Știri
Știri din categoria Apărare

Cehia își consolidează cooperarea cu Israelul pe apărare antiaeriană și antirachetă, pe fondul priorității declarate de Praga pentru protecția împotriva rachetelor balistice și a amenințărilor cu drone, potrivit The Jerusalem Post. În timpul vizitei oficiale a premierului ceh Andrej Babiš în Israel, delegația sa a vizitat o unitate a sistemului Arrow și organizația israeliană care dezvoltă principalele sisteme de apărare aeriană ale țării.
Ministrul ceh al apărării, Jaromír Zůna, și șeful Statului Major al forțelor armate cehe, lt.-gen. Miroslav Hlaváč, s-au întâlnit în această săptămână cu ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a transmis Ministerul Apărării din Israel. Discuțiile au vizat întărirea legăturilor de apărare și extinderea cooperării, inclusiv avansarea unor proiecte comune în domeniul apărării aeriene și antirachetă.
Babiš și delegația sa, însoțiți de directorul general al Ministerului Apărării din Israel, gen.-maj. (rez.) Amir Baram, au vizitat o unitate Arrow din cadrul dispozitivului israelian de apărare aeriană și antirachetă. De asemenea, au mers la Israel Missile Defense Organization (IMDO), structură din cadrul directoratului de cercetare-dezvoltare al ministerului, care conduce dezvoltarea și producția sistemelor Arrow, David’s Sling și Iron Dome – componentele apărării aeriene multistrat a Israelului.
Conform articolului, Babiš a spus că protecția împotriva rachetelor balistice este principala sa prioritate în domeniul apărării și a subliniat în repetate rânduri nevoia de capabilități de apărare aeriană și contra-dronă.
Ministerul israelian al apărării a descris Cehia drept unul dintre cei mai apropiați aliați ai Israelului în Europa, afirmând că Praga a sprijinit Israelul pe durata războiului. În plan operațional, publicația notează că:
Ambele contracte au fost semnate ca acorduri guvern-la-guvern, conduse de Ministerul Apărării din Israel. Potrivit ministerului, Cehia a devenit astfel primul stat membru NATO care a achiziționat „cap-coadă” ambele sisteme.
Vizita lui Babiš (16–18 noiembrie) a avut loc la invitația premierului Benjamin Netanyahu, iar delegația a inclus și miniștri cehi de externe, sănătate și sport. Într-o declarație comună, Netanyahu a spus că amenințările Iranului se extind și asupra Europei:
„Europa nu este un spectator; Europa este o țintă.”
Separat, președintele Isaac Herzog i-a transmis premierului ceh, la Ierusalim, că Israelul „apără și protejează Europa”, potrivit relatării.
Recomandate

Secretarul general al NATO, Mark Rutte , cere aliaților să accelereze livrările de armament către Ucraina până la finalul lui 2026 , avertizând că Rusia ar putea intensifica atacurile în timpul iernii, iar sprijinul militar este esențial pentru a întări poziția Kievului la masa negocierilor de pace, potrivit Kyiv Post . Rutte a făcut declarațiile pe 17 noiembrie, la Bruxelles, la reuniunea „ Ukraine Defense Contact Group ” (formatul de coordonare a sprijinului militar pentru Ucraina), în contextul intensificării bombardamentelor rusești asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii critice înainte de sezonul rece. În mesajul său către aliați, șeful NATO a susținut că obiectivul principal al președintelui rus Vladimir Putin este „să câștige în Ucraina” și „să slăbească Europa” prin insecuritate și divizare, dar a insistat că Moscova nu își va atinge țintele și nu va reuși să rupă sprijinul occidental pentru Kiev. Ce tip de sprijin cere NATO și de ce contează operațional Rutte a indicat două priorități pentru Ucraina: apărare antiaeriană , pe fondul atacurilor asupra orașelor și infrastructurii; producția de drone , ca element-cheie pentru capacitatea de luptă. În același context, el a menționat „NATO’s Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)”, un mecanism care, potrivit articolului, le permite aliaților să achiziționeze armament american pentru Ucraina. Miza: poziția Ucrainei în negocierile de pace Rutte a argumentat că, deși „nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina”, asistența militară rămâne decisivă pentru obținerea păcii și pentru consolidarea poziției Kievului în eventuale negocieri. În logica prezentată, capacitatea Ucrainei de a rezista peste iarnă și de a-și proteja infrastructura critică devine un factor direct în raportul de forțe care ar influența discuțiile de pace. Articolul nu oferă detalii despre volume, calendare de livrare sau angajamente financiare concrete, dar pune accent pe urgența unor noi angajamente „înainte de sfârșitul lui 2026”, pe fondul riscului de escaladare a atacurilor rusești în lunile de iarnă. [...]

Germania alocă 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei) pentru un nou pachet de armament american destinat Ucrainei , într-un efort comun cu Norvegia de a finanța inclusiv rachete interceptoare Patriot, pe fondul penuriei de apărare antiaeriană a Kievului, potrivit Digi24 . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a anunțat la Bruxelles că Berlinul va contribui cu 300 de milioane de dolari (272 de milioane de euro) la achiziția unei noi tranșe de armament american, cu accent pe apărarea antiaeriană și, în special, pe rachetele pentru sistemele Patriot . „Rusia își intensifică atacurile aeriene pentru că nu reușește să avanseze pe câmpul de luptă”, a declarat ministrul Boris Pistorius, în cadrul unei reuniuni a Uniunii Europene desfășurate la Bruxelles. De ce contează: finanțarea europeană suplinește livrările directe ale SUA Contextul operațional descris în material este că Ucraina se confruntă cu o „penurie gravă” de sisteme și muniții pentru apărare antiaeriană, în timp ce Rusia își intensifică atacurile asupra orașelor și infrastructurii. În acest cadru, Patriot rămâne, potrivit informațiilor citate, singurul sistem capabil să doboare rachete balistice rusești, motiv pentru care Kievul a cerut în mod repetat mai multe astfel de sisteme. În același timp, sub administrația președintelui Donald Trump, Statele Unite au încetat să mai furnizeze direct armament Ucrainei, dar permit altor țări să cumpere arme americane pentru Kiev. Această schimbare mută o parte mai mare din efortul financiar către aliații europeni. Ce urmează: discuții la NATO despre sprijinul pentru Ucraina Anunțul privind noul sprijin militar vine înaintea unei reuniuni a aliaților Ucrainei, programată la sediul NATO din Bruxelles. Potrivit NATO, aliații Washingtonului au cheltuit până acum peste 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) pentru achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, pe măsură ce războiul continuă, iar presiunea asupra apărării antiaeriene ucrainene crește. [...]

Bahrain a activat apărarea antiaeriană și a dejucat un atac cu drone , într-un nou episod care ridică presiunea operațională asupra bazelor și infrastructurii militare americane din Golf, potrivit Al Jazeera . Iranul, prin Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) , susține că a vizat un sistem radar american de la baza aeriană Isa din Bahrain. Televiziunea de stat din Bahrain a anunțat că apărarea aeriană a țării a contracarat atacul, după ce IRGC ar fi lansat o salvă de vehicule aeriene fără pilot (UAV). În același timp, autoritățile din Bahrain au transmis populației alerte pe telefon privind o „amenințare potențială”, iar în capitala Manama s-au auzit explozii, înainte ca Ministerul de Interne să emită ulterior mesajul de „pericol trecut”. Într-un comunicat, Ministerul de Interne a precizat că „măsurile de precauție rămân în vigoare” și a cerut publicului să fie prudent. Ce spune Iranul și de ce contează pentru operațiunile militare din Golf IRGC afirmă că atacul face parte din eforturile de a contracara „activitățile ostile ale forțelor SUA în regiune”, potrivit unei declarații preluate de radiodifuzorul de stat iranian IRIB. Bahrain găzduiește Flota a 5-a a SUA, iar seria de atacuri revendicate de Iran pe radarul american indică o presiune crescută asupra apărării aeriene și a procedurilor de protecție a bazelor. Atacurile raportate vin pe fondul blocajului eforturilor diplomatice de a opri războiul SUA-Israel împotriva Iranului, început pe 28 februarie, conflict care, potrivit sursei, a afectat întregul Golf și dincolo de regiune. Atacuri recente revendicate și reacția SUA Al Jazeera notează că acesta este „cel mai recent” dintr-o serie de atacuri revendicate de Iran asupra sistemelor radar americane din Bahrain, în ultimele zile: Duminică, IRGC a lansat șase drone asupra unui radar de apărare aeriană american de la baza Riffa, care găzduiește forțe SUA, ca răspuns la ceea ce Teheranul a descris drept acțiuni ostile ale SUA. Vineri, IRGC a mai revendicat un atac asupra unui radar american de avertizare timpurie, însă armata SUA a negat că instalația ar fi fost lovită, afirmând că a interceptat două drone iraniene fără pagube și fără victime. Corespondentul Al Jazeera Resul Serdar, relatând din Teheran, a spus că „regulile de angajare” par să se fi schimbat și că se conturează un tipar în care Iranul încearcă să-și refacă descurajarea. În relatarea sa, Iranul leagă atacurile de ceea ce numește încălcări continue ale spațiului său aerian de către SUA, nu de un atac american punctual. Bahrain se confruntă, potrivit sursei, cu îngrijorări de securitate reînnoite pe fondul escaladării tensiunilor dintre Washington și Teheran. Pentru operatorii militari din regiune, succesiunea alertelor, interceptărilor și revendicărilor indică un risc mai ridicat de incidente și o nevoie de menținere a măsurilor de protecție la un nivel ridicat. [...]

Evaluarea ISW indică o presiune militară rusă susținută, cu efect direct în creșterea victimelor civile din Ucraina , pe fondul atacurilor cu drone și rachete și al unor limitări de viteză ale sistemului Starshield care îngreunează apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post , care publică sinteza din 18 noiembrie 2026 a Institute for the Study of War (ISW). Atacurile la distanță lungă și problema apărării aeriene ISW notează că loviturile rusești cu drone și rachete asupra Ucrainei „continuă să provoace victime civile în creștere”, în timp ce restricțiile de viteză ale Starshield (serviciu de comunicații prin satelit) ar afecta eforturile Ucrainei de a se apăra împotriva acestor atacuri. În noaptea de 17 spre 18 noiembrie, Rusia ar fi lansat 141 de drone cu rază lungă, inclusiv 73 de drone cu propulsie cu reacție, conform evaluării citate. Presiune pe logistica rusă: podul Kerci și rafinăriile din Krasnodar Analiza mai arată că loviturile recente ale Ucrainei asupra Podului Strâmtorii Kerci se înscriu într-un efort mai amplu de a degrada liniile terestre de comunicații ale Rusiei (rutele logistice care susțin operațiunile militare) la nivelul întregului teatru de operații. Separat, forțele ucrainene ar fi lovit recent două rafinării de petrol din regiunea Krasnodar Krai, potrivit ISW. Mesaje politice și riscuri de escaladare în regiune ISW mai consemnează că Vladimir Putin a folosit prima zi a summitului APEC din China (18 noiembrie) pentru a proiecta Rusia drept o mare putere „egală” cu China și SUA și pentru a prezenta rezolvarea războiului din Ucraina ca parte a unei relații mai largi Rusia–China–SUA. În plan intern, Ministerul rus al Apărării ar pune accent pe presupusul succes al recrutării, deși ISW indică o rată de recrutare în scădere și pierderi în creștere, în încercarea de a reduce temerile privind o posibilă mobilizare involuntară. Totodată, serviciile de informații ruse ar fi planificat, dar nu ar fi executat, o operațiune de sabotaj la final de octombrie sau început de noiembrie, care ar fi dat vina pe Ucraina pentru un atac „din Polonia” asupra enclavei ruse Kaliningrad, cu scopul de a submina sprijinul politic occidental pentru Ucraina. În acest context, ISW menționează avertismentele publice ale premierului polonez Donald Tusk privind o posibilă amenințare rusă la adresa Poloniei sau a unui alt stat NATO și apreciază că discuțiile publice ale liderilor europeni și măsurile de întărire a frontierei cu Kaliningrad ar fi putut descuraja sau perturba planul. Situația de pe front, pe 18 noiembrie Potrivit evaluării ISW, pe 18 noiembrie nu au fost raportate avansuri teritoriale nici de partea rusă, nici de partea ucraineană. [...]

Ucraina a folosit o rețea de drone-releu pentru a menține controlul armelor la distanță în timpul loviturilor asupra Podului Crimeei , ocolind limitările impuse accesului la Starshield (versiunea militară a Starlink), potrivit Kyiv Post . Soluția – descrisă de militari drept „modemuri zburătoare” – a avut un rol operațional direct: a păstrat legătura video în timp real dintre operatori și dronele/misiile de atac, în pofida bruiajului și a apărării antiaeriene ruse. Sistemul s-a bazat pe „zeci” de drone care funcționau ca relee de comunicații, au spus specialiști din cadrul Centrului 7 Separat al Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei, citați de Financial Times. Dacă unele erau doborâte sau bruiate, altele preluau conexiunea, menținând continuitatea controlului și a transmisiunii video. De ce a contat ocolirea Starshield Un consilier pe tehnologie al președintelui Volodîmîr Zelenski, Serhii Beskrestnov, a sugerat după atac că accesul Ucrainei la Starshield ar fi fost restricționat cu puțin timp înaintea operațiunii. Într-o postare pe Facebook, el a afirmat că, „dintr-o coincidență ciudată”, limitarea a apărut chiar înainte de lovituri, iar specialiștii ruși ar încerca acum să înțeleagă cum a fost menținută o conexiune stabilă în Crimeea, unde Rusia folosește echipamente puternice de blocare a comunicațiilor. Beskrestnov a adăugat: „Să rămână acesta micul nostru secret.” Un militar ucrainean citat de Financial Times a spus că Starshield ar fi fost limitat la viteze de conexiune de 161 km/h pentru mai mult de o săptămână, în timp ce operațiunea ar fi avut nevoie de funcționarea comunicațiilor la viteze mai mari, motiv pentru care forțele ucrainene au ales să nu se bazeze pe sistemul prin satelit. Ce s-a întâmplat la Podul Crimeei Operațiunea s-a desfășurat în două valuri, în nopțile de 16 și 17 noiembrie. Loviturile au doborât arcul rutier de 227 de metri al podului, în timp ce arcul feroviar vecin a rămas în picioare, iar traficul feroviar a fost reluat după o suspendare temporară. Imagini cu o cameră montată pe o rachetă ucraineană Flamingo, surprinzând apropierea de secțiunea centrală a podului, s-au răspândit rapid online după atac. Context: o tehnologie adaptată din tacticile Rusiei Materialul notează și o ironie tehnologică: Rusia ar fi fost prima care a folosit drone-releu, iar Ucraina ar fi adoptat această abordare în 2023. Potrivit lui Beskrestnov, multe dintre aceste drone au fost ulterior echipate cu modemuri furnizate Rusiei de China, iar Ucraina ar fi învățat abia în această vară cum să le blocheze semnalele. Pentru Ucraina, episodul indică o direcție operațională: redundanță și autonomie în comunicațiile de luptă, astfel încât misiunile să nu depindă de o singură infrastructură – mai ales în zone saturate de război electronic. [...]

Întâlnirea prințului moștenitor saudit cu șeful US CENTCOM indică o intensificare a coordonării militare SUA–Arabia Saudită pe fondul reluării confruntărilor cu rebelii houthi și al riscurilor crescute pentru infrastructura energetică și rutele maritime, potrivit The Jerusalem Post . Prințul moștenitor Mohammed bin Salman s-a întâlnit la Riad cu amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA (US CENTCOM), într-o vizită care este a treia raportată public a lui Cooper în Arabia Saudită de la reaprinderea ostilităților dintre regat și houthi, în iulie. Cei doi au discutat relațiile bilaterale, în special pe componenta militară, precum și evoluțiile regionale, conform agenției de presă de stat SPA, citată de Reuters. Cooper a avut și o întrevedere separată cu ministrul saudit al apărării, prințul Khalid bin Salman . Discuțiile au vizat cooperarea în domeniul apărării și „modalități de a obține securitate, stabilitate și pace în regiune”, potrivit SPA. De ce contează: presiune pe exporturile de petrol și pe o rută maritimă-cheie Arabia Saudită, partener de securitate de lungă durată al SUA, se confruntă cu tensiuni în creștere cu houthi din iulie, când conflictul mai larg din Orientul Mijlociu s-a extins în Yemen, determinând Riadul să caute sprijin defensiv și ofensiv de la aliați. În acest context, houthi și-au intensificat atacurile asupra orașelor saudite și asupra infrastructurii energetice și au avansat de-a lungul coastei yemenite la Marea Roșie către strâmtoarea Bab el-Mandeb , ceea ce, potrivit sursei, amenință: o rută maritimă importantă pentru transportul global; exporturile de petrol ale Arabiei Saudite. Ce sprijin a cerut Riadul și ce a acceptat Washingtonul În septembrie, trei surse familiarizate cu subiectul au declarat pentru Reuters că prințul moștenitor a cerut asistență militară de la președintele SUA, Donald Trump, pentru a ajuta la combaterea houthi. Trump nu a fost de acord cu lovituri americane împotriva grupării, însă Washingtonul ar fi transmis că va oferi sprijin prin schimb de informații și asistență pentru stabilirea țintelor, potrivit acelorași surse. În lipsa unor detalii suplimentare despre decizii concrete rezultate din întâlnirile de la Riad, rămâne de urmărit dacă dialogul se va traduce într-o extindere a cooperării operaționale SUA–Arabia Saudită, în special pe protecția infrastructurii energetice și pe securizarea zonei Bab el-Mandeb. [...]