Știri
Știri din categoria Apărare
O nouă alertă de drone la granița cu Ucraina a dus la ridicarea a două F-16 și la activarea RO-Alert în Tulcea, după ce o țintă aeriană a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian național, potrivit HotNews. Incidentul s-a încheiat fără victime sau pagube, însă resturi au căzut pe un teren agricol din zona Periprava, la circa 1 km de frontieră.
Ministerul Apărării (MApN) spune că sistemul de supraveghere radar a detectat ținta la ora 15:09, în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de la Baza 86 Aeriană Borcea, au fost ridicate de la sol la 15:17 pentru monitorizarea situației, iar populația din județul Tulcea a fost avertizată prin mesaj RO-Alert, după notificarea transmisă către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Potrivit informării MApN, ținta „a evoluat pentru aproximativ 20 de minute deasupra apelor teritoriale și de-a lungul brațului Sulina, în spațiul aerian național”, după care a părăsit teritoriul României spre Ucraina, unde a fost doborâtă de forțele ucrainene. Alerta aeriană instituită pentru județul Tulcea a încetat la ora 16:05.
A fost a doua alertă emisă în aceeași zi. Dimineața, în jurul orei 09:30, radarele armatei au detectat o altă țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, iar populația din Tulcea a primit, de asemenea, mesaj RO-Alert. MApN precizează că acea țintă „a evoluat în proximitatea frontierei (…) fără să pătrundă în spațiul aerian național”, iar alerta a fost ridicată la 09:52.
Seria de alerte vine după mai multe ținte aeriene reperate în ultima săptămână la graniță. Conform informațiilor citate, în weekendul precedent piloții români de F-16 au doborât trei drone rusești, în trei zile, după ce acestea au pătruns în spațiul aerian românesc.
În urma acelor episoade, ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, iar diplomația rusă a transmis ulterior amenințări privind posibile măsuri de retorsiune din partea Moscovei.
Recomandate
Detectarea unor ținte aeriene lângă granița cu Ucraina a declanșat proceduri operative de alertare în Tulcea , cu ridicarea de la sol a două aeronave F-16 și transmiterea unui mesaj RO-Alert către populație, potrivit Adevărul . Măsura arată că episoadele de risc aerian la frontieră au devenit suficient de frecvente încât să impună reacții rapide, cu impact direct asupra siguranței civile și a funcționării sistemului național de supraveghere și intervenție. Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că, joi, 30 iulie, sistemul de supraveghere radar a detectat un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale a României cu Ucraina. Două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea au fost ridicate de la sol la ora 21.12 pentru monitorizarea situației. Într-un update, MApN precizează că au fost înregistrate „semnale radar intermitente” ale unor ținte aeriene, care „au evoluat pentru aproximativ 20 de secunde în spațiul aerian național, în jurul orei 21.14”, după care au traversat frontiera spre Ucraina. Ulterior, țintele au dispărut de pe radar, iar pe partea ucraineană „au fost raportate explozii”. RO-Alert și recomandări pentru populație MApN arată că Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), care a emis mesaj RO-Alert pentru județul Tulcea. Populația a fost avertizată asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și sfătuită să se adăpostească. Tot joi dimineață, locuitorii din Tulcea au primit mesaje RO-Alert după ce, în jurul orei 08:50, a fost detectată o țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, conform MApN. Context: alerte mai dese în nordul Dobrogei Publicația notează că sistemele de supraveghere aeriană au detectat în repetate rânduri drone în apropierea Deltei Dunării, iar avertizările RO-Alert au devenit mai frecvente pe fondul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii portuare și energetice din sudul Ucrainei, în apropierea frontierei române. Cel mai recent „incident major” menționat a avut loc duminică, 26 iulie, când forțele aeriene române au doborât drone care au pătruns pe teritoriul național, fiind a treia zi consecutivă cu astfel de neutralizări. MApN a transmis că va reveni cu informații suplimentare pe măsură ce situația evoluează. [...]
O nouă alertă RO-Alert în Tulcea arată presiunea operațională constantă asupra sistemului de supraveghere și a mecanismelor de avertizare , după ce o țintă aeriană a fost detectată în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, fără să intre în spațiul aerian al României, potrivit Adevărul . Ținta a fost identificată duminică, 2 august, în jurul orei 09.30, de sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Imediat după detectare, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) , care a dispus măsurile de alertare a populației din județul Tulcea, inclusiv transmiterea unui mesaj RO-Alert. „Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat în cursul acestei dimineți, 2 august, în jurul orei 09.30, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, care a transmis mesaj RO-Alert.” Ce s-a întâmplat după alertă MApN precizează că, la scurt timp după emiterea alertei, ținta aeriană a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar și că aceasta a evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, fără să pătrundă în spațiul aerian național. Alerta aeriană a fost ridicată la ora 09.52, după ce autoritățile au constatat că nu mai există pericol pentru teritoriul României. Context: alerte repetate în zona de graniță În ultimele luni, județul Tulcea a fost vizat în repetate rânduri de alerte aeriene generate de atacurile desfășurate de Rusia asupra infrastructurii portuare din sudul Ucrainei, în apropierea graniței cu România, conform aceleiași surse. Pentru context suplimentar, publicația trimite și la materiale anterioare despre emiterea alertei și despre alertele aeriene generate de atacurile desfășurate de Rusia . [...]
Polonia a ridicat de la sol două F-16 după detectarea unui avion rusesc de recunoaștere, într-un context de intensificare a zborurilor militare rusești în zona Mării Baltice , potrivit Antena 3 . Incidentul indică o presiune operațională mai mare pe misiunile de poliție aeriană și pe capacitatea de reacție rapidă a Varșoviei. Aeronava identificată este un Il-20 , descrisă ca avion de spionaj/recunoaștere, detectată la 40 de kilometri nord de stațiunea de coastă Kołobrzeg. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a transmis pe X că avionul zbura în spațiul aerian internațional fără plan de zbor și cu transponderul oprit (echipament care transmite date de identificare și poziție), dar că nu a intrat în spațiul aerian polonez. Presiune operațională: mai multe interceptări, reacție repetată Guvernul de la Varșovia susține că zborurile de recunoaștere rusești în largul coastei poloneze „s-au intensificat recent”. În acest context, la mijlocul lunii iulie, forțele aeriene poloneze au interceptat avioane de luptă rusești trei zile la rând, iar piloții au stabilit contact vizual cu echipajele și le-au semnalizat să părăsească zona. Context de securitate: incidentul vine după prăbușirea unei rachete CH-101 Episodul are loc la o zi după ce autoritățile poloneze au confirmat că racheta prăbușită pe un câmp lângă satul Tarnawa Kolonia, la sud de orașul Lublin și la 90 de kilometri de granița cu Ucraina, era o rachetă de croazieră rusească CH-101, descrisă ca fiind capabilă să transporte un focos nuclear. Racheta a explodat la impact, iar autoritățile au precizat că nu au existat răniți. [...]
Interceptarea și doborârea a două drone în mai puțin de 24 de ore arată că Poliția Aeriană a României funcționează în regim de reacție continuă , cu proceduri standardizate și o coordonare strânsă între echipajul din aer și echipele de la sol, potrivit HotNews , care citează un interviu publicat de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Pilotul de F-16 care a executat cele două misiuni a descris ritmul alert al alertei nocturne și faptul că, la decolare, nu cunoștea ținta exactă, dar știa miza operațională: apărarea spațiului aerian. Identitatea militarului nu a fost făcută publică, interviul fiind publicat fără dezvăluirea numelui. Ce spune pilotul despre misiuni: aceeași presiune, aceeași procedură În interviu, pilotul afirmă că ambele interceptări au fost „la fel de solicitante” și au cerut același nivel de concentrare pentru neutralizarea țintei. Diferența a fost mai degrabă în durata angajării: „N-am știut pentru ce decolăm, dar am știut că noi mergem să ne apărăm țara.” „Una s-a lăsat repede dată jos, iar alta, poate, un timp mai mare decât la prima interceptare.” Pilotul insistă și pe rolul echipei de la sol în misiunile de noapte, descriind cooperarea dintre tehnicul de bord, controlorii de trafic aerian și colegii implicați în siguranța zborului și identificarea țintei. Datele operaționale comunicate de MApN: detectare, ridicare de la sol, neutralizare MApN a anunțat că sâmbătă, la ora 08:22, sistemele radar au detectat o nouă țintă aeriană în apropierea frontierei cu Ucraina, care a intrat fără autorizare în spațiul aerian românesc. Două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au fost ridicate pentru interceptare. Conform comunicării ministerului, același pilot care participase la misiunea de vineri dimineață, aflat la manșa aceleiași aeronave și sprijinit de același coleg, a executat procedurile standard de identificare și neutralizare. Drona a fost doborâtă „în condiții de siguranță” deasupra unei zone nepopulate, în proximitatea frontierei cu Ucraina, la circa 10 km de Sfântu Gheorghe. De ce contează: presiune pe resurse și pe lanțul de comandă, nu doar pe pilot Mesajul central al interviului este că astfel de incidente nu sunt gestionate ca episoade izolate, ci ca misiuni care pun la lucru un întreg lanț operațional, de la supravegherea radar și decizia de ridicare de la sol până la coordonarea din aer și de la sol. În același timp, frecvența alertelor („de mai multe ori” într-o singură noapte, în relatarea pilotului) indică un regim de disponibilitate permanentă. Separat, șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță , a declarat că pilotul care a angajat drona este căpitan, iar cel care l-a asistat este locotenent, ambii având cel mult 28 de ani, potrivit informațiilor redate de HotNews. [...]
NATO preia coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, iar SUA își reduc rolul direct , după ce Pentagonul renunță la conducerea Grupului de Asistență pentru Securitate pentru Ucraina (SAG-U) din Germania, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: cine gestionează fluxul de sprijin militar către Kiev și cât de repede se iau deciziile într-un moment în care livrările depind de coordonare și capacități logistice. Conducerea SAG-U, structură cu sediul la Wiesbaden, ar urma să fie preluată de un stat european sau de Canada, iar tranziția ar putea dura până la un an. Activitatea grupului nu ar urma să fie întreruptă, iar Comandamentul European al SUA va rămâne implicat printr-un adjunct american. Un oficial NATO, sub protecția anonimatului, a descris mutarea ca pe un semn că aliații își asumă mai multe responsabilități: „Preluarea conducerii de către un ofițer european sau canadian ar fi încă un exemplu al faptului că aliații își asumă mai multe responsabilități.” Ce spune Pentagonul și cum se leagă de repoziționarea SUA în NATO Pentagonul susține că SAG-U a fost conceput „încă de la început ca o structură temporară”, iar transferul urmărește ca aliații să preia o parte mai mare din sprijinul pentru Ucraina, în timp ce resursele americane sunt alocate în linie cu Strategia Națională de Apărare. Decizia este prezentată în contextul unei reorganizări mai ample a rolului SUA în NATO: administrația Trump a redus numărul ofițerilor americani din Europa, a retras unele rotații de trupe și a cerut repetat creșterea cheltuielilor europene pentru apărare. În paralel, mai multe comandamente NATO ar urma să fie conduse de state europene: Marea Britanie la Norfolk, Italia la Napoli, iar Germania și Polonia la Brunssum (Țările de Jos). Tranziția de comandă și riscurile pentru ritmul livrărilor General-locotenentul american Curtis Buzzard, care conduce SAG-U din 2024, își încheie mandatul luni, iar atribuțiile vor fi preluate temporar de general-locotenentul Guillaume Beaurpere, care va coordona finalizarea transferului. La Kiev, reacțiile sunt împărțite. Un oficial ucrainean a spus că schimbarea ar putea reduce riscurile generate de fluctuațiile politice de la Washington și ar putea simplifica logistica militară. În același timp, există temeri că integrarea completă în structurile NATO ar putea încetini livrările de armament și că aliații europeni nu pot înlocui capacități americane-cheie, precum transportul strategic, recunoașterea prin satelit și identificarea țintelor. Luna trecută, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , le-a transmis aliaților reuniți la Bruxelles că Europa trebuie să își asume mai mult din responsabilitatea propriei securități, afirmând că NATO nu mai poate funcționa ca „o stradă cu sens unic”. [...]
Atacul cu peste 600 de drone ridică presiunea operațională asupra apărării aeriene ruse și expune vulnerabilități la obiective strategice și logistice , după ce Moscova a raportat interceptarea a 635 de aparate, iar Ucraina a confirmat lovirea unor ținte în mai multe regiuni, potrivit HotNews . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, apărarea antiaeriană a „interceptat și distrus 635 de vehicule aeriene fără pilot ucrainene” deasupra mai multor regiuni ale Rusiei și în Crimeea. Ca și în alte situații, autoritățile ruse nu au oferit detalii despre dronele care ar fi trecut de apărare și și-ar fi atins țintele. Ce ținte au fost confirmate ca lovite Statul Major General al Ucrainei a anunțat că a atacat: rafinăria din Saratov; aerodromul „Engels” (regiunea Saratov); un depozit petrolier din regiunea Kaluga, „și alte obiective ale inamicului”. În cazul rafinăriei din Saratov, sursa citată în material menționează izbucnirea unui incendiu și indică o capacitate de rafinare de 7 milioane de tone de țiței pe an. Pentru aerodromul „Engels”, partea ucraineană a susținut că lovitura a fost urmată de un incendiu în incinta bazei, descrisă drept una dintre cele mai importante pentru aviația strategică rusă. Separat, un depozit al Wildberries din Novosemeykino (regiunea Samara) a fost surprins în imagini distribuite pe rețelele sociale, iar contul de X al forțelor de drone ucrainene a publicat un mesaj cu tentă ironică, sugerând o lovitură reușită. Statul major ucrainean nu a menționat explicit acest obiectiv. Efecte locale: victime, avarii și restricții de zbor Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, a declarat că două persoane au fost ucise în urma atacurilor, iar infrastructura civilă din orașele Engels și Saratov a fost avariată. În regiunea Samara, guvernatorul Vyacheslav Fedorishchev a spus că spațiul aerian de deasupra regiunii a fost închis din cauza atacului cu drone. Un atac de amploare, într-un tipar care se repetă Agenția rusă TASS a enumerat regiunile în care ar fi fost doborâte drone, între care Belgorod, Briansk, Volgograd, Voronej, Kaluga, Kursk, Lipetsk, Orel, Rostov, Ryazan, Saratov, Tambov, Tula, Moscova, Crimeea și Krasnodar. Tot potrivit TASS, atacul se înscrie într-o serie de episoade similare din acest an: pe 24 iulie ar fi fost doborâte 571 de drone, pe 26 iunie 660 (cel mai amplu atac al anului, conform aceleiași surse), iar pe 18 iunie 555. Sunt menționate și 556 de drone doborâte în noaptea de 17 mai. Context: escaladare a loviturilor la distanță și presiune pe apărarea antiaeriană Materialul notează că Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile cu rază lungă în ultimele săptămâni, cu un număr tot mai mare de victime civile. Sâmbătă dimineață, cel puțin 10 persoane au fost ucise la Kiev și în regiunea capitalei în urma unui atac rusesc cu rachete balistice. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere Occidentului mai multe sisteme de apărare antiaeriană; potrivit informațiilor citate, din cauza lipsei de interceptori, forțele ucrainene au reușit să intercepteze doar o rachetă balistică în ultimul atac asupra Kievului. [...]
