Știri
Știri din categoria Apărare

Corpul Gardienilor Revoluției susține că Iranul continuă să fabrice rachete, la o zi după ce Israelul a afirmat că ofensiva sa a distrus capacitățile balistice ale Republicii Islamice, potrivit AGERPRES, care citează AFP.

Declarația a fost făcută vineri de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), structura de elită a forțelor armate iraniene, pe fondul escaladării militare dintre Iran și Israel și al disputelor privind starea infrastructurii militare iraniene.
„Industria noastră balistică merită nota maximă. Nu există niciun motiv de îngrijorare în această privință, întrucât chiar și în timp de război continuăm să fabricăm rachete”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Ali-Mohammad Naini, citat de agenția de presă locală Fars.
Afirmațiile IRGC vin după declarațiile premierului israelian Benjamin Netanyahu, care a susținut joi că Iranul „nu mai are capacitatea de a produce rachete balistice” și nici „de a îmbogăți uraniu”, conform aceleiași surse.
Miza este una strategică: capacitatea de producție a rachetelor balistice și programul de îmbogățire a uraniului sunt elemente centrale în evaluarea puterii militare a Iranului și în justificarea operațiunilor militare ale Israelului, iar mesajele publice ale celor două părți indică o confruntare și pe terenul războiului informațional.
Recomandate

Războiul declanșat de SUA împotriva Iranului consumă rapid muniții și interceptoare , iar refacerea stocurilor ar putea dura ani, cu efecte asupra capacității Washingtonului de a răspunde altor crize, potrivit presei internaționale. Miza, dincolo de operațiunea în sine, este presiunea pusă pe o armată deja întinsă pe mai multe teatre. J.D. Vance, pe atunci senator, avertiza încă din 2024, la Conferința de Securitate de la München, că SUA nu produc suficient pentru a susține simultan mai multe războaie, iar acum, în calitate de vicepreședinte, se confruntă cu consecințele unui conflict deschis de administrația Trump. „Trăim într-o lume a penuriei. Nu producem suficiente muniții pentru a susține un război în Europa de Est, unul în Orientul Mijlociu și, potențial, un conflict în Asia de Est”. Conform unei analize realizate de Jahara Matisek, Morgan Bazilian și Macdonald Amoah de la Payne Institute of Public Policy (Colorado), SUA ar fi folosit puțin peste 5.000 de muniții de diferite tipuri în primele patru zile și aproximativ 11.000 în primele 16 zile . Autorii apreciază că intensitatea inițială a campaniei aeriene ar depăși chiar și debutul operațiunii NATO din Libia (2011), notează publicația spaniolă La Vanguardia, citată de G4Media. După obținerea controlului spațiului aerian iranian, aviația ar fi trecut la muniții mai ieftine și disponibile în cantități mari, precum JDAM (kit de ghidare atașat bombelor convenționale). Pentagonul estima, la două săptămâni de la începutul conflictului, că 99% din munițiile folosite în Iran erau de acest tip, iar Pete Hegseth susținea că rezervele sunt foarte mari. Presiunea reală rămâne însă pe munițiile rare și scumpe folosite în primele zile și pe apărarea antiaeriană. CSIS estimează că, în primele șase zile, ar fi fost lansate peste 1.000 de muniții de atac la distanță, iar în prima săptămână SUA ar fi folosit aproximativ 140 de interceptoare Patriot PAC-3 MSE și peste 150 de interceptoare THAAD. Înlocuirea muniției consumate doar în primele patru zile este estimată la 20–26 miliarde de dolari, dar problema este și de capacitate industrială: de exemplu, SUA ar fi folosit peste 300 de rachete de croazieră Tomahawk, în timp ce Pentagonul plănuia să cumpere 57 în anul fiscal curent. Pe lângă muniții, conflictul apasă pe flota de portavioane și pe personal. Două portavioane, USS Abraham Lincoln și USS Gerald R. Ford , participă la operațiune, iar USS George H.W. Bush se îndreaptă spre zonă; Ford ar fi ajuns la aproape 270 de zile pe mare și ar urma să stabilească un record de desfășurare de la războiul din Vietnam, în contextul unui incendiu de 30 de ore care a afectat condițiile de trai la bord, potrivit The New York Times. În plan strategic, specialiștii avertizează că ritmul operațiunilor poate reduce disponibilitatea portavioanelor în anumite regiuni pentru doi-trei ani și poate slăbi descurajarea în Pacific, într-un moment în care Washingtonul își calibra resursele pentru o eventuală criză în Asia. În același timp, utilizarea pe scară largă a unor tactici și tehnologii ar putea oferi Chinei indicii despre modul de operare al SUA, iar redislocările de trupe și sisteme de apărare dinspre Asia sunt prezentate ca un cost direct al războiului din Iran. [...]

SUA au bombardat baze iraniene din apropierea Strâmtorii Ormuz , potrivit Digi24 , într-o acțiune militară menită să reducă amenințările asupra traficului maritim într-una dintre cele mai importante rute petroliere din lume. Loviturile au vizat baze de rachete antinavale ale Iranului, folosind muniții de mare putere capabile să distrugă ținte fortificate aflate în adâncime. Operațiunea a fost confirmată de Comandamentul Central al SUA ( CENTCOM ), care a precizat că au fost utilizate bombe penetrante de aproximativ 2,3 tone, concepute pentru distrugerea infrastructurii militare bine protejate. Potrivit oficialilor americani, rachetele iraniene reprezentau un risc direct pentru navele comerciale care tranzitează strâmtoarea, un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol. Atacul vine într-un context tensionat, după ce Strâmtoarea Ormuz a fost practic blocată din cauza amenințărilor Iranului la adresa navelor americane și ale aliaților. Decizia Washingtonului a fost luată fără sprijinul NATO , după ce aliații au refuzat implicarea într-o operațiune comună. Președintele Donald Trump a reacționat afirmând că SUA nu au nevoie de ajutor extern, subliniind superioritatea militară a țării. Elemente cheie ale operațiunii: ținte: baze de rachete antinavale iraniene locație: coasta Iranului, lângă Strâmtoarea Ormuz armament: bombe antibuncăr GBU-72 ghidate prin GPS scop: protejarea libertății de navigație Bombardamentele marchează o nouă escaladare în regiune, unde tensiunile militare au crescut rapid. Oficialii americani au transmis că vor continua acțiunile pentru a limita capacitatea Iranului de a amenința rutele maritime, în timp ce riscul extinderii conflictului rămâne ridicat. În ansamblu, intervenția subliniază importanța strategică a Strâmtorii Ormuz și fragilitatea echilibrului de securitate din Orientul Mijlociu, într-un moment în care cooperarea internațională pare limitată. [...]

Cinci avioane militare americane de realimentare au fost avariate într-un atac cu rachete lansat de Iran asupra bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită, într-un nou episod al conflictului care se extinde în regiunea Golfului. Informația a fost relatată de The Wall Street Journal , citând oficiali americani, și confirmă intensificarea atacurilor iraniene asupra infrastructurii militare a SUA din Orientul Mijlociu. Atacul a vizat Prince Sultan Air Base , situată în apropierea orașului Al Kharj, la aproximativ 60 de kilometri sud de Riyadh. Deși cele cinci aeronave de realimentare ale Forțelor Aeriene americane au suferit avarii, acestea nu au fost distruse, iar lucrările de reparație sunt deja în curs. Potrivit oficialilor citați, nu au existat victime în urma loviturilor . Rolul bazei aeriene în conflict Baza Prince Sultan este un punct strategic pentru operațiunile aeriene ale Statelor Unite în regiune. De aici sunt coordonate misiuni de realimentare în aer pentru avioanele de luptă implicate în bombardamente asupra Iranului, operațiuni care au început după declanșarea conflictului la 28 februarie 2026 . La apogeul desfășurării forțelor, baza găzduia: 16 avioane KC-135 Stratotanker 6 avioane KC-46A Pegasus Aceste aeronave sunt esențiale pentru extinderea razei de acțiune a avioanelor de luptă care participă la atacuri asupra țintelor din interiorul Iranului. Atacuri repetate asupra bazei Conform Long War Journal , apărarea aeriană saudită a interceptat în repetate rânduri rachete balistice și drone lansate spre bază. Totuși, unele proiectile au reușit să treacă de sistemele defensive, provocând pagube infrastructurii și echipamentelor militare. Atacul asupra avioanelor de realimentare vine într-un moment dificil pentru armata americană din regiune. În ultimele zile au fost raportate și alte incidente: trei avioane F-15E Strike Eagle pierdute în urma unui incident de foc prietenesc cu un avion kuweitian un avion KC-135 prăbușit în vestul Irakului , accident soldat cu moartea celor șase membri ai echipajului relocarea unei părți din flota de avioane de realimentare din Arabia Saudită către baze din Europa Conflictul se extinde în regiunea Golfului Loviturile asupra bazei Prince Sultan fac parte dintr-o campanie mai amplă de represalii iraniene care a vizat baze americane, infrastructură energetică și obiective civile din mai multe state arabe, inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Bahrain, Qatar, Iordania și Irak. De la începutul războiului, Iranul a lansat mii de rachete și drone , atacurile perturbând transportul aerian și contribuind la blocarea Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrolul global. Oficialii americani susțin că forțele SUA și Israel au lovit deja peste 15.000 de ținte iraniene , iar operațiunile militare continuă pe măsură ce conflictul intră în a treia săptămână. [...]

SUA au intensificat operațiunile militare pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , după ce ruta maritimă a fost practic blocată de câteva săptămâni, potrivit HotNews.ro , care citează informații publicate de The Telegraph și Wall Street Journal. Ofensiva americană include avioane de vânătoare care zboară la joasă altitudine și elicoptere Apache, folosite pentru lovirea navelor și dronelor iraniene din apropierea rutei. Miza este una majoră: prin strâmtoare trece aproximativ o cincime din petrolul mondial, iar Teheranul a amenințat că va ataca orice navă care o traversează, folosind ambarcațiuni înarmate, mine și rachete de croazieră. Conform The Telegraph , operațiunea face parte dintr-un plan al Pentagonului în mai multe etape, care urmărește reducerea riscurilor generate de mijloacele iraniene ce au blocat traficul naval de la începutul lunii martie. Dacă amenințarea va fi diminuată, SUA ar putea trimite nave de război prin strâmtoare și, ulterior, ar putea escorta vasele care intră și ies din Golful Persic. La Pentagon, generalul Dan Caine, șeful Statului Major american, a declarat că avioanele A-10 Warthog sunt angajate pe flancul sudic, vizând ambarcațiunile iraniene de atac rapid. El a confirmat și desfășurarea elicopterelor Apache și a spus că armata americană a lovit instalații subterane de depozitare a armelor din Iran. Washingtonul a accelerat, totodată, trimiterea celei de-a 11-a Unități Expediționare a Marinei din California, un grup operativ de aproximativ 4.500 de marinari și infanteriști marini, care ar urma să ajungă în Orientul Mijlociu în decurs de două zile. Caine a mai afirmat că unii aliați, fără a-i numi, folosesc elicoptere Apache pentru a contracara dronele, una dintre armele utilizate de Iran pentru a lovi statele arabe vecine și infrastructura energetică din Golf. În plan economic, blocajul a împins cotațiile petrolului Brent peste 100 de dolari pe baril, cu un vârf intraday de 119 dolari, înainte de a închide la 108,65 dolari, în creștere cu 1,2% într-o zi de joi, notează HotNews.ro. Evoluția a amplificat presiunea asupra administrației Trump, în contextul războiului lansat alături de Israel și al efectelor sale asupra piețelor energetice. Potrivit The Wall Street Journal , experții avertizează că eliminarea completă a rețelei de capabilități iraniene ar putea dura săptămâni și, chiar și atunci, o parte importantă ar putea supraviețui. Farzin Nadimi, expert la Institutul pentru Politica Orientului Apropiat din Washington, a spus că Iranul ar avea în continuare mine, rachete de croazieră montate pe camioane și sute de ambarcațiuni ascunse în instalații cu tuneluri de-a lungul coastei și pe insule. În paralel, recâștigarea controlului a devenit mai urgentă după ce Iranul ar fi început să elaboreze planuri pentru a permite trecerea selectivă a anumitor nave, iar Parlamentul de la Teheran ia în calcul o lege privind perceperea de taxe de trecere. Michael Connell, analist la Centrul pentru Analize Navale, a explicat pentru Wall Street Journal că îngustimea strâmtorii (24 de mile în punctul cel mai îngust) face ca navele să rămână vulnerabile, iar reducerea amenințării este „posibilă, dar durează” și probabil nu va ajunge „niciodată la 100%”, existând riscul ca navele să fie lovite „din întâmplare” chiar și după reluarea tranzitului. [...]

Pierderile zilnice raportate pentru armata rusă au depășit 1.700 de oameni în ultimele 72 de ore, potrivit Kyiv Independent și datele Statului Major al Ucrainei. Publicația notează că ar fi vorba despre cele mai mari pierderi de personal de la începutul anului, la un nivel aproximativ dublu față de media lunilor de iarnă. Creșterea bruscă a numărului de morți și răniți este pusă în legătură cu schimbarea condițiilor meteo. În intervalul 17-18 martie, profitând de ceața densă, comandamentul rus ar fi lansat asalturi coordonate pe o lungime de peste 100 de kilometri, între localitățile Rodynske și Huliaipole, în mai multe sectoare simultan. Robert Brovdi („Madyar”), comandantul Forțelor de Sisteme de Drone ale Ucrainei, a descris atacurile ca valuri succesive de infanterie sprijinite de vehicule blindate și motociclete, susținând că unitățile ucrainene de drone ar fi lovit semnificativ forțele ruse înainte ca acestea să ajungă la pozițiile ucrainene. Bilanțul prezentat de oficialii ucraineni pentru 17-19 martie indică următoarele niveluri ale victimelor zilnice în rândul armatei ruse: 17 martie: 810 victime 18 martie: 1.710 victime 19 martie: 1.520 victime Pe partea de echipamente, doar pe 17 martie, Rusia ar fi pierdut 29 de sisteme de artilerie și 230 de vehicule și cisterne de combustibil. În paralel, pe fondul intensificării luptelor, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că discuțiile de pace dintre Washington, Moscova și Kiev se află într-o „pauză situațională”, în timp ce hărțile din surse deschise nu ar indica, deocamdată, câștiguri teritoriale majore pentru Rusia în direcțiile Pokrovsk sau Huliaipole. [...]

Militarii danezi au fost pregătiți de luptă în Groenlanda în fața unui posibil atac american , potrivit HotNews.ro , care citează informații publicate de radioul danez Danmarks Radio . În ianuarie 2026, în contextul tensiunilor dintre Danemarca și administrația Donald Trump, trupele trimise pe insulă au adus inclusiv explozibili și pungi de sânge, semn că nu era vorba despre un simplu exercițiu. Surse din guvern, armată și servicii de informații au indicat că militarii aveau inclusiv misiunea de a pregăti distrugerea pistelor de aterizare din Nuuk și Kangerlussuaq, pentru a împiedica debarcarea trupelor americane în cazul unei intervenții. Transportul de sânge pentru transfuzie arată că scenariul luat în calcul era unul real, cu posibile victime. Temerile s-au accentuat după 3 ianuarie 2026, când Statele Unite au lansat o operațiune militară în Venezuela, eveniment care a ridicat semne de întrebare în rândul oficialilor danezi privind posibile acțiuni similare în Groenlanda. În acest context, Danemarca a mobilizat rapid forțe proprii și aliați europeni: trupe daneze, inclusiv unități de elită Jægerkorps militari francezi, inclusiv vânători alpini sprijin din partea Germaniei, Norvegiei și Suediei avioane de vânătoare F-35 complet înarmate o navă de război franceză în Atlanticul de Nord Scopul nu era respingerea unui atac american, considerat imposibil de contracarat, ci creșterea costurilor unei eventuale intervenții militare. Operațiunea a fost prezentată oficial drept exercițiul „Arctic Endurance”, însă sursele citate susțin că desfășurarea a fost una reală. Diferența esențială: în astfel de situații sunt transportate resurse medicale și explozibili, lucru care nu se întâmplă în exercițiile obișnuite. În final, scenariul unui conflict nu s-a concretizat, dar pregătirile arată nivelul ridicat de tensiune dintre aliați NATO la începutul anului 2026 și importanța strategică a Groenlandei. [...]