Știri
Știri din categoria Apărare
Iran a lansat două rachete balistice cu rază intermediară spre Diego Garcia, fără să lovească baza, potrivit Reuters, care citează un articol din Wall Street Journal bazat pe declarațiile mai multor oficiali americani.
Conform relatării, una dintre rachete ar fi eșuat în zbor. În cazul celeilalte, o navă de război a SUA a lansat un interceptor SM-3 (o rachetă de apărare antirachetă destinată interceptării țintelor balistice), însă nu a putut fi stabilit dacă interceptarea a reușit.
Wall Street Journal nu a precizat momentul exact al lansărilor, notează Reuters. Incidentul are loc pe fondul tensiunilor regionale și ridică miza de securitate pentru infrastructura militară din Oceanul Indian, inclusiv pentru o bază folosită de SUA și Marea Britanie.
Publicația britanică The Guardian scrie, la rândul ei, că Iranul ar fi tras două rachete spre țintă și că niciuna nu a lovit insula, menționând și o distanță de aproximativ 3.800 km între Iran și Diego Garcia.
În același material, The Guardian relatează că agenția iraniană Mehr ar fi confirmat lansarea celor două rachete, iar ministrul iranian de externe Abbas Araghchi ar fi invocat „dreptul la autoapărare” după ce premierul britanic Keir Starmer ar fi autorizat folosirea bazelor britanice pentru noi lovituri americane.
Reuters mai consemnează că, până la momentul publicării, Casa Albă, ambasada Marii Britanii la Washington și Ministerul britanic al Apărării nu au răspuns solicitărilor de comentarii. În lipsa unor confirmări oficiale publice, rămâne neclar dacă a existat o interceptare reușită și care a fost secvența exactă a evenimentelor.
Recomandate
Corpul Gardienilor Revoluției susține că Iranul continuă să fabrice rachete , la o zi după ce Israelul a afirmat că ofensiva sa a distrus capacitățile balistice ale Republicii Islamice, potrivit AGERPRES , care citează AFP. Declarația a fost făcută vineri de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), structura de elită a forțelor armate iraniene, pe fondul escaladării militare dintre Iran și Israel și al disputelor privind starea infrastructurii militare iraniene. „Industria noastră balistică merită nota maximă. Nu există niciun motiv de îngrijorare în această privință, întrucât chiar și în timp de război continuăm să fabricăm rachete”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Ali-Mohammad Naini, citat de agenția de presă locală Fars. Afirmațiile IRGC vin după declarațiile premierului israelian Benjamin Netanyahu, care a susținut joi că Iranul „nu mai are capacitatea de a produce rachete balistice” și nici „de a îmbogăți uraniu”, conform aceleiași surse. Miza este una strategică: capacitatea de producție a rachetelor balistice și programul de îmbogățire a uraniului sunt elemente centrale în evaluarea puterii militare a Iranului și în justificarea operațiunilor militare ale Israelului, iar mesajele publice ale celor două părți indică o confruntare și pe terenul războiului informațional. [...]
Pentagonul pregătește opțiuni pentru trupe terestre în Iran , potrivit Știrile Pro TV , care citează informații CBS News, în timp ce președintele Donald Trump spune public că nu intenționează, „în acest moment”, să trimită forțe la sol. Pregătiri militare și opțiuni pentru Casa Albă Surse citate de CBS News afirmă că militari de rang înalt au înaintat cereri specifice pentru a pregăti posibilitatea unei desfășurări de trupe terestre, pe fondul conflictului condus de SUA și Israel cu Iranul. Potrivit acelorași surse, Trump ar fi analizat oportunitatea de a poziționa forțe terestre în regiune, însă nu este precizat în ce condiții ar autoriza folosirea lor. Întrebat despre trupe terestre, Trump a declarat, joi, în Biroul Oval: „Nu, nu trimit trupe nicăieri. Dacă aș face-o, cu siguranță nu v-aș spune.” Oficialii de la Comandamentul Central al SUA au redirecționat întrebările CBS News către Casa Albă și Pentagon, conform relatării. Mesajul Casei Albe și pregătiri pentru scenarii de detenție Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a transmis într-un comunicat că rolul Pentagonului este să pregătească opțiuni pentru comandantul suprem, fără ca acest lucru să însemne că președintele a luat o decizie. Ea a adăugat că Trump „nu intenționează să trimită trupe terestre nicăieri în acest moment”. În paralel, armata ar fi organizat întâlniri pentru a se pregăti pentru gestionarea unei posibile rețineri a soldaților iranieni și a agenților paramilitari, în cazul unei decizii de trimitere a trupelor americane pe teren, inclusiv privind locurile unde ar urma să fie duși cei reținuți, potrivit a două surse citate. Mișcări de forțe în Orientul Mijlociu și poziția lui Trump despre un armistițiu Statele Unite se pregătesc să desfășoare unități ale Diviziei 82 Aeropurtate în Orientul Mijlociu, iar planul ar include Forța de Reacție Globală a Armatei și o Unitate Expediționară a Corpului de Marină (structură de luptă care combină forțe terestre, aeriene și logistice pentru operații rapide). Mii de pușcași marini sunt trimiși în prezent în regiune: trei nave de război și aproximativ 2.200 de militari au plecat din California la începutul săptămânii, potrivit a doi oficiali americani, iar deplasarea ar putea dura câteva săptămâni. Aceste mișcări arată efortul Pentagonului de a extinde opțiunile militare disponibile președintelui, în condițiile în care administrația evită să discute public despre pașii următori. Separat, Trump a spus vineri că nu dorește un acord de încetare a focului cu Iranul, susținând că, din punct de vedere militar, Iranul ar fi pierdut războiul, dar că „blochează” Strâmtoarea Hormuz; declarațiile despre implicarea altor state în redeschiderea strâmtorii sunt atribuite de Știrile Pro TV agenției Baha . [...]
Războiul declanșat de SUA împotriva Iranului consumă rapid muniții și interceptoare , iar refacerea stocurilor ar putea dura ani, cu efecte asupra capacității Washingtonului de a răspunde altor crize, potrivit presei internaționale. Miza, dincolo de operațiunea în sine, este presiunea pusă pe o armată deja întinsă pe mai multe teatre. J.D. Vance, pe atunci senator, avertiza încă din 2024, la Conferința de Securitate de la München, că SUA nu produc suficient pentru a susține simultan mai multe războaie, iar acum, în calitate de vicepreședinte, se confruntă cu consecințele unui conflict deschis de administrația Trump. „Trăim într-o lume a penuriei. Nu producem suficiente muniții pentru a susține un război în Europa de Est, unul în Orientul Mijlociu și, potențial, un conflict în Asia de Est”. Conform unei analize realizate de Jahara Matisek, Morgan Bazilian și Macdonald Amoah de la Payne Institute of Public Policy (Colorado), SUA ar fi folosit puțin peste 5.000 de muniții de diferite tipuri în primele patru zile și aproximativ 11.000 în primele 16 zile . Autorii apreciază că intensitatea inițială a campaniei aeriene ar depăși chiar și debutul operațiunii NATO din Libia (2011), notează publicația spaniolă La Vanguardia, citată de G4Media. După obținerea controlului spațiului aerian iranian, aviația ar fi trecut la muniții mai ieftine și disponibile în cantități mari, precum JDAM (kit de ghidare atașat bombelor convenționale). Pentagonul estima, la două săptămâni de la începutul conflictului, că 99% din munițiile folosite în Iran erau de acest tip, iar Pete Hegseth susținea că rezervele sunt foarte mari. Presiunea reală rămâne însă pe munițiile rare și scumpe folosite în primele zile și pe apărarea antiaeriană. CSIS estimează că, în primele șase zile, ar fi fost lansate peste 1.000 de muniții de atac la distanță, iar în prima săptămână SUA ar fi folosit aproximativ 140 de interceptoare Patriot PAC-3 MSE și peste 150 de interceptoare THAAD. Înlocuirea muniției consumate doar în primele patru zile este estimată la 20–26 miliarde de dolari, dar problema este și de capacitate industrială: de exemplu, SUA ar fi folosit peste 300 de rachete de croazieră Tomahawk, în timp ce Pentagonul plănuia să cumpere 57 în anul fiscal curent. Pe lângă muniții, conflictul apasă pe flota de portavioane și pe personal. Două portavioane, USS Abraham Lincoln și USS Gerald R. Ford , participă la operațiune, iar USS George H.W. Bush se îndreaptă spre zonă; Ford ar fi ajuns la aproape 270 de zile pe mare și ar urma să stabilească un record de desfășurare de la războiul din Vietnam, în contextul unui incendiu de 30 de ore care a afectat condițiile de trai la bord, potrivit The New York Times. În plan strategic, specialiștii avertizează că ritmul operațiunilor poate reduce disponibilitatea portavioanelor în anumite regiuni pentru doi-trei ani și poate slăbi descurajarea în Pacific, într-un moment în care Washingtonul își calibra resursele pentru o eventuală criză în Asia. În același timp, utilizarea pe scară largă a unor tactici și tehnologii ar putea oferi Chinei indicii despre modul de operare al SUA, iar redislocările de trupe și sisteme de apărare dinspre Asia sunt prezentate ca un cost direct al războiului din Iran. [...]
SUA au bombardat baze iraniene din apropierea Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 , într-o acțiune militară menită să reducă amenințările asupra traficului maritim într-una dintre cele mai importante rute petroliere din lume. Loviturile au vizat baze de rachete antinavale ale Iranului, folosind muniții de mare putere capabile să distrugă ținte fortificate aflate în adâncime. Operațiunea a fost confirmată de Comandamentul Central al SUA ( CENTCOM ), care a precizat că au fost utilizate bombe penetrante de aproximativ 2,3 tone, concepute pentru distrugerea infrastructurii militare bine protejate. Potrivit oficialilor americani, rachetele iraniene reprezentau un risc direct pentru navele comerciale care tranzitează strâmtoarea, un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol. Atacul vine într-un context tensionat, după ce Strâmtoarea Ormuz a fost practic blocată din cauza amenințărilor Iranului la adresa navelor americane și ale aliaților. Decizia Washingtonului a fost luată fără sprijinul NATO , după ce aliații au refuzat implicarea într-o operațiune comună. Președintele Donald Trump a reacționat afirmând că SUA nu au nevoie de ajutor extern, subliniind superioritatea militară a țării. Elemente cheie ale operațiunii: ținte: baze de rachete antinavale iraniene locație: coasta Iranului, lângă Strâmtoarea Ormuz armament: bombe antibuncăr GBU-72 ghidate prin GPS scop: protejarea libertății de navigație Bombardamentele marchează o nouă escaladare în regiune, unde tensiunile militare au crescut rapid. Oficialii americani au transmis că vor continua acțiunile pentru a limita capacitatea Iranului de a amenința rutele maritime, în timp ce riscul extinderii conflictului rămâne ridicat. În ansamblu, intervenția subliniază importanța strategică a Strâmtorii Ormuz și fragilitatea echilibrului de securitate din Orientul Mijlociu, într-un moment în care cooperarea internațională pare limitată. [...]
O româncă și un iranian au fost acuzați după ce au încercat să intre în baza navală Faslane , o unitate britanică ce găzduiește submarine nucleare, relatează HotNews.ro , citând BBC și Sky News. Poliția Scoției a confirmat că bărbatul, în vârstă de 34 de ani, și femeia, de 31 de ani, au fost reținuți joi la poarta HM Naval Base Clyde, lângă Helensburgh, după ce ar fi încercat să pătrundă în incintă în jurul orei 17:00. Informația a devenit publică abia sâmbătă, potrivit relatărilor din presa internațională. Cei doi sunt acuzați de tentativă de pătrundere în unitatea submarinelor nucleare și urmează să apară luni în fața Tribunalului din Dumbarton, a transmis poliția într-un comunicat. Autoritățile britanice au deschis o anchetă pentru a stabili motivele tentativei de intrare într-o zonă de securitate. Baza Faslane, situată pe Gare Loch, la aproximativ 40 km de Glasgow, este considerată un obiectiv strategic, deoarece găzduiește cele patru submarine nucleare din clasa Vanguard ale Marinei Regale Britanice, singurele platforme de lansare pentru rachetele nucleare Trident. Michael Clarke, expert în apărare și securitate, a declarat la Sky News că Faslane este „cea mai mare bază militară din Scoția” și are un personal de aproximativ 7.000 de persoane, militari și civili. [...]
NATO a transferat în Europa întreaga sa misiune necombatantă din Irak , potrivit Economica.net , care citează un comunicat al Alianței. Ultimele efective au părăsit Irakul vineri, iar NATO spune că intenționează să continue activitatea misiunii de la comandamentul regional din Napoli, în sudul Italiei. În comunicat, generalul american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, a mulțumit autorităților irakiene și aliaților pentru retragerea în siguranță a personalului. „Aş vrea să mulţumesc Republicii Irak, precum şi tuturor aliaţilor care au contribuit la transferul în deplină securitate a personalului NATO din Irak.” Oficialul a transmis și un mesaj pentru personalul misiunii, subliniind continuitatea activității în perioada recentă. „Aş vrea de asemenea să le mulţumesc bărbaţilor şi femeilor din Misiunea NATO din Irak, care şi-au continuat misiunea în toată această perioadă. Sunt profesionişti adevăraţi.” NATO recunoscuse inițial o „ajustare” a dispozitivului său în Irak, înainte de a anunța retragerea totală, fără a o lega oficial de războiul din Orientul Mijlociu. Contextul de securitate a fost însă tensionat: ambasada americană la Bagdad, unde era cantonată și misiunea NATO , a fost în mai multe rânduri ținta atacurilor cu drone și rachete. În privința dimensiunii retragerii, o sursă apropiată de responsabili ai securității irakiene a indicat pentru AFP că „cel puțin 45 de militari americani” au plecat vineri dimineață din baza din centrul Bagdadului și că ar fi rămas un contingent restrâns, inclusiv personal turc și român, informație care „pare să fie infirmată” de datele ulterioare ale NATO. Un oficial NATO citat de Reuters, sub protecția anonimatului, a spus că este vorba despre „mai multe sute” de soldați. Misiunea NATO din Irak nu are rol de luptă, fiind axată pe consilierea forțelor irakiene de securitate și sprijin pentru dezvoltarea capacităților acestora, potrivit Alianței. [...]
