Știri
Știri din categoria Apărare
Republica Moldova vrea să deschidă industria de apărare către parteneriate public-private și investiții străine pentru a putea produce local drone interceptoare, pe fondul survolărilor repetate ale spațiului aerian de către drone rusești, potrivit G4Media.
Președinta Maia Sandu a spus că Guvernul pregătește modificări legislative care să permită astfel de parteneriate și investiții, în condițiile în care statul nu ar avea, în prezent, tehnologiile și experții necesari pentru dezvoltarea unor sisteme anti-dronă. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru canalul de YouTube al jurnalistului Nicolae Chicu, iar informația este redată de Ziarul de Gardă, citat de Rador.
În același context, șefa statului a indicat drept prioritate consolidarea sistemului anti-drone și a capacităților de bruiaj (tehnologii care perturbă comunicațiile și navigația dronelor), pentru a combate aparatele fără pilot care ar încălca spațiul aerian al Republicii Moldova.
„Trebuie să începem să producem drone care să intercepteze și să doboare dronele. (…) Eu am solicitat Guvernului (…) să pregătească modificarea legislației. (…) statul nostru nu are tehnologiile acestea noi, nu avem experți (…) Dar sunt investitori străini care au aceste tehnologii, doar că legea nu permite astăzi… (…) Cred că trebuie făcută această modificare cât mai repede.”
Miza anunțului este una de reglementare: fără o bază legală pentru parteneriate public-private și pentru investiții private (inclusiv străine) în industria de apărare, Chișinăul nu poate atrage rapid tehnologie și know-how pentru producția de drone interceptoare. În logica prezentată de Maia Sandu, modificarea legislației ar crea cadrul pentru implicarea sectorului privat acolo unde statul nu are capacități interne.
În material se arată că, de la declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, autoritățile de la Chișinău au raportat în mod repetat survolări neautorizate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. În unele cazuri, aparate de zbor ar fi căzut pe teritoriul țării, iar autoritățile ar fi constatat prezența materialelor explozive.
Cel mai recent caz menționat este din 13 mai, când o dronă rusească a fost observată deasupra orașului Bălți și ulterior detectată de sistemele Armatei Naționale în mai multe puncte, Ministerul Apărării comunicând orele și localitățile unde a apărut pe radare, înainte să dispară în zona Giurgiulești.
Maia Sandu a mai spus că Republica Moldova ar putea încerca să beneficieze de experiența Ucrainei, care și-a dezvoltat industria de drone pe fondul războiului declanșat de Rusia, însă a subliniat și limita de capacitate internă: pentru a utiliza o astfel de tehnologie, ar fi nevoie mai întâi de formarea unei echipe locale cu „minimă expertiză”.
Recomandate
Republica Moldova pregătește schimbări de lege pentru a permite investiții private și străine în producția de drone interceptoare , într-un demers care ar deschide industria de apărare către parteneriate public-private (PPP) și ar putea accelera dezvoltarea unor capabilități locale anti-drone, potrivit Digi24 . Președinta Maia Sandu a declarat, la podcastul „Raport”, citată de NewsMaker, că autoritățile vor să dezvolte capacități de producție pentru drone interceptoare, menite să combată aparatele care încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova. În paralel, Chișinăul vizează consolidarea sistemului anti-drone și a sistemelor de bruiaj (tehnologii care perturbă semnalul și controlul dronelor). Miza: acces la tehnologie și expertiză prin parteneriate și capital privat Sandu a explicat că statul nu are în prezent tehnologiile și specialiștii necesari, iar cadrul legal nu permite parteneriate public-private între stat și investitori sau investiții străine în acest domeniu. În acest context, șefa statului spune că a cerut Guvernului să pregătească modificarea legislației, astfel încât: statul să poată produce drone și sisteme anti-drone; sectorul privat să poată participa prin parteneriate public-private; să fie posibilă atragerea de investiții străine, inclusiv pentru transfer de tehnologie. „O să modificăm legea şi o să încercăm să atragem investiţii, în primul rând ca să facem aceste parteneriate public-private, dar poate reuşim să atragem şi nişte investiţii străine.” Cooperare posibilă cu Ucraina, dar condiționată de capacitatea locală Maia Sandu a mai spus că Republica Moldova ar putea apela inclusiv la Ucraina, care a dezvoltat o industrie avansată de drone pe fondul invaziei ruse, însă a subliniat că utilizarea efectivă a tehnologiei presupune formarea unei echipe locale cu „minimă expertiză” care să poată lucra cu aceste soluții. Context operațional: încălcări repetate ale spațiului aerian Potrivit informațiilor prezentate, de la începutul invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, zeci de drone asociate atacurilor Federației Ruse au survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele au căzut sau au explodat pe teritoriul țării. Cel mai recent caz menționat a fost pe 13 mai, când o dronă a traversat Republica Moldova de la nord la sud. În acest moment, nu sunt oferite detalii despre calendarul modificărilor legislative, buget, ținte de producție sau potențiali investitori, iar pașii următori depind de forma finală a schimbărilor de lege și de capacitatea Chișinăului de a construi rapid expertiză tehnică locală. [...]
Ucraina a creat o apărare antiaeriană „low-cost” care schimbă ecuația costurilor , iar modelul începe să fie căutat de armate occidentale și de state din Golf, pe fondul presiunii tot mai mari asupra stocurilor de interceptori scumpi, potrivit Adevărul . Conceptul, numit de specialiști „mica apărare antiaeriană”, combină drone-interceptoare, război electronic (tehnologii de bruiaj și deturnare a semnalelor) și echipe mobile de intervenție. Ținta principală: dronele ieftine, produse în masă, care au schimbat regulile războiului modern și pot forța adversarul să consume muniție mult mai scumpă. De ce contează: apărarea devine mai ieftină decât atacul Până recent, logica apărării antiaeriene era că interceptorul costă mai mult decât ținta. În cazul dronelor de atac, Ucraina susține că a inversat raportul: un interceptor ar costa aproximativ 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), în timp ce rachetele dedicate apărării antiaeriene pot ajunge la costuri de ordinul milioanelor de dolari, în funcție de sistem. Această diferență de cost, notează publicația, explică de ce Ucraina poate face față unor atacuri cu sute de drone într-o singură noapte fără să își epuizeze rapid stocurile de rachete strategice. Ce include „mica apărare antiaeriană” și cum funcționează Arhitectura descrisă are trei componente care se completează: Drone-interceptoare produse de companii private ucrainene. Un exemplu este modelul Sting (Wild Hornets) , despre care se afirmă că poate depăși 300 km/h și poate intercepta drone la altitudini de câțiva kilometri. Război electronic , printr-o rețea națională care poate bruia sau redirecționa drone și rachete, inclusiv prin modificarea semnalelor de navigație. Grupuri mobile de foc , echipe care se deplasează rapid și intervin cu mitraliere grele și sisteme optice împotriva dronelor care trec de celelalte straturi. În 2024, aceste unități ar fi fost responsabile pentru aproape jumătate dintre dronele doborâte în timpul atacurilor nocturne, potrivit datelor citate. Producție și rezultate raportate: cifrele invocate de Kiev Adevărul citează date prezentate de autoritățile ucrainene, potrivit cărora în martie 2026 dronele-interceptoare ar fi distrus peste 33.000 de aparate fără pilot rusești . În primele patru luni ale anului, forțele armate ar fi primit de două ori mai multe interceptoare decât în întreg anul precedent . În același timp, industria ucraineană ar produce deja mai mult decât poate absorbi armata națională, iar companiile ar căuta activ clienți externi. Cerere externă: de la infrastructură energetică la proiecte comune Modelul testat în luptă începe să atragă interes în afara Ucrainei. Publicația menționează discuții purtate de reprezentanți ai unor state din Golf, ai Pentagonului și ai unor armate europene cu producători ucraineni. Printre exemplele date: Saudi Aramco ar analiza utilizarea dronelor-interceptoare pentru protejarea infrastructurii energetice; Marea Britanie ar fi lansat proiecte comune de producție cu firme din Ucraina. În paralel, industria americană ar încerca să dezvolte sisteme inspirate din experiența ucraineană. Miza pentru Kiev: potențial de export în industria de apărare Dincolo de efectul militar, Adevărul notează că această categorie de sisteme anti-drone ar putea deveni un produs important de export pentru Ucraina în următorul deceniu, tocmai pentru că poate fi produsă relativ rapid, modernizată constant și adaptată cerințelor diferitelor armate. În concluzie, „marea” apărare antiaeriană rămâne necesară împotriva rachetelor balistice și a armelor hipersonice, însă războiul din Ucraina arată că fără un strat inferior, ieftin și scalabil, chiar și cele mai sofisticate sisteme riscă să își consume rapid resursele. [...]
Intercepția a 339 de drone în 13 ore indică o presiune operațională ridicată asupra apărării antiaeriene și a traficului aerian din Rusia , potrivit news.ro , care citează un anunț al Ministerului rus al Apărării. Ministerul Apărării din Rusia susține că unitățile antiaeriene au „interceptat și distrus” 339 de drone ucrainene într-un interval de 13 ore, între 7:00 și 20:00 (ora României), în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în zona Moscovei. Potrivit aceleiași informări, interceptările ar fi avut loc în 13 regiuni, dar și în zone de deasupra Mării Negre. Lista zonelor afectate ar include mai multe regiuni din centrul Rusiei și s-ar extinde către nord-vest, în regiunile Leningrad și Pskov. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a publicat pe Telegram o serie de mesaje despre acțiuni antiaeriene împotriva dronelor, iar un „număr neoficial” menționat în material indică 14 drone doborâte pe parcursul zilei. Efecte în aviația civilă: suspendări temporare de zboruri Pe lângă dimensiunea militară, episodul a avut și o componentă operațională pentru transportul aerian. Autoritatea aviației civile din Rusia a anunțat periodic suspendarea zborurilor către diferite aeroporturi, iar agențiile de știri rusești au relatat despre patru ordine de suspendare emise la ore diferite pentru orașul Soci, la Marea Neagră. Informațiile privind numărul de drone și amploarea interceptărilor provin din comunicările autorităților ruse, preluate de news.ro, și nu sunt însoțite în text de o verificare independentă. [...]
Franța își testează în NATO propriul sistem de comandă bazat pe inteligență artificială, mizând pe o arhitectură descentralizată ca răspuns la riscurile de „suveranitate digitală” asociate soluției americane potrivit Mediafax . Sistemul „Arcadia” va fi evaluat într-un exercițiu de interoperabilitate al Alianței, în Polonia, în perioada 8–26 iunie. Miza testului este una operațională: Parisul încearcă să ofere aliaților o alternativă la „Maven Smart”, sistemul dezvoltat în SUA, pe fondul preocupărilor că adoptarea unei soluții americane „fără rezerve” poate crea dependențe tehnologice. Generalul Patrick Justel , șef adjunct al Statului Major General al Armatei Franceze, a descris Arcadia drept „răspunsul” Franței la Maven, într-o declarație citată de Defence News. De ce contează: reziliență prin descentralizare, nu prin „cloud” central Conform explicațiilor oficialului francez, Arcadia este gândit să fie „extrem de descentralizat”, spre deosebire de un sistem centralizat. Posturile de comandă ar urma să fie conectate la servere amplasate pe teren, într-o arhitectură de rețea de tip „mesh” (o rețea în care nodurile comunică între ele, fără un punct unic de control), și nu la un cloud centralizat la distanță. Generalul Justel a argumentat că această abordare distribuie datele și permite menținerea autonomiei părții rămase funcționale dacă o componentă este distrusă sau dacă se pierde conexiunea, fiind totodată „mai ușor de implementat”. Ce se testează și unde: CWIX, Polonia Franța va desfășura Arcadia în cadrul exercițiului de interoperabilitate NATO „Coalition Warrior” (CWIX), descris ca un exercițiu pe teren, organizat în Polonia între 8 și 26 iunie. Potrivit materialului, testarea are loc alături de alți aliați, în cadrul unui exercițiu NATO care începe luni și se încheie pe 26 iunie. Context: Arcadia a fost deja probat și în România Armata franceză a testat anterior Arcadia în România, în cadrul exercițiului militar „Dacian Fall ”, și în Franța, la „Orion 26”, mai notează publicația. Sistemul se bazează pe lucrări dezvoltate în Ministerul Forțelor Armate în cadrul proiectului Artemis, demarat în 2022, care folosește inteligența artificială pentru a procesa volume mari de date din domeniul apărării. Potrivit generalului Justel, au fost dezvoltate scenarii de utilizare atât intern, cât și împreună cu parteneri din industrie. Un al doilea program AI: „Berthier”, pentru statul major Separat de Arcadia, Armata Franceză a dezvoltat și un model lingvistic de mari dimensiuni (un tip de sistem AI antrenat pe volume mari de text) destinat ofițerilor de stat major. Programul se numește „Berthier” și este folosit pentru sintetizarea informațiilor și extragerea datelor operaționale, cu scopul de a sprijini elaborarea planurilor de acțiune, în timp ce deciziile finale rămân la comandanți. [...]
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , respinge acuzațiile privind operarea în Portul Constanța a unor nave sancționate , susținând că, la momentele intrării și ieșirii, cele șase petroliere invocate nu se aflau pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA, potrivit Stirile Pro TV . Miza este una de reglementare: dacă afirmațiile inițiale ar fi fost corecte, ar fi ridicat semne de întrebare privind respectarea regimului de sancțiuni în infrastructura portuară românească. Într-o postare pe Facebook, Miruță afirmă că subiectul „merită discutat pe baza faptelor, nu a speculațiilor” și că „niciuna dintre cele șase nave nu se afla pe listele de sancțiuni” la momentul operării în port. „Adevărul este unul singur: niciuna dintre cele șase nave nu se afla pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA în momentul în care a intrat ori a ieșit din Portul Constanța.” Cronologia invocată de minister Ministrul spune că a verificat „date oficiale primite de la instituțiile statului” și prezintă o succesiune a intrărilor/ieșirilor din Portul Constanța, raportată la momentul introducerii sancțiunilor: DASHAN / MIANZIMU : ultima trecere prin port în august 2023 ; inclusă pe lista de sancțiuni în 2024 . CELINE : ultima trecere la 14.10.2023 ; sancțiuni impuse în octombrie 2025 . IRA / BELA : intrare la 12.03.2024 , plecare la 15.03.2024 ; inclusă pe lista de sancțiuni în 2025 . CROCO / ARIA : intrare în aprilie 2025 ; sancționată internațional la 21.05.2025 . SATNA : intrare la 12.01.2023 ; sancțiuni impuse în mai 2025 . PAXMARIS : ultima trecere la 08.09.2024 ; inclusă pe lista de sancțiuni în mai 2025 . Mesajul ministrului este că nu se poate vorbi despre încălcarea unor sancțiuni „care nu existau la momentul la care” navele au operat în port. „O navă nu poate fi acuzată că a încălcat sancțiuni care nu existau la momentul la care a operat într-un port.” De ce contează: risc de conformare și reputație pentru Portul Constanța Chiar dacă dezmințirea se bazează pe cronologii, cazul pune în prim-plan un punct sensibil pentru economie și securitate: conformarea la sancțiuni internaționale în lanțurile logistice (port, operatori, agenți, servicii conexe). În astfel de situații, diferența dintre „navă sancționată” și „navă sancționată ulterior” devine esențială pentru evaluarea riscului juridic și operațional. Informațiile sunt prezentate și de Agerpres, care citează aceeași postare a ministrului și aceeași cronologie a datelor. [...]
Armata israeliană spune că a eliminat un comandant Hamas implicat în planuri de atac , într-o lovitură aeriană „precisă” în sudul Fâșiei Gaza, pe fondul unei intensificări a operațiunilor țintite împotriva structurilor de securitate ale organizației, potrivit The Jerusalem Post . Potrivit armatei (IDF), ținta a fost Muhanad Othman Yassin Farwana, descris drept comandant al unei celule teroriste Hamas. IDF afirmă că acesta era implicat în „avansarea mai multor planuri de atac” atât împotriva civililor israelieni, cât și a militarilor, și că reprezenta „o amenințare imediată” pentru trupele israeliene. IDF mai susține că, înaintea loviturii aeriene, au fost luate măsuri pentru a reduce riscul de vătămare a civililor din zonă. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre natura acestor măsuri sau despre eventuale victime colaterale. Context: lovituri anterioare asupra aparatului de securitate al Hamas În același material este menționat un anunț anterior al IDF, potrivit căruia armata israeliană și Shin Bet (agenția de securitate internă a Israelului) au lovit și au ucis, peste noapte, mai mulți membri de rang înalt ai „General Security Apparatus” din Gaza, un grup clandestin responsabil, conform descrierii IDF, de protejarea și sprijinirea conducerii Hamas. IDF indică drept atribuții ale acestei structuri: menținerea comunicării și coordonării între liderii Hamas; protecția și escortarea acestora către facilități de urgență; colectarea de informații și sprijinirea conducerii în luarea deciziilor. Printre persoanele menționate ca fiind ucise se află, potrivit IDF, adjunctul șefului aparatului, Hassan Rabah Hassan Labad, precum și Asim Amin Shalash Shubair, Abdullah Ata Younes Abu Kaloub și Muhammad Naaman Zaki Abu Mark. De ce contează Din perspectiva operațională, informațiile indică o concentrare a loviturilor asupra persoanelor cu rol de comandă și asupra infrastructurii interne de protecție și coordonare a Hamas, ceea ce poate afecta capacitatea organizației de a planifica atacuri și de a-și proteja conducerea. The Jerusalem Post relatează aceste evoluții pe baza comunicărilor IDF; articolul nu include confirmări independente privind identitatea celor vizați sau efectele mai largi ale operațiunilor. [...]
