altitudine joasă pe distanțe mari, subliniind că, în astfel de lovituri, racheta urcă la altitudini de zeci de kilometri înainte de traiectoria balistică. El mai amintește că Rusia folosește ținte false din 2022, iar ulterior operatorii ucraineni au învățat să le distingă, ceea ce ar fi împins Moscova spre utilizarea mai intensă a mijloacelor de război electronic. În ansamblu, informația indică o cursă de adaptare între mijloacele de atac rusești și apărarea antiaeriană ucraineană, cu accent pe tactici de saturare și inducere în eroare, nu neapărat pe apariția unei rachete complet noi. [...]
