Știri
Știri din categoria Apărare

Un rezultat de 9:0 în simulări ridică semne de întrebare pentru utilizatorii Eurofighter, în condițiile în care China susține că avionul său J-10CE a câștigat de nouă ori din nouă împotriva Eurofighter Typhoon în exerciții desfășurate în 2024, potrivit Focus. Informația este atribuită de publicație „South China Morning Post”, care citează postul de stat chinez CCTV.
Detaliile-cheie lipsesc însă: China nu a publicat unde au avut loc exercițiile și în ce condiții s-au desfășurat, ceea ce face dificil de evaluat dacă scorul reflectă un avantaj tehnic real sau un cumul de factori (pregătirea piloților, armamentul folosit, scenariul de luptă).
Potrivit materialului, mai multe publicații presupun că ar fi fost vorba despre o simulare cu participarea Pakistanului și Qatarului, iar descrierea ar corespunde exercițiului aerian „Zilzal-II”, organizat în 2024. Argumentul invocat este că, în afara Chinei, Pakistanul (alături de Azerbaidjan) era la acel moment printre puținele state care operau J-10CE.
Presa pakistaneză ar fi relatat că au avut loc:
În ambele tipuri de confruntări, Pakistanul cu J-10CE ar fi ieșit învingător în fața Qatarului cu Eurofighter, conform aceleiași surse.
Focus notează câteva diferențe tehnice, fără a putea stabili „cine are avantajul” în mod decisiv, în lipsa datelor despre scenariu și configurații:
Publicația subliniază că multe armate europene folosesc Eurofighter, dar rămâne neclar dacă aceste rezultate ar trebui tratate drept un semnal de alarmă pentru state precum Germania. O posibilă explicație este că o simulare cu o versiune mai nouă de Eurofighter ar putea produce rezultate diferite.
În acest context, Focus amintește că Airbus a prezentat recent o versiune modernizată, Tranche 4, care include un nou radar capabil să detecteze ținte la distanțe mai mari, mai rapid și mai precis decât radarele mecanice mai vechi.
Pe termen lung, Eurofighter ar urma să fie înlocuit în Germania de Future Combat Air System (FCAS), proiect franco-german despre care Focus menționează că are un cost de 100 de miliarde (moneda nu este precizată în sursă) și că a generat în mod repetat titluri negative; în plus, șeful Airbus ar fi admis recent că FCAS nu este „la zi” pentru lupta împotriva dronelor.
Recomandate

Cehia își consolidează cooperarea cu Israelul pe apărare antiaeriană și antirachetă , pe fondul priorității declarate de Praga pentru protecția împotriva rachetelor balistice și a amenințărilor cu drone, potrivit The Jerusalem Post . În timpul vizitei oficiale a premierului ceh Andrej Babiš în Israel, delegația sa a vizitat o unitate a sistemului Arrow și organizația israeliană care dezvoltă principalele sisteme de apărare aeriană ale țării. Ministrul ceh al apărării, Jaromír Zůna, și șeful Statului Major al forțelor armate cehe, lt.-gen. Miroslav Hlaváč, s-au întâlnit în această săptămână cu ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a transmis Ministerul Apărării din Israel. Discuțiile au vizat întărirea legăturilor de apărare și extinderea cooperării, inclusiv avansarea unor proiecte comune în domeniul apărării aeriene și antirachetă. Vizită la Arrow și la organizația care dezvoltă „scutul” multistrat al Israelului Babiš și delegația sa, însoțiți de directorul general al Ministerului Apărării din Israel, gen.-maj. (rez.) Amir Baram, au vizitat o unitate Arrow din cadrul dispozitivului israelian de apărare aeriană și antirachetă. De asemenea, au mers la Israel Missile Defense Organization (IMDO), structură din cadrul directoratului de cercetare-dezvoltare al ministerului, care conduce dezvoltarea și producția sistemelor Arrow, David’s Sling și Iron Dome – componentele apărării aeriene multistrat a Israelului. Conform articolului, Babiš a spus că protecția împotriva rachetelor balistice este principala sa prioritate în domeniul apărării și a subliniat în repetate rânduri nevoia de capabilități de apărare aeriană și contra-dronă. Context: achiziții deja făcute și discuții despre proiecte comune Ministerul israelian al apărării a descris Cehia drept unul dintre cei mai apropiați aliați ai Israelului în Europa, afirmând că Praga a sprijinit Israelul pe durata războiului. În plan operațional, publicația notează că: în 2019, Praga a selectat radarul MMR al diviziei ELTA (Israel Aerospace Industries); în 2021, a selectat sistemul de apărare antiaeriană SPYDER al Rafael. Ambele contracte au fost semnate ca acorduri guvern-la-guvern, conduse de Ministerul Apărării din Israel. Potrivit ministerului, Cehia a devenit astfel primul stat membru NATO care a achiziționat „cap-coadă” ambele sisteme. Mesaj politic: „Europa este o țintă” Vizita lui Babiš (16–18 noiembrie) a avut loc la invitația premierului Benjamin Netanyahu, iar delegația a inclus și miniștri cehi de externe, sănătate și sport. Într-o declarație comună, Netanyahu a spus că amenințările Iranului se extind și asupra Europei: „Europa nu este un spectator; Europa este o țintă.” Separat, președintele Isaac Herzog i-a transmis premierului ceh, la Ierusalim, că Israelul „apără și protejează Europa”, potrivit relatării. [...]

Evaluarea ISW indică o presiune militară rusă susținută, cu efect direct în creșterea victimelor civile din Ucraina , pe fondul atacurilor cu drone și rachete și al unor limitări de viteză ale sistemului Starshield care îngreunează apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post , care publică sinteza din 18 noiembrie 2026 a Institute for the Study of War (ISW). Atacurile la distanță lungă și problema apărării aeriene ISW notează că loviturile rusești cu drone și rachete asupra Ucrainei „continuă să provoace victime civile în creștere”, în timp ce restricțiile de viteză ale Starshield (serviciu de comunicații prin satelit) ar afecta eforturile Ucrainei de a se apăra împotriva acestor atacuri. În noaptea de 17 spre 18 noiembrie, Rusia ar fi lansat 141 de drone cu rază lungă, inclusiv 73 de drone cu propulsie cu reacție, conform evaluării citate. Presiune pe logistica rusă: podul Kerci și rafinăriile din Krasnodar Analiza mai arată că loviturile recente ale Ucrainei asupra Podului Strâmtorii Kerci se înscriu într-un efort mai amplu de a degrada liniile terestre de comunicații ale Rusiei (rutele logistice care susțin operațiunile militare) la nivelul întregului teatru de operații. Separat, forțele ucrainene ar fi lovit recent două rafinării de petrol din regiunea Krasnodar Krai, potrivit ISW. Mesaje politice și riscuri de escaladare în regiune ISW mai consemnează că Vladimir Putin a folosit prima zi a summitului APEC din China (18 noiembrie) pentru a proiecta Rusia drept o mare putere „egală” cu China și SUA și pentru a prezenta rezolvarea războiului din Ucraina ca parte a unei relații mai largi Rusia–China–SUA. În plan intern, Ministerul rus al Apărării ar pune accent pe presupusul succes al recrutării, deși ISW indică o rată de recrutare în scădere și pierderi în creștere, în încercarea de a reduce temerile privind o posibilă mobilizare involuntară. Totodată, serviciile de informații ruse ar fi planificat, dar nu ar fi executat, o operațiune de sabotaj la final de octombrie sau început de noiembrie, care ar fi dat vina pe Ucraina pentru un atac „din Polonia” asupra enclavei ruse Kaliningrad, cu scopul de a submina sprijinul politic occidental pentru Ucraina. În acest context, ISW menționează avertismentele publice ale premierului polonez Donald Tusk privind o posibilă amenințare rusă la adresa Poloniei sau a unui alt stat NATO și apreciază că discuțiile publice ale liderilor europeni și măsurile de întărire a frontierei cu Kaliningrad ar fi putut descuraja sau perturba planul. Situația de pe front, pe 18 noiembrie Potrivit evaluării ISW, pe 18 noiembrie nu au fost raportate avansuri teritoriale nici de partea rusă, nici de partea ucraineană. [...]

Ucraina a folosit o rețea de drone-releu pentru a menține controlul armelor la distanță în timpul loviturilor asupra Podului Crimeei , ocolind limitările impuse accesului la Starshield (versiunea militară a Starlink), potrivit Kyiv Post . Soluția – descrisă de militari drept „modemuri zburătoare” – a avut un rol operațional direct: a păstrat legătura video în timp real dintre operatori și dronele/misiile de atac, în pofida bruiajului și a apărării antiaeriene ruse. Sistemul s-a bazat pe „zeci” de drone care funcționau ca relee de comunicații, au spus specialiști din cadrul Centrului 7 Separat al Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei, citați de Financial Times. Dacă unele erau doborâte sau bruiate, altele preluau conexiunea, menținând continuitatea controlului și a transmisiunii video. De ce a contat ocolirea Starshield Un consilier pe tehnologie al președintelui Volodîmîr Zelenski, Serhii Beskrestnov, a sugerat după atac că accesul Ucrainei la Starshield ar fi fost restricționat cu puțin timp înaintea operațiunii. Într-o postare pe Facebook, el a afirmat că, „dintr-o coincidență ciudată”, limitarea a apărut chiar înainte de lovituri, iar specialiștii ruși ar încerca acum să înțeleagă cum a fost menținută o conexiune stabilă în Crimeea, unde Rusia folosește echipamente puternice de blocare a comunicațiilor. Beskrestnov a adăugat: „Să rămână acesta micul nostru secret.” Un militar ucrainean citat de Financial Times a spus că Starshield ar fi fost limitat la viteze de conexiune de 161 km/h pentru mai mult de o săptămână, în timp ce operațiunea ar fi avut nevoie de funcționarea comunicațiilor la viteze mai mari, motiv pentru care forțele ucrainene au ales să nu se bazeze pe sistemul prin satelit. Ce s-a întâmplat la Podul Crimeei Operațiunea s-a desfășurat în două valuri, în nopțile de 16 și 17 noiembrie. Loviturile au doborât arcul rutier de 227 de metri al podului, în timp ce arcul feroviar vecin a rămas în picioare, iar traficul feroviar a fost reluat după o suspendare temporară. Imagini cu o cameră montată pe o rachetă ucraineană Flamingo, surprinzând apropierea de secțiunea centrală a podului, s-au răspândit rapid online după atac. Context: o tehnologie adaptată din tacticile Rusiei Materialul notează și o ironie tehnologică: Rusia ar fi fost prima care a folosit drone-releu, iar Ucraina ar fi adoptat această abordare în 2023. Potrivit lui Beskrestnov, multe dintre aceste drone au fost ulterior echipate cu modemuri furnizate Rusiei de China, iar Ucraina ar fi învățat abia în această vară cum să le blocheze semnalele. Pentru Ucraina, episodul indică o direcție operațională: redundanță și autonomie în comunicațiile de luptă, astfel încât misiunile să nu depindă de o singură infrastructură – mai ales în zone saturate de război electronic. [...]

Întâlnirea prințului moștenitor saudit cu șeful US CENTCOM indică o intensificare a coordonării militare SUA–Arabia Saudită pe fondul reluării confruntărilor cu rebelii houthi și al riscurilor crescute pentru infrastructura energetică și rutele maritime, potrivit The Jerusalem Post . Prințul moștenitor Mohammed bin Salman s-a întâlnit la Riad cu amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA (US CENTCOM), într-o vizită care este a treia raportată public a lui Cooper în Arabia Saudită de la reaprinderea ostilităților dintre regat și houthi, în iulie. Cei doi au discutat relațiile bilaterale, în special pe componenta militară, precum și evoluțiile regionale, conform agenției de presă de stat SPA, citată de Reuters. Cooper a avut și o întrevedere separată cu ministrul saudit al apărării, prințul Khalid bin Salman . Discuțiile au vizat cooperarea în domeniul apărării și „modalități de a obține securitate, stabilitate și pace în regiune”, potrivit SPA. De ce contează: presiune pe exporturile de petrol și pe o rută maritimă-cheie Arabia Saudită, partener de securitate de lungă durată al SUA, se confruntă cu tensiuni în creștere cu houthi din iulie, când conflictul mai larg din Orientul Mijlociu s-a extins în Yemen, determinând Riadul să caute sprijin defensiv și ofensiv de la aliați. În acest context, houthi și-au intensificat atacurile asupra orașelor saudite și asupra infrastructurii energetice și au avansat de-a lungul coastei yemenite la Marea Roșie către strâmtoarea Bab el-Mandeb , ceea ce, potrivit sursei, amenință: o rută maritimă importantă pentru transportul global; exporturile de petrol ale Arabiei Saudite. Ce sprijin a cerut Riadul și ce a acceptat Washingtonul În septembrie, trei surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Reuters că prințul moștenitor a cerut asistență militară de la președintele SUA, Donald Trump, pentru a ajuta la combaterea houthi. Trump nu a fost de acord cu lovituri americane împotriva grupării, însă Washingtonul ar fi transmis că va oferi sprijin prin schimb de informații și asistență pentru stabilirea țintelor, potrivit acelorași surse. În lipsa unor detalii suplimentare despre decizii concrete rezultate din întâlnirile de la Riad, rămâne de urmărit dacă dialogul se va traduce într-o extindere a cooperării operaționale SUA–Arabia Saudită, în special pe protecția infrastructurii energetice și pe securizarea zonei Bab el-Mandeb. [...]

Retragerea portavionului USS George Washington din Orientul Mijlociu reduce concentrarea rară de putere navală americană din regiune , după o desfășurare de trei luni, potrivit The Jerusalem Post , care citează US Naval Institute News (USNI). Portavionul, cu baza în Japonia, operează acum în aria de responsabilitate a Flotei a 7-a a SUA și va desfășura „operațiuni de rutină”, a declarat comandorul Katie Koenig, purtător de cuvânt al Flotei Pacificului, declarație preluată de ABC News. USNI notează că nu este clar dacă nava se întoarce direct în portul de bază din Japonia sau va face o escală pe traseu, în timp ce se deplasează spre est. Ce se schimbă în dispozitivul naval al SUA din regiune Plecarea USS George Washington vine la câteva zile după ce USS Theodore Roosevelt a intrat în aria de responsabilitate a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) , alăturându-se portavioanelor USS George Washington și USS George H.W. Bush, care operau deja în zonă. Prezența simultană a trei portavioane americane în Orientul Mijlociu a fost descrisă ca o concentrare rară de forță, întâlnită anterior în aprilie și, înainte de asta, în timpul celui de-al Doilea Război din Golf, în 2003. Contextul misiunii USS George Washington USS George Washington a ajuns în Orientul Mijlociu în august, în aceeași săptămână în care USS Abraham Lincoln a început revenirea către SUA după o misiune de luptă de 10 luni, pentru a intra într-o perioadă de mentenanță planificată, potrivit Marinei SUA. Separat, USS George H.W. Bush a fost desfășurat în Orientul Mijlociu în aprilie, după plecarea din baza Naval Station Norfolk, Virginia. În lipsa unor detalii oficiale despre următoarea escală sau destinația imediată, rămâne de urmărit dacă repoziționarea USS George Washington va fi compensată prin menținerea altor capabilități navale în zona CENTCOM sau dacă prezența portavioanelor va reveni la un nivel mai apropiat de normalul operațional. [...]

Marea Britanie își extinde sprijinul militar pentru Ucraina cu peste 1.000 de rachete de apărare aeriană, livrări așteptate din mijlocul lui decembrie , într-un pachet care include și lansatoare și care va fi produs în Regatul Unit, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este acoperirea deficitului de interceptoare înainte de iarnă, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu drone și rachete asupra infrastructurii critice. Decizia a fost anunțată de secretarul britanic al apărării, Wes Streeting, în marja celei de-a 37-a reuniuni a Ukraine Defense Contact Group (UDCG) , găzduită la sediul NATO și co-prezidată împreună cu ministrul german al apărării, Boris Pistorius. La reuniune erau așteptate circa 50 de țări să își asume noi angajamente de sprijin militar pentru Kiev. „În Ucraina, președintele [rus Vladimir] Putin folosește iarna ca armă”, a declarat Streeting, potrivit Ministerului britanic al Apărării. Ce include pachetul și când ar urma să ajungă Conform Ministerului britanic al Apărării, primele livrări către Forțele Armate ale Ucrainei sunt așteptate să înceapă la mijlocul lunii decembrie. Noul lot se adaugă celor 400 de rachete sol-aer pe care Regatul Unit le-a trimis deja Ucrainei. Pachetul include: peste 1.000 de rachete de apărare aeriană cu rază scurtă și lansatoarele aferente; „peste o duzină” de radare de apărare aeriană, provenite de la furnizori britanici și alți furnizori europeni, pentru detectarea mai timpurie a atacurilor. Producție în Belfast și rolul industriei de apărare Intercepatoarele vor fi fabricate de Thales la uzina sa din Belfast, Irlanda de Nord, potrivit aceleiași surse. Ministerul britanic al Apărării susține că sistemele au avut rezultate bune împotriva dronelor Shahed, proiectate în Iran, folosite de Rusia pentru lovirea orașelor și a infrastructurii, inclusiv a rețelelor de energie, încălzire și apă. În context, materialul notează că Rusia și-a crescut în ultimele luni dependența de drone cu propulsie cu reacție, mai greu de interceptat din cauza vitezei, indicată la 400–600 km/h. Context financiar: angajamente mai largi și fondul de iarnă Pachetul este prezentat ca răspuns la solicitări directe ale conducerii Ucrainei și se înscrie în angajamentul mai amplu al Regatului Unit, de 10 miliarde lire sterline (aprox. 58 miliarde lei). Separat, Reuters (citat de Kyiv Post) relatează că un pachet britanic de 240 milioane lire sterline (aprox. 1,4 miliarde lei) reprezintă doar o parte dintr-un fond de iarnă de 500 milioane lire sterline (aprox. 2,9 miliarde lei), restul sprijinului urmând să fie anunțat la o reuniune a „Coalition of the Willing” programată pentru joi, 19 noiembrie. Sursa primară pentru detaliile pachetului este comunicatul UK Ministry of Defence . [...]