Știri
Știri din categoria Apărare
Regatul Unit trimite distrugătorul HMS Dragon în Cipru pentru apărarea anti-drone, după ce o dronă iraniană a avariat pista bazei aeriene britanice Akrotiri, informează AGERPRES, citând Reuters. Anunțul a fost făcut marți de premierul britanic Keir Starmer.
Potrivit acestuia, pe lângă distrugătorul cu capabilități antiaeriene, Londra va trimite în regiune și elicoptere echipate cu sisteme de combatere a dronelor. Decizia vine în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor sporite pentru infrastructura militară din estul Mediteranei.
„Regatul Unit este pe deplin angajat față de securitatea Ciprului și a personalului militar britanic cu baza acolo”, a transmis Starmer într-un mesaj public, precizând că a discutat situația cu președintele cipriot Nikos Christodoulides și că operațiunile defensive continuă.
HMS Dragon este un distrugător antiaerian din clasa 45, dotat cu sistemul de rachete Sea Viper și radare avansate pentru detectarea și neutralizarea amenințărilor aeriene, potrivit Royal Navy. Nava este specializată în protecția împotriva rachetelor și dronelor.
Franța și Grecia au anunțat, la rândul lor, că vor contribui la apărarea Ciprului prin desfășurarea de sisteme antirachetă și anti-dronă, într-un efort coordonat de consolidare a securității insulei.
Măsurile reflectă extinderea efectelor conflictului din regiune și creșterea preocupărilor legate de protejarea bazelor militare occidentale din estul Mediteranei.
Recomandate
Baza britanică Akrotiri din Cipru a fost lovită de o dronă în timpul nopții , la câteva ore după ce Londra a permis Statelor Unite să utilizeze instalațiile sale militare, relatează HotNews.ro , citând Reuters și The Guardian. Potrivit președintelui Ciprului, Nikos Christodoulides , o dronă de tip Shahed a provocat pagube materiale minore, fără a fi raportate victime. Atacul a avut loc după miezul nopții, ora locală a Ciprului (01:00 ora României), iar surse citate de BBC au indicat că două drone au vizat baza Forțelor Aeriene Regale , una fiind interceptată. Ministerul britanic al Apărării a confirmat că forțele armate au răspuns incidentului. În urma impactului, administrația bazei a emis o alertă de securitate pentru locuitorii din vecinătate, recomandând adăpostirea la domiciliu până la noi instrucțiuni. Autoritățile cipriote și Londra au anunțat evacuarea personalului neesențial din Akrotiri. Președintele Christodoulides a subliniat că Cipru „nu participă în niciun fel” la operațiuni militare și nu intenționează să se implice în conflict. Totuși, baza Akrotiri rămâne un punct strategic major al Regatului Unit în estul Mediteranei, utilizată pentru operațiuni în Orientul Mijlociu și pentru antrenamente aeriene. Decizia Londrei de a permite utilizarea bazelor sale de către SUA a fost anunțată duminică de premierul Keir Starmer , care a precizat că acestea vor fi folosite exclusiv în scopuri defensive limitate, pentru a viza depozite și lansatoare de rachete. Starmer a afirmat că Iranul pune în pericol interesele britanice și că amenințarea trebuie neutralizată „la sursă”, dar a exclus implicarea directă a forțelor britanice în atacuri ofensive. Akrotiri , teritoriu britanic de peste mări din 1960, este cea mai importantă bază militară a Regatului Unit din regiune. Ultimul atac direct asupra acesteia a avut loc în anii 1980. Incidentul actual marchează o nouă etapă a extinderii conflictului din Orientul Mijlociu către infrastructuri militare occidentale din afara zonei imediate de luptă. [...]
Marea Britanie va permite SUA să folosească baze militare britanice pentru lovituri asupra infrastructurii de rachete a Iranului , a anunțat premierul Keir Starmer , potrivit unei relatări publicate de ITV News . Decizia marchează o implicare directă a Londrei în escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Starmer a precizat, într-un mesaj video, că acordul a fost dat „pentru a preveni lansarea de rachete iraniene în regiune”, subliniind că utilizarea bazelor va avea un „scop defensiv specific și limitat”. Potrivit informațiilor din presa britanică, SUA vor avea acces la baza Diego Garcia , în Oceanul Indian, și la RAF Fairford, în Gloucestershire, facilități esențiale pentru desfășurarea bombardierelor americane în apropierea Iranului. Publicația The Guardian notează că decizia reprezintă o schimbare de poziție față de refuzul anterior al Londrei de a permite folosirea acestor baze în operațiuni împotriva Teheranului. Guvernul britanic susține că măsura este justificată juridic prin „autoapărare colectivă” la solicitarea unor aliați regionali. Anunțul vine în contextul intensificării loviturilor americano-israeliene asupra Iranului și al atacurilor de represalii lansate de Teheran în state din Golf. Potrivit relatărilor internaționale, inclusiv Reuters , operațiunile din ultimele zile au provocat victime în rândul militarilor americani, iar Iranul a declarat perioadă oficială de doliu după moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma unui atac aerian. Premierul britanic a subliniat că aproximativ 200.000 de cetățeni britanici se află în regiunea Golfului, în special în Emiratele Arabe Unite, iar protejarea lor reprezintă o prioritate. În același timp, decizia a generat critici interne, unele voci din opoziție acuzând guvernul că riscă să implice țara într-un conflict extins. Permisiunea acordată Washingtonului consolidează coordonarea militară transatlantică într-un moment de maximă tensiune și plasează Marea Britanie într-o poziție cheie în eventualele operațiuni aeriene împotriva infrastructurii iraniene. [...]
Clauza de apărare reciprocă a Uniunii Europene ar putea fi activată sau analizată în următoarele zile, după atacurile cu drone asupra Ciprului , potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează Euractiv. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Paula Pinho, a declarat că subiectul va fi discutat în cadrul reuniunilor programate la nivel european, fără a anticipa un rezultat. Articolul 42 alineatul (7) din Tratatul de la Lisabona prevede că, dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre au obligația de a-i acorda ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun. Discuțiile vin în contextul în care bazele militare britanice din Cipru au fost vizate de peste 20 de atacuri cu drone, unul provocând pagube minore. De asemenea, Aeroportul Internațional Paphos a fost evacuat temporar din cauza unor avertismente privind un posibil atac. Cipru este stat membru al UE și deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii, însă nu face parte din NATO. Între timp, Grecia a ridicat nivelul de alertă și a anunțat trimiterea a două fregate și a unei perechi de avioane F-16 în Cipru . Ministrul elen al Apărării, Nikos Dendias, a precizat că Atena va contribui „în toate modurile posibile” la apărarea insulei. Contextul mai larg al conflictului din Orientul Mijlociu și incertitudinile privind angajamentul SUA față de NATO au alimentat, potrivit Euractiv, apeluri pentru reevaluarea mecanismelor europene de apărare colectivă, adesea considerate secundare în raport cu Articolul 5 al Alianței Nord-Atlantice. [...]
Ministerul Apărării poate sprijini evacuarea românilor din Orientul Mijlociu, dar capacitatea avioanelor militare este limitată , a declarat ministrul Radu Miruţă , potrivit Știrile ProTV . În contextul escaladării conflictului din regiune și al numărului mare de cetățeni români aflați în state precum Emiratele Arabe Unite, oficialul a precizat că implicarea Armatei rămâne o soluție de sprijin, dar nu una eficientă pentru evacuări de amploare. Declarațiile au fost făcute luni seară, 2 martie 2026, după o ședință desfășurată dimineața la Guvern pe tema situației de securitate. Miruţă a explicat că aeronavele militare au o capacitate redusă: avionul Spartan poate transporta aproximativ 28 de persoane; avionul Hercules are în jur de 50 de locuri. Chiar și în condiții speciale, cu pasageri mai înghesuiți, numărul nu ar crește semnificativ. În aceste condiții, ministrul consideră că soluția mai potrivită o reprezintă aeronavele comerciale, care pot prelua între 150 și 200 de persoane la un singur zbor. Situația este complicată și de numărul mare de români aflați în zonă. Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a anunțat că doar în Emiratele Arabe Unite sunt aproximativ 14.000 de cetățeni români. Potrivit acesteia, există un număr relativ mic de cazuri de urgență extremă, iar autoritățile locale au recomandat ca românii să rămână temporar în spațiile de cazare. În paralel, conflictul din Iran și atacurile raportate în Teheran și alte orașe sporesc presiunea asupra autorităților române, care trebuie să gestioneze eventuale solicitări de repatriere. Deocamdată, MApN își declară disponibilitatea de a interveni punctual, însă pentru evacuări de masă soluția rămâne una civilă, coordonată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și operatorii aerieni. [...]
Grecia trimite nave de război și avioane F-16 în Cipru, după un atac cu dronă asupra bazei britanice Akrotiri , marcând implicarea directă a unui stat membru al Uniunii Europene în escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran. Potrivit Politico , decizia a fost anunțată luni de ministrul grec al Apărării, Nikos Dendias, după incursiuni cu drone asupra insulei mediteraneene. Două fregate – inclusiv Kimon, din clasa Belharra – și încă o navă echipată cu sistemul antidrone Kentauros vor fi desfășurate imediat, alături de două avioane de luptă F-16. Dendias a declarat că Grecia va contribui „în orice mod posibil” la apărarea Republicii Cipru, în fața „amenințărilor și acțiunilor ilegale” de pe teritoriul său. Ce a declanșat reacția Un aparat fără pilot de tip Shahed a lovit în cursul nopții baza Royal Air Force de la Akrotiri, în sud-vestul Ciprului, provocând pagube limitate, fără victime. Alte drone au fost interceptate ulterior, potrivit autorităților cipriote. Sursa atacului nu a fost confirmată oficial, însă un comandant al Gardienilor Revoluției din Iran a amenințat cu lovituri intense asupra Ciprului, invocând prezența militară americană pe insulă. Este pentru prima dată din 1986 când o bază britanică din Cipru este lovită. Deși bazele sunt teritoriu suveran britanic, Cipru este stat membru al Uniunii Europene și deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE. O reuniune ministerială programată pe insulă a fost amânată după atac. Poziția oficială a Ciprului și a UE Președintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat că țara sa nu participă la nicio operațiune militară și nu intenționează să se implice. La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că, deși Cipru nu ar fi fost ținta directă, Uniunea Europeană își susține ferm statele membre în fața oricărei amenințări. În paralel, un terminal al aeroportului din Paphos a fost evacuat temporar după detectarea unui obiect suspect pe radar, iar autoritățile au cerut populației din localitățile apropiate să evite deplasările neesențiale. Decizia Atenei de a trimite forțe navale și aeriene în Cipru amplifică miza regională a conflictului și plasează pentru prima dată un stat membru UE în centrul unei confruntări militare legate direct de campania americană și israeliană împotriva Iranului. [...]
Secretarul Apărării al SUA spune că intervenția în Iran vizează strict securitatea națională și nu are ca scop „construirea democrației”, a declarat Pete Hegseth , potrivit Digi24 . Afirmația a fost făcută luni, 2 martie 2026, la Pentagon, în prima conferință de presă susținută după lansarea Operațiunii „Epic Fury”, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al morții a patru militari americani în teatrul de operațiuni. Hegseth a respins ideea unei intervenții de tip „nation-building”, afirmând că obiectivul este neutralizarea amenințărilor la adresa SUA. Oficialul a acuzat Teheranul că dezvoltă rachete și drone pentru a susține ambiții nucleare și a susținut că loviturile americane din iunie 2025 au distrus instalații nucleare iraniene. Mesajele-cheie transmise de la Pentagon Intervenția nu urmărește schimbarea regimului sau exportul democrației; SUA nu au început războiul, dar îl vor încheia „sub conducerea președintelui Donald Trump”; Iranul ar fi tergiversat negocierile și ar fi refuzat un acord privind programul nuclear; Nu există în prezent trupe terestre americane în Iran. Hegseth a susținut că administrația de la Washington a încercat anterior soluții diplomatice, însă „Teheranul nu negocia, ci trăgea de timp”. El a descris campania americano-israeliană drept una extrem de precisă și a vorbit despre eliminarea unor lideri de rang înalt din Iran. În același timp, secretarul Apărării a evitat să detalieze posibile opțiuni militare viitoare, argumentând că Statele Unite nu își pot anunța public strategiile în fața adversarului. Deși a exclus prezența actuală a trupelor terestre, nu a respins categoric măsuri suplimentare, subliniind că Washingtonul va face „tot ce este necesar” pentru a-și proteja interesele, fără a acționa „nesăbuit”. Declarațiile vin într-un moment de tensiune majoră în regiune, după o serie de atacuri reciproce și pe fondul riscului extinderii conflictului dincolo de granițele Iranului. [...]
