Știri
Știri din categoria Apărare
Israelul analizează o achiziție scumpă de capabilități anti-submarin, pe fondul tensiunilor cu Turcia, iar opțiunea discutată în cadrul establishmentului de apărare este avionul de patrulare maritimă Boeing P-8 Poseidon, potrivit The Jerusalem Post, care citează o sursă din IDF.
Aeronava P-8 Poseidon este descrisă ca fiind dezvoltată pentru US Navy pe baza unui avion comercial de pasageri convertit pentru utilizare militară și este operată în prezent de mai multe țări. Conform publicației, P-8 are un echipaj de nouă persoane (șapte comandanți de misiune și tehnicieni), o rază operațională de 2.200 km în mediu maritim și poate fi realimentată în zbor pentru extinderea autonomiei.
P-8 este prezentat ca o platformă multirol, proiectată în principal pentru detectarea submarinelor, cu un set de senzori specifici misiunilor maritime: radar de căutare, senzori acustici, sisteme automate de identificare, senzori electro-optici și în infraroșu, precum și senzori de vapori pentru detectarea submarinelor diesel. Aeronava poate transporta armament pentru ținte de la suprafață și sub apă, inclusiv torpile, bombe și mine navale.
În paralel, IDF operează deja „Oron”, un avion avansat de informații și supraveghere strategică folosit de Forțele Aeriene Israeliene, descris ca „unic” prin capacitatea de a sprijini operațiuni care implică mai multe ramuri și agenții (forțele aeriene, informațiile militare, marina și Ministerul Apărării).
O sursă familiarizată cu discuțiile a declarat că IDF menține în prezent un nivel „foarte ridicat” al capabilităților de luptă anti-submarin, însă achiziția P-8 ar fi „extrem de costisitoare”, mai ales „în circumstanțele actuale”. Potrivit aceleiași surse, ecuația s-ar putea schimba dacă aeronava ar fi inclusă într-un acord diplomatic mai amplu cu Casa Albă.
Publicația notează că achiziția este una dintre opțiunile analizate pe fondul îngrijorărilor că retorica „tot mai inflamatorie și extremă” a unor oficiali turci la adresa Israelului s-ar putea transforma, în timp, în acțiuni care să ducă la fricțiuni cu IDF.
Cel mai apropiat episod de acest tip, potrivit articolului, a fost atunci când Turcia a amenințat că va escorta o flotilă de protest către Fâșia Gaza cu nave purtătoare de rachete, propunere abandonată ulterior în urma presiunilor diplomatice din partea Israelului și a SUA. În acest context, Israelul ar trata cu „sensibilitate” dosarele care implică armata turcă, în condițiile în care Turcia este membră NATO, iar cooperarea militară bilaterală (inclusiv exerciții comune aeriene și navale) s-a degradat în ultimul deceniu și jumătate, ajungând la ostilitate în ultimii ani.
Articolul mai arată că marina turcă este considerată una dintre cele mai mari și mai puternice din Orientul Mijlociu și între statele membre NATO, iar capabilitățile sale au crescut prin achiziții externe (inclusiv din Germania) și prin dezvoltarea de echipamente produse local. Turcia operează peste 10 submarine diesel-electrice active; cele mai vechi sunt folosite preponderent pentru instruire și sunt retrase, iar o nouă serie de submarine cu propulsie independentă de aer este în construcție. Flota include și fregate, corvete, nave cu rachete, nave rapide de patrulare, forțe amfibii și portavioane pentru drone.
Ministrul pentru Afaceri ale Diasporei, Amichai Chikli, a avertizat asupra amenințării în creștere din partea Turciei, într-o conferință la Ierusalim, potrivit N12 News, citat de publicație.
„Ar putea exista contact direct cu armata turcă pe mare. Acesta nu este un scenariu imposibil; s-ar putea întâmpla chiar mâine dimineață.”
Chikli a criticat retorica anti-Israel a Turciei și l-a acuzat pe președintele Recep Tayyip Erdogan de „bigotism”, potrivit N12, în timp ce articolul menționează și alte afirmații ale ministrului la adresa liderului turc.
În acest stadiu, materialul indică existența unor discuții în establishmentul de apărare, dar nu oferă un calendar sau o decizie de achiziție; elementul determinant rămâne combinația dintre cost și cadrul politic în care o astfel de achiziție ar putea fi negociată.
Recomandate
Un eventual conflict armat în spațiu ar afecta inevitabil toate capacitățile orbitale , avertizează generalul Chance Saltzman , șeful în exercițiu al operațiunilor Forțelor Spațiale ale SUA, într-un discurs susținând că „mecanica orbitală” face imposibilă evitarea „zonei de război”, potrivit Space . Mesajul are o miză operațională directă: într-un mediu orbital aglomerat, distrugerea chiar și a unui singur satelit poate genera riscuri în lanț pentru mii de alte platforme, inclusiv pentru misiuni cu echipaj. Saltzman a vorbit pe 15 iulie, la conferința Global Air and Space Chiefs Conference 2026 , în ultimul său discurs public în calitate de Chief of Space Operations (CSO). Declarațiile sale au fost publicate de Space Force, iar ideea centrală este că, spre deosebire de teatrele de operații terestre, maritime sau aeriene, în spațiu nu există posibilitatea „ocolirii” zonei de conflict: orbitele sunt limitate, iar traiectoriile impun interdependențe între sateliți, indiferent de statul care îi operează. De ce contează: riscul de „efect în cascadă” din cauza deșeurilor orbitale Generalul leagă explicit riscul militar de problema deșeurilor spațiale: anumite înclinații orbitale sunt deja „aglomerate”, cu mii de nave spațiale. Într-un asemenea context, fragmentarea unui obiect (de exemplu, în urma unei lovituri) poate crea pericole pentru multe alte vehicule spațiale, inclusiv pentru cele cu echipaj. Ca exemplu, articolul amintește testul Rusiei din 2022, când un satelit a fost distrus cu o rachetă, lăsând un câmp de resturi care „persistă și astăzi”; Stația Spațială Internațională (ISS) a fost nevoită să îl evite de mai multe ori. Saltzman avertizează că, dacă un conflict ar implica distrugerea chiar și a unui singur satelit, ar putea apărea un „efect necontrolat” care să facă părți din orbita Pământului inutilizabile. Mesajul operațional: descurajare și cooperare între statele cu programe spațiale Deși avertismentul este dur, Saltzman insistă că natura „împărtășită” a spațiului ar trebui să împingă statele către cooperare și descurajare (adică prevenirea conflictului prin creșterea costurilor și reducerea beneficiilor unui atac). „Dacă un conflict se extinde în spațiu, niciunul dintre noi nu va putea evita zona de război.” „Vom împărtăși consecințele; prin urmare, ar trebui să împărtășim responsabilitatea pentru un domeniu spațial sigur, securizat și stabil.” În același registru, el reia ideea exprimată și în alte intervenții publice: apărarea utilizării pașnice a spațiului este „un sport de echipă”, iar „domeniul este prea mare, prea complex, prea dinamic” pentru a fi securizat de o singură națiune. Context: tranziție de leadership și bugetul cerut pentru Space Force Saltzman urmează să se retragă în august 2026, după ce a condus Space Force ca al doilea CSO din 2022. Președintele Donald Trump l-a nominalizat ca succesor pe general-locotenentul Douglas A. Schiess, în prezent adjunct pentru operațiuni din noiembrie 2025. Într-o audiere de confirmare, Schiess a apărat cererea de buget a Space Force de 71 de miliarde de dolari, argumentând că fondurile sunt necesare pentru descurajarea dezvoltării capabilităților militare spațiale ale Chinei. Potrivit Space News, el a spus că suma cerută este „exact” cât este nevoie. [...]
Ucraina încearcă să accelereze întărirea apărării aeriene și să deschidă piața SUA pentru dronele sale , după discuțiile de la Kiev dintre președintele Volodîmîr Zelenski și ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, potrivit Kyiv Post . Pe agendă au fost transferurile de interceptoare Patriot printr-un mecanism NATO de finanțare și avansarea așa-numitului „Drone Deal”, care ar putea include testarea oficială a dronelor ucrainene în Statele Unite. Zelenski a spus că Whitaker a fost însoțit de general-locotenentul american Curtis Buzzard, comandantul NATO Security Assistance & Training for Ukraine. Discuțiile au vizat, „în primul rând”, creșterea livrărilor de interceptoare Patriot prin programul NATO Prioritized Ukraine Requirements List (PURL), în care aliații Kievului finanțează achiziția de armament american pentru Ucraina. „Am avut o discuție bună – în primul rând despre cum să protejăm cerul Ucrainei cu mai multe interceptoare Patriot prin PURL. Aceasta este o prioritate critică acum, deoarece atacurile masive ale Rusiei continuă neabătut”, a transmis Zelenski, într-o postare pe X, citată de publicație. Contextul imediat este intensificarea atacurilor rusești: Kyiv Post notează că Rusia a lovit Kievul în weekend cu aproximativ 40 de rachete balistice, iar estimări menționate de publicație indică faptul că numărul rachetelor lansate în iulie ar fi depășit producția lunară cunoscută a Moscovei. Patriot: transferuri prin PURL și discuții despre producție sub licență Pe lângă transferurile de interceptoare, Zelenski a afirmat că a discutat și despre producția sub licență a rachetelor Patriot în Ucraina, fără a oferi detalii. Articolul amintește că președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe 8 iulie, la summitul NATO de la Ankara, un plan prin care Ucraina ar urma să producă rachete PAC-3 Patriot de ultimă generație, ceea ce ar face-o singura țară din afara SUA cu o astfel de licență, după Japonia. Totuși, calendarul rămâne incert: publicația menționează informații potrivit cărora producția ar putea fi găzduită inițial de Germania sau o altă țară europeană, înainte de a fi mutată în Ucraina. Germania este indicată ca fiind printre puținele state care produc în prezent rachete mai vechi PAC-2, inclusiv unele destinate Ucrainei. „Drone Deal”: un document semnat și posibilă testare în SUA În privința „Drone Deal”, Zelenski a sugerat că negocierile sunt aproape de final și a spus că părțile au semnat deja „un document”, pe care l-a descris drept „un pas mare înainte”, exprimându-și dorința ca acordul să fie finalizat curând. Kyiv Post citează Radio Liberty, potrivit căruia documentul semnat ar deschide calea pentru testarea oficială de către SUA a dronelor ucrainene, cu aproximativ 100 de drone de la fiecare dintre șase producători ucraineni care ar urma să ajungă în Statele Unite. Publicația mai notează că, la începutul lunii iulie, producătorul ucrainean F-Drones a anunțat prima livrare de 2.000 de drone de atac F10 către SUA, în baza unui contract cu Pentagonul. „Drone Deal” este descris ca o inițiativă ucraineană de export și scalare a producției de drone împreună cu alte țări, în schimbul altor forme de sprijin militar. Kyiv Post menționează că Ucraina a semnat astfel de acorduri cu mai multe țări din Orientul Mijlociu în aprilie (după izbucnirea războiului din Iran), precum și cu aliați europeni, inclusiv un al nouălea acord cu Danemarca, semnat la începutul lunii iulie. La întâlnirea de miercuri, Zelenski a mai spus că i-a acordat generalului Buzzard ordinul „Pentru Merit”, clasa a III-a. [...]
Marea Britanie pune bani și calendar pe „robo-wingmen” pentru a completa avioanele cu pilot , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra modului în care Royal Air Force își proiectează viitoarele flote și misiuni, potrivit Axios . Programul britanic de „collaborative combat aircraft” (CCA – aeronave fără pilot care operează în echipă cu avioane cu pilot) va purta numele Storm Fighter , a anunțat luna aceasta ministrul pentru pregătire de apărare și industrie, Luke Pollard , într-un discurs la Global Air and Space Chiefs’ Conference, la Londra. În viziunea prezentată, Storm Fighter ar urma să zboare alături de Eurofighter Typhoon și Lockheed Martin F-35, în roluri descrise drept „înger păzitor” și „câine de atac”. Banii: 300 milioane lire pentru start, cu un demonstrator „cel puțin în 2030” Planul de investiții în apărare (Defense Investment Plan), prezentat tot luna aceasta, alocă 300 milioane lire sterline (aprox. 1,8 miliarde lei) pentru a porni dezvoltarea de CCA „indigene” (dezvoltate local). Documentul menționează că un demonstrator ar trebui să zboare „cel puțin până în 2030”. Mai mulți contractori din industria de apărare și-au exprimat interesul, potrivit Janes și Breaking Defense, notează publicația. De ce contează: RAF spune că platformele cu pilot „nu mai sunt suficiente” Șeful Air Staff, Air Chief Marshal Harv Smyth, a legat explicit tranziția de realitatea câmpului de luptă: supremația aeriană rămâne „baza” pentru celelalte opțiuni, dar „platformele cu echipaj singure nu mai sunt suficiente” într-un spațiu de luptă „complex și saturat”. „CCA-urile nu mai sunt ceva al viitorului. Sunt foarte mult treaba de azi.” Un portofoliu mai larg de drone: război electronic, lovituri la distanță și „colegi” pentru Apache Pe lângă Storm Fighter, Marea Britanie urmărește și Storm Chrome (dronă pentru război electronic) și Storm Fire (dronă pentru lovituri la distanță), precum și „compatrioți” robotici pentru elicopterele de atac Apache fabricate de Boeing. Pentru această ultimă direcție, Project NYX a primit 220 milioane lire sterline (aprox. 1,3 miliarde lei) în planul de investiții. Context: presiunea operațională vine și din lecțiile războiului din Ucraina Axios amintește că dronele sunt puse pe seama majorității victimelor în războiul Rusia–Ucraina, iar lipsa unei dominații aeriene tradiționale, combinată cu artileria intensă, a transformat conflictul într-un război de uzură la sol. În paralel, și SUA accelerează competiția pentru „robo-wingmen”, cu nume precum Anduril Industries, General Atomics, Lockheed Martin, Northrop Grumman și Shield AI menționate ca participanți. [...]
Confirmarea publică a unui duel aerian câștigat de Ucraina cu F-16 ridică miza operațională a integrării acestor avioane în apărarea aeriană , într-un moment în care la Washington se discută inclusiv scenariul unei suspendări pe trei ani a finanțării americane pentru apărarea antiaeriană a Kievului, potrivit Mediafax . Generalul american Dan Caine a spus, în cadrul unei audieri în Senatul SUA , că un F-16 folosit de Ucraina a obținut „prima victorie” într-o luptă aeriană împotriva unui avion de vânătoare rusesc, prezentând episodul ca pe un indicator al consolidării capacităților militare ucrainene, de la sisteme sol-aer la capabilități aer-aer. „Recent am avut prima victorie într-o luptă aeriană în care un F-16 ucrainean a doborât un avion de vânătoare rusesc. Cred că, în ultimii ani, capacitatea Ucrainei de a dezvolta o apărare aeriană stratificată a evoluat enorm, cu ajutorul și sprijinul multor parteneri.” Ce se știe și ce rămâne neconfirmat Caine nu a oferit detalii despre data și locul confruntării, tipul aeronavei ruse sau armamentul folosit. În același timp, materialul notează că este pentru prima dată când un oficial militar american de acest rang confirmă public distrugerea unui avion de luptă rusesc de către un F-16 ucrainean într-un duel aerian. Declarația vine în contextul informațiilor apărute după 8 iulie, când Ucraina a anunțat distrugerea unui avion multirol rusesc Su-35S. Mai mulți bloggeri militari pro-Kremlin au recunoscut atunci pierderea aeronavei și au susținut că pilotul s-a catapultat și a supraviețuit, însă autoritățile americane nu au confirmat oficial că avionul doborât era un Su-35S. De ce contează: integrarea F-16 crește riscurile pentru aviația rusă Potrivit analiștilor militari citați în articol, chiar dacă incidentul nu schimbă raportul de forțe în războiul aerian, el indică faptul că integrarea avioanelor F-16 în sistemul de apărare al Ucrainei crește riscurile pentru aviația rusă. În text este menționat și Su-35S, descris ca unul dintre cele mai moderne avioane de vânătoare ale Rusiei și evaluat la „un miliard de ruble”, fiind considerat de piloții ucraineni, încă de la începutul invaziei, drept un adversar periculos datorită radarului puternic și rachetelor cu rază lungă de acțiune. [...]
MApN spune că Rusia nu a inspectat baze militare în România în 2023 , iar informația apărută în spațiul public este „fake news”, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării Naționale precizează că ultima activitate de verificare realizată de Federația Rusă pe teritoriul României a avut loc în 2021, în baza Documentului de la Viena 2011 (OSCE). Ce clarifică MApN și de ce contează Miza, din perspectiva securității și a cadrului de reglementare, este delimitarea între zvonuri și mecanismele internaționale de transparență militară. MApN afirmă că, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina (24 februarie 2022), Federația Rusă nu a mai desfășurat activități de verificare în România sub egida Documentului de la Viena 2011. „Bazele din România NU au fost inspectate de Federația Rusă în anul 2023.” Ministerul susține că astfel de informații „prezintă în mod greșit mecanismele internaționale de verificare militară” și critică lansarea lor în spațiul public de persoane care „ar trebui să cunoască exact cadrul juridic și procedurile aplicabile”. Ce sunt, de fapt, „verificările” invocate: instrumentele OSCE În explicațiile sale, MApN arată că verificările militare internaționale sunt parte a unui sistem de transparență și control în cadrul OSCE, construit pe trei instrumente principale: Tratatul privind Cerul Deschis (TCD) – zboruri de observare pentru verificarea angajamentelor de securitate; Documentul de la Viena 2011 (VD 2011) – măsuri de creștere a încrederii și securității; Tratatul privind Forțele Armate Convenționale în Europa (TCFE) – limitat la anumite categorii de forțe și echipamente. MApN subliniază că aceste acorduri nu permit „controale generale” asupra oricăror obiective militare, ci se aplică unor categorii precise. Ca exemplu, pentru TCFE erau incluse cinci categorii de armament: tancuri de luptă, elicoptere de atac, vehicule blindate, piese de artilerie și avioane de luptă. Retrageri și suspendări: TCFE și Cerul Deschis Ministerul amintește că Rusia s-a retras din TCFE în 2023, după ce își suspendase participarea încă din 2007, iar începând din 2007 „nu a efectuat și nu a primit inspecții” sub egida acestui tratat. România, la rândul ei, a suspendat aplicarea obligațiilor asumate prin TCFE în decembrie 2023, într-un demers coordonat la nivelul NATO. În privința Tratatului Cerului Deschis, MApN afirmă că după retragerea Federației Ruse din acest acord (2021) nu au mai fost realizate zboruri rusești de observare deasupra României. „Ultimul zbor de observare al Federației Ruse deasupra teritoriului României a avut loc în anul 2020.” Avertismentul instituției: prudență la informații „spectaculoase” MApN califică drept falsă afirmația că reprezentanți ai Rusiei ar fi venit în 2023 „să inspecteze unități militare românești” și spune că aceasta distorsionează grav mecanismele internaționale de verificare și control al armamentelor. Instituția recomandă informarea din surse oficiale și tratarea cu prudență a declarațiilor fără context și fără verificarea cadrului juridic. Pentru detalii, ministerul indică și poziția publicată pe platforma sa InfoRadar: Ministerul Apărării . [...]
Rusia își lărgește baza de recrutare printr-o lege care permite înrolarea unor persoane cu cazier sau sub acuzare , pe fondul scăderii numărului de voluntari, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: armata își asigură fluxul de personal fără a recurge imediat la o nouă mobilizare, în timp ce presiunea pe front rămâne ridicată. Lege adoptată „în regim de urgență”: cine devine eligibil Duma de Stat a aprobat o lege care extinde dreptul de a semna contracte militare cu Ministerul Apărării pentru persoane cu cazier judiciar neșters și pentru inculpați aflați sub acuzare, potrivit Meduza, citată de Digi24. Noile prevederi includ, între altele, infracțiuni legate de: participarea la o bandă (art. 209 din Codul penal al Rusiei); participarea la o organizație criminală (art. 210); trafic de droguri (art. 229.1); pierderea documentelor care conțin secrete de stat (art. 284). Legea a trecut prin toate cele trei lecturi într-o singură ședință, după ce guvernul a înaintat-o parlamentului cu mai puțin de o săptămână înainte. Cum vor fi folosiți condamnații: „unități speciale” și supraveghere sporită Vice-ministrul Apărării, Viktor Goremykin, a spus în ședința Dumei că persoanele condamnate care semnează contracte vor servi în „unități speciale”, sub supraveghere sporită. Această formulă indică o integrare controlată a recruților cu risc ridicat, într-un moment în care autoritățile caută soluții rapide pentru completarea efectivelor. Context: scad voluntarii, cresc speculațiile despre mobilizare Numărul rușilor care se oferă voluntari pentru contracte militare a scăzut constant în ultimele luni, în pofida sumelor mari oferite, notează Digi24. În acest context, s-au intensificat zvonurile despre un nou val de mobilizare. Surse guvernamentale au declarat pentru Meduza și alte publicații că ideea „este discutată la toate nivelurile”, însă nu există o decizie finală. Dacă ar fi aprobată, mobilizarea „ar putea începe după alegerile pentru Duma de Stat”, camera inferioară a parlamentului rus. În paralel, Rusia își extinde recrutarea externă Separat de schimbarea legislativă internă, Rusia recrutează tot mai mulți bărbați din țările cele mai sărace pentru a-i trimite pe front, potrivit unei analize Deutsche Welle citate de Digi24. În material sunt prezentate cazuri de cetățeni străini atrași de promisiuni financiare sau induși în eroare cu privire la natura muncii, inclusiv prin oferte de joburi în construcții, logistică sau agricultură. Potrivit Serviciului de Informații al Apărării din Ucraina (HUR), ar fi vorba de „aproximativ 27.000 sau mai mulți” cetățeni străini recrutați. Un studiu comun realizat de FIDH, Truth Hounds și KIBHR susține că Rusia a creat o rețea globală de recrutare și că metodele ar include „oferte tentante”, înșelăciune și chiar constrângere. Rusia afirmă, însă, că participarea cetățenilor străini este voluntară. Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat, în martie, că „nimeni nu este angajat, la fel cum nimeni nu este recrutat” și că voluntarii ajung „în deplină conformitate cu legislația rusă”. De ce contează Adoptarea rapidă a legii și lărgirea explicită a eligibilității către persoane cu antecedente penale sau sub acuzare arată o presiune tot mai mare pe mecanismele de recrutare ale Rusiei. În plan practic, măsura poate reduce nevoia imediată de mobilizare, dar ridică semne de întrebare privind disciplina, controlul și riscurile interne asociate integrării unor astfel de recruți în structuri militare. [...]
