Știri
Știri din categoria Apărare
Iran a lansat două rachete balistice cu rază intermediară spre Diego Garcia, fără să lovească baza, potrivit Reuters, care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarațiile mai multor oficiali americani.
Conform relatării, una dintre rachete ar fi eșuat în zbor. În cazul celeilalte, o navă de război a SUA a lansat un interceptor SM-3 (o rachetă de apărare antirachetă destinată interceptării țintelor balistice), însă nu a putut fi stabilit dacă interceptarea a reușit.
Wall Street Journal nu a precizat momentul exact al lansărilor, notează Reuters. Incidentul are loc pe fondul tensiunilor regionale și ridică miza de securitate pentru infrastructura militară din Oceanul Indian, inclusiv pentru o bază folosită de SUA și Marea Britanie.
Publicația britanică The Guardian scrie, la rândul ei, că Iranul ar fi tras două rachete spre țintă și că niciuna nu a lovit insula, menționând și o distanță de aproximativ 3.800 km între Iran și Diego Garcia.
În același material, The Guardian relatează că agenția iraniană Mehr ar fi confirmat lansarea celor două rachete, iar ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi invocat „dreptul la autoapărare” după ce premierul britanic Keir Starmer ar fi autorizat folosirea bazelor britanice pentru noi lovituri americane.
Reuters mai consemnează că, până la momentul publicării, Casa Albă, ambasada Marii Britanii la Washington și Ministerul britanic al Apărării nu au răspuns solicitărilor de comentarii. În lipsa unor confirmări oficiale publice, rămâne neclar dacă a existat o interceptare reușită și care a fost secvența exactă a evenimentelor.
Recomandate
Intercepțiile anunțate de Arabia Saudită arată că riscul pentru rutele și exporturile de petrol din Golf rămâne ridicat , într-un moment în care atacurile huthi se suprapun peste presiunile deja existente asupra aprovizionării globale cu țiței, potrivit Reuters . Coaliția condusă de saudiți a transmis sâmbătă dimineață că a interceptat două rachete balistice și două drone lansate de huthi, grupare sprijinită de Iran, către regat. Conform mesajelor publicate pe X, rachetele ar fi fost îndreptate spre Khamis Mushait , iar dronele spre capitala Riad, fără alte detalii despre locul exact al interceptărilor sau eventuale pagube. Apărarea civilă saudită a trimis alerte peste noapte pentru Khamis Mushait și Abha, dar nu și pentru Riad, mai notează Reuters. De ce contează: presiune suplimentară pe lanțul energetic și pe rutele de export Reuters amintește că huthi, care controlează cele mai populate zone ale Yemenului și mare parte din nord, au intensificat atacurile împotriva Arabiei Saudite după ce au declarat în iulie o „blocadă navală” împotriva Riadului. Loviturile au vizat orașe saudite, infrastructură energetică și transport maritim, ceea ce adaugă presiune asupra ofertelor globale de petrol . În același timp, atacurile sporesc riscurile pentru ruta alternativă la Marea Roșie folosită pentru exporturile din Golf, în condițiile în care traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „în mare parte blocat”, potrivit aceleiași surse. Context regional: cooperare de apărare cu Pakistan și Turcia Cu câteva ore înainte de anunțul interceptărilor, șefii militari ai Arabiei Saudite, Pakistanului și Turciei au discutat amenințările la adresa regatului, la o reuniune în capitala saudită, scrie Reuters. Cele trei state au semnat luna trecută „Acordul comun de apărare de la Mecca”, prin care au convenit că un atac armat asupra oricăreia dintre ele va fi tratat ca un atac asupra tuturor, cu obiectivul de a întări descurajarea și cooperarea militară. Ministrul saudit al apărării, prințul Khalid bin Salman, a declarat sâmbătă dimineață că a reconfirmat la Riad, împreună cu șeful armatei pakistaneze Asim Munir, continuarea eforturilor comune pentru a contracara atacurile împotriva regatului, în conformitate cu acest pact. [...]
România vizează o capacitate industrială de apărare aeriană și drone, cu finanțare SAFE de circa 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei), într-un proiect pe care Bucureștiul ar urma să-l dezvolte împreună cu Ucraina pe teritoriul românesc, pe fondul extinderii atacurilor cu drone ale Rusiei în proximitatea spațiului aerian românesc, potrivit Euronews . Atacurile cu drone ale Rusiei asupra Ucrainei „se extind în spațiul aerian românesc și de-a lungul Mării Negre”, iar Bucureștiul avertizează și asupra unei campanii mai ample de atacuri cibernetice, sabotaj și alte forme de război hibrid. În acest context, România cere o descurajare mai puternică a NATO pe flancul estic și o cooperare mai strânsă între aliații europeni. Ministrul de externe Oana Țoiu a indicat că prioritatea imediată ține de întărirea apărării aeriene, în special prin creșterea capacităților de radar și monitorizare, despre care spune că au fost „îmbunătățite semnificativ” pe parcursul anului. Un exemplu menționat este sistemul MEROPS din Statele Unite, care este „integrat în sistemul operațional NATO”, dar care ar avea nevoie de infrastructură suplimentară pentru monitorizarea frontierei în domeniul apărării aeriene. Proiect industrial cu Ucraina: producție în România și potențial de export Planul prezentat de Oana Țoiu vizează fabricarea de „capacități de apărare aeriană și drone” împreună cu Ucraina, în România, prin instrumentul financiar SAFE. Potrivit ministrului, „aproximativ 200 de milioane de euro” sunt alocați pentru proiect, iar obiectivul este ca această capacitate să funcționeze și ca bază pentru a „genera ofertă pentru restul țărilor”. „Avem un plan de a fabrica capacități de apărare aeriană și drone împreună cu Ucraina pe teritoriul României, prin instrumentul financiar SAFE. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt alocați pentru acest proiect industrial, de care dorim să dispunem și ca bază ca să generăm ofertă pentru restul țărilor.” În forma prezentată, mesajul indică o miză dublă: consolidarea apărării aeriene în proximitatea graniței și dezvoltarea unei componente industriale care ar putea susține livrări și către alte state. Euronews nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, partenerii industriali sau structura exactă a investiției. [...]
SUA își cresc masiv prezența navală în Orientul Mijlociu , cu potențialul de a depăși 20.000 de militari, într-un moment în care negocierile cu Iranul sunt blocate, iar Donald Trump lasă deschisă posibilitatea intensificării bombardamentelor după alegerile din 3 noiembrie, potrivit Adevărul . Noua desfășurare include grupul de luptă al portavionului USS Theodore Roosevelt și grupul amfibiu USS Makin Island, împreună cu navele sale de desant, relatează The Guardian, care citează Associated Press. Conform unor oficiali americani citați de AP, până la finalul lunii octombrie ar putea fi prezente în regiune trei portavioane americane. Ce înseamnă operațional: efective și capabilități în creștere Forțele trimise suplimentar ar transporta peste 7.000 de marinari și aproximativ 2.000 de pușcași marini. Împreună cu unitățile deja desfășurate, prezența navală americană ar putea depăși 20.000 de militari și ar include „sute de aeronave”, unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimele două decenii, conform informațiilor citate. În prezent, în Orientul Mijlociu operează deja portavioanele USS George H.W. Bush și USS George Washington, alături de grupul amfibiu USS Boxer. SUA au mai avut trei grupuri de portavioane în regiune în aprilie, pentru prima dată din 2003. Context politic și risc de escaladare după 3 noiembrie Mișcarea vine într-un context politic sensibil pentru administrația Trump, pe fondul apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului și al creșterii impopularității războiului cu Iranul în opinia publică americană. Într-un interviu pentru revista Time, publicat joi, Trump a spus că este „posibilă” o intensificare a bombardamentelor împotriva Iranului după scrutinul din 3 noiembrie, fără să ofere detalii despre strategia militară (interviul este menționat de Adevărul, cu trimitere la un material separat despre „strategia sa militară”). Președintele SUA a mai afirmat că a respins atât o propunere iraniană pe care a descris-o drept insuficientă, cât și cea mai recentă propunere de încetare a focului transmisă de Teheran. Trump a indicat că Iranul s-ar fi oferit să redeschidă Strâmtoarea Hormuz pentru traficul comercial, dar a apreciat că propunerea generală „nu a fost suficient de bună”. Întrebat despre efectul războiului asupra șanselor republicanilor, a admis că impactul electoral este posibil, dar a susținut că intervenția ar putea fi privită favorabil dacă împiedică Iranul să obțină arme nucleare. Negocieri blocate, fără concesii Adevărul mai notează că mediatorii din Qatar nu au obținut progrese semnificative în această săptămână în negocierile dintre SUA și Iran, iar niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă concesii, potrivit publicației americane Axios, care citează trei surse familiarizate cu discuțiile. În acest context, se amplifică temerile privind reizbucnirea războiului dintre cele două țări. [...]
Plecarea portavionului USS Theodore Roosevelt spre Orientul Mijlociu ridică miza operațională a SUA într-o zonă-cheie pentru fluxurile globale de energie , într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Ormuz rămâne un punct de blocaj al conflictului cu Iranul, potrivit Economica . USS Theodore Roosevelt ar urma să se alăture în regiune, cel târziu la finalul lunii noiembrie, portavioanelor USS George HW Bush și USS George Washington, conform informațiilor relatate de Wall Street Journal și portalul Axios, citate de Economica. Nava a plecat duminică din portul său de bază din San Diego. În paralel, luni au fost desfășurate și nave din Grupul Amfibiu de Intervenție USS Makin Island, potrivit Wall Street Journal. Împreună, aceste nave pot transporta peste 9.000 de militari, ceea ce indică o consolidare a capacității de proiecție a forței în regiune. Ce nu este încă decis: înlocuire sau suplimentare Axios, citând un oficial american sub protecția anonimatului, notează că nu este stabilit dacă USS Roosevelt va înlocui unul dintre portavioanele deja prezente în Orientul Mijlociu sau dacă desfășurarea va fi una suplimentară. Diferența este relevantă operațional: o suplimentare ar însemna o creștere netă a prezenței navale, nu doar o rotație. Dacă toate cele trei portavioane vor rămâne în zonă, prezența SUA ar ajunge la cel mai ridicat nivel de după luna aprilie, potrivit Wall Street Journal. Contextul: conflictul cu Iranul și riscul pe ruta Ormuz Mișcarea are loc pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump , care a spus într-un interviu pentru revista Time că este „posibilă” intensificarea loviturilor militare împotriva Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie. Economica mai arată că SUA și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului la finalul lunii februarie, cu lovituri aeriene de amploare pe întreg teritoriul țării, iar conflictul rămâne nerezolvat, negocierile fiind blocate de luni de zile. Un punct critic de dispută este controlul asupra Strâmtorii Ormuz, descrisă ca rută crucială pentru aprovizionarea globală cu energie. [...]
MApN spune că nu a existat pătrundere neautorizată în spațiul aerian al României , deși un obiect „posibil o dronă” a căzut vineri dimineață în zona localității Plauru (Tulcea), unde a izbucnit un incendiu, potrivit Biziday . Incidentul a avut loc în contextul unor atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România. Ministerul Apărării Naționale precizează că sistemul de supraveghere radar a detectat, în noaptea precedentă, noi atacuri cu drone asupra unor ținte din Ucraina, în zona de nord a județului Tulcea, aproape de granița cu România. În jurul orei 5:00 a fost raportată căderea unui obiect, urmată de un incendiu, fără victime și fără pagube materiale. Intervenție la fața locului și verificări MApN anunță că la locul evenimentului au fost trimise o autospecială a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și echipe ale armatei pentru stingerea incendiului. Zona a fost securizată, iar echipe specializate ale MApN urmează să facă cercetări la fața locului. În același comunicat, ministerul subliniază că, pe parcursul nopții, radarele nu au indicat „nicio pătrundere neautorizată în spațiul aerian național”. [...]
Ucraina a folosit în premieră racheta balistică tactică FP-7 , un pas cu impact operațional direct asupra capacității sale de lovire la distanță , potrivit HotNews , care citează anunțul făcut joi de președintele Volodimir Zelenski . Informația esențială este că FP-7 a fost „folosită pentru prima dată în luptă”, ceea ce indică intrarea în utilizare a unui nou tip de armament în arsenalul ucrainean, cu potențial de a schimba modul în care sunt executate loviturile tactice pe front. HotNews notează și existența unei informații pe care Kievul „refuză categoric să o dezvăluie”, însă, în fragmentul de text disponibil, nu sunt oferite detalii despre natura exactă a acesteia. În lipsa unor precizări suplimentare în sursa furnizată, nu se poate stabili ce element rămâne confidențial și nici care ar fi implicațiile lui concrete. [...]
