Știri
Știri din categoria Apărare
Escaladarea atacurilor cu drone în nordul Israelului pune presiune directă pe economia locală, iar pe acest fond o inițiativă de donații încearcă să acopere nevoi imediate ale familiilor afectate, potrivit The Jerusalem Post.
Publicația relatează că establishmentul de securitate israelian a identificat o „escaladare semnificativă” a amenințării cu drone din partea Hezbollah, după un atac de amploare asupra nordului Israelului, descris de un oficial de securitate drept „cel mai puternic atac cu drone lansat vreodată împotriva Israelului”. Mai multe drone ar fi pătruns pe teritoriul israelian, provocând incendii și rănind atât soldați, cât și civili; altele ar fi planat deasupra unor orașe și obiective strategice, amplificând starea de insecuritate.
Dincolo de componenta militară, articolul insistă asupra efectului economic și operațional asupra comunităților de la graniță: sirene repetate, perturbarea muncii și a activității firmelor, precum și dificultăți tot mai mari pentru familii în acoperirea cheltuielilor curente. În acest context, sunt menționate organizații de ajutor alimentar care livrează mese, pachete cu alimente, medicamente și alte produse esențiale direct la domiciliul persoanelor aflate în dificultate.
Materialul prezintă „The Daily Giving Israel Emergency Fund”, un fond de urgență care își propune să ofere asistență imediată celor care se confruntă cu război, traumă și dificultăți financiare. Fondul ar fi fost înființat cu sprijinul unor rabini, cu obiectivul de a permite evreilor din întreaga lume să sprijine direct civilii israelieni din nord în timpul războiului.
Conform aceleiași surse, fondul susține organizații din prima linie, inclusiv Magen David Adom și United Hatzalah, care continuă să opereze „sub foc” pentru salvarea de vieți și acordarea de îngrijiri medicale imediate.
În paralel cu ajutorul de urgență, articolul menționează implicarea organizației Paamonim, care oferă îndrumare și instrumente practice pentru familiile intrate în criză financiară din cauza războiului. Pentru multe gospodării din nord, acest sprijin ar face diferența între „colaps financiar” și menținerea unei stabilități minime.
Totodată, sunt amintite Brothers for Life și alte organizații de reziliență care oferă sprijin emoțional, echipamente de urgență și asistență pentru soldați, veterani răniți și rezerviști afectați de traumă, pierderi și strămutare prelungită.
Articolul precizează că a fost realizat în colaborare cu organizația Paamonim și include un link către pagina de donații a inițiativei: The Daily Giving.
Recomandate
România riscă să piardă aproape 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) din finanțare europeană pentru înzestrare dacă Ministerul Apărării Naționale nu reușește să semneze, în doar patru zile, 12 contracte rămase din programul SAFE , potrivit Adevărul . Miza este operațională și bugetară: fără contracte la termenul-limită de vineri, banii destinați modernizării capacităților militare pot fi pierduți. Programul SAFE presupune un împrumut european de aproximativ 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) pentru România, sumă care ar urma să fie împărțită între 15 contracte de înzestrare. Până acum au fost semnate doar trei, ceea ce lasă o fereastră foarte scurtă pentru finalizarea restului. Negocieri tensionate și acuzații de „prețuri umflate” Surse din MApN susțin că negocierile s-au tensionat după ce unele companii ar fi modificat ofertele inițiale, inclusiv prin creșteri de preț, iar ministerul ar refuza semnarea în noile condiții, notează Digi24 . În paralel, conducerea MApN afirmă că presiunea termenului ar fi folosită de unele firme pentru a renegocia în avantaj propriu. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus pe 15 mai că ministerul nu va accepta majorări față de forma aprobată instituțional: „Prețurile astea umflate nu vor fi acceptate vreodată de Ministerul Apărării. Și asta nu pentru că spune ministrul, ci pentru că asta este forma care a fost trecută prin CSAT și prin Parlamentul României” Potrivit ministrului, există un plafon aprobat, iar modificările substanțiale ale ofertelor nu pot fi acceptate. Ce include înzestrarea și ce urmează dacă se semnează Prin SAFE, Armata României ar urma să fie dotată cu blindate de luptă, nave militare, elicoptere, drone și sisteme de rachete, într-un proces de modernizare finanțat din fonduri europene. Dacă acordurile sunt semnate, livrările ar trebui realizate până în 2030. Adevărul notează însă că există riscul ca unele companii să nu respecte termenele, caz în care MApN ar putea aplica penalități sau chiar rezilia contractele. Critici privind orientarea achizițiilor Analiști militari citați în material atrag atenția că o parte dintre achiziții ar viza „tehnică militară clasică”, deși războiul modern pune accent pe tehnologii noi, precum drone, sisteme antidronă și utilizarea inteligenței artificiale în activitatea militară, potrivit generalului în rezervă Dorin Toma. [...]
O defecțiune tehnică la un elicopter IAR-330 în zbor de instrucție a declanșat verificări operaționale , după ce aeronava a aterizat în siguranță în apropierea municipiului Reșița , potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale precizează că incidentul a avut loc marți, 26 mai 2026, în timpul unui zbor de instrucție efectuat de o aeronavă IAR-330 aparținând Escadrilei 712 Elicoptere Transport Giarmata. Elicopterul a aterizat în siguranță, iar echipajul nu a fost rănit. La bord se aflau doi piloți și un mecanic de bord, iar MApN susține că „situația a fost gestionată în conformitate cu procedurile specifice aplicabile în astfel de cazuri”. Ce urmează: evaluarea tehnică a aeronavei MApN anunță că sunt în desfășurare activități de verificare tehnică și evaluare, fără a oferi, deocamdată, detalii despre natura defecțiunii sau despre eventuale măsuri privind utilizarea în continuare a aeronavei implicate. [...]
SUA au dat Poloniei undă verde preliminară să producă rachete Patriot , o decizie care poate accelera livrările și poate reduce dependența de importuri într-un moment în care cererea de muniție antiaeriană crește, potrivit Mediafax . Aprobarea vizează fabricarea în Polonia a rachetelor PAC-3 MSE, muniția pentru sistemul de apărare aeriană Patriot, a declarat ministrul adjunct al Apărării, Cezary Tomczyk, într-un interviu pentru postul privat TVN24. El a spus că Washingtonul și-a schimbat poziția după o perioadă de scepticism și după o vizită a părții poloneze în SUA. „După vizita noastră în SUA, cred că totul este deschis și am primit aprobarea preliminară de la Departamentul de Stat pentru a produce rachete pentru sistemele Patriot. Acestea ar urma să fie produse în industria de apărare poloneză. Este vorba despre un consorțiu – avem astfel de capacități în Polonia.” De ce contează: presiune pe capacitățile de producție și pe stocuri Conform portalului industriei de apărare Defence24 , SUA au fost mult timp reticente să transfere astfel de capabilități de producție, însă „circumstanțele schimbătoare” ar fi modificat calculele. În același context, producția anuală a rachetei PAC-3 MSE este indicată la aproximativ 700 de unități, iar obiectivul SUA ar fi creșterea la 2.000 până la finalul lui 2030. Materialul notează că stocurile americane au fost afectate de recentul război cu Iranul, de livrările către Ucraina și de achizițiile aliaților, inclusiv Polonia, în timp ce armata SUA încearcă să își refacă și să își extindă rezervele. Această combinație creează, potrivit aceleiași surse, cerere pentru un partener de producție. Ce înseamnă pentru Polonia: livrări, mentenanță și extinderea localizării Polonia operează deja două baterii Patriot și așteaptă încă șase. În condițiile unor posibile întârzieri la livrarea celor mai noi rachete, armata poloneză ar fi explorat alternative, iar generalul Michał Marciniak, șef adjunct al Agenției pentru Armament, a declarat la mijlocul lunii că un contractor a fost deja selectat în acest sens, potrivit informațiilor citate. Tomczyk a mai afirmat că SUA ar fi interesate și de un scenariu în care Polonia ar produce muniții cu rază lungă de acțiune pentru sistemele HIMARS și rachete Hellfire folosite pe elicopterele Apache, între alte platforme. Separat, Polonia urmărește localizarea producției și a serviciilor pentru echipamente militare cumpărate din străinătate; în acest cadru, un centru de reparații pentru motoarele tancurilor americane Abrams ar urma să fie înființat la Dęblin. Context politic: legătura cu Trump și suplimentarea trupelor SUA În articol se menționează că unda verde pentru producția de rachete Patriot este „considerată” încă o favoare a președintelui SUA, Donald Trump, pentru Karol Nawrocki. Totodată, sunt amintite declarații ale lui Trump pe Truth Social privind trimiterea a încă 5.000 de soldați americani în Polonia, după alegerea lui Nawrocki. [...]
NATO pregătește o structură de comandă suplimentară pentru apărarea Țărilor Baltice , o schimbare cu impact operațional direct asupra vitezei de desfășurare a trupelor în Letonia și Estonia, potrivit Biziday , care citează informații Reuters din surse familiarizate cu planurile alianței. În prezent, forțele NATO din Țările Baltice și din nordul Poloniei sunt sub comanda unui cartier general multinațional cu sediul la Szczecin, în Polonia. Alocarea unui al doilea corp de armată pentru regiune ar urma să faciliteze trimiterea mai rapidă de trupe și echipamente militare în cazul unui conflict cu Rusia. Ce înseamnă „al doilea corp de armată” în termeni practici Conform explicațiilor Reuters, un corp de armată, când este complet operațional, comandă de regulă trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de militari. În timp de pace, funcționează ca o structură de comandă redusă, cu roluri specializate (de exemplu, artilerie, apărare aeriană și servicii medicale). Potrivit surselor Reuters, Germania și Olanda ar fi ajuns la un acord pentru ca apărarea Letoniei și Estoniei să fie sprijinită de corpul cu sediul în Münster (Germania). Rămâne neclar când ar intra în vigoare decizia și câți militari ar urma să intre sub comanda noii structuri în eventualitatea unui conflict. Contextul de securitate și avertismentele NATO Oficiali NATO au avertizat în repetate rânduri că Rusia ar putea lansa un atac la scară largă pe teritoriul aliaților începând din 2029. Kremlinul a respins această evaluare, acuzând NATO că alimentează tensiunile. Finanțare UE: 1,5 miliarde de euro din coeziune pentru apărare și frontiere Separat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat că Lituania, Letonia și Estonia vor primi 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) din fondurile de coeziune pentru cheltuieli legate de apărare, supravegherea frontierelor și securitate economică, prezentată drept o premieră la nivelul Uniunii Europene. Ea a mai amintit că cele trei state ar urma să primească 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei) din programul SAFE de reînarmare. În plus, șefa Comisiei a indicat posibilitatea unei evaluări comune, împreună cu NATO, a capacităților antidronă și de avertizare timpurie din regiune, pentru identificarea și corectarea eventualelor vulnerabilități. Înaintea acestor discuții, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a cerut Uniunii Europene măsuri concrete, nu doar mesaje de solidaritate. [...]
Țările europene din NATO și Canada au cheltuit anul trecut de peste trei ori mai mult decât Rusia pentru apărare , iar acest avantaj bugetar se vede și în capacități militare precum aviația de luptă, flota de război și artileria, potrivit unui raport Greenpeace citat de Agerpres . Concluzia raportului este că europenii ar depăși în continuare Rusia în domenii militare-cheie chiar și în scenariul unei retrageri a Statelor Unite din Alianță. Raportul, intitulat „Europa singură acasă?”, indică faptul că statele europene membre NATO, împreună cu Canada, au alocat circa 626 de miliarde de dolari (aprox. 2.850 de miliarde de lei) pentru apărare anul trecut, comparativ cu 190 de miliarde de dolari (aprox. 865 de miliarde de lei) cheltuite de Rusia. Unde se vede avantajul: avioane, nave și artilerie Studiul arată diferențe semnificative în mai multe categorii de capabilități: Avioane de vânătoare : 2.215 operate de membrii europeni NATO și Canada, față de 1.064 ale Rusiei; Nave de război : 143 deținute de membrii europeni NATO și Canada, față de 34 ale Rusiei; Sisteme de artilerie : 15.896 la membrii NATO (europeni) și Canada, comparativ cu 5.976 ale Rusiei. Miza pentru Europa: resurse există, coordonarea rămâne problema Autorii raportului susțin că Europa are „resurse enorme de apărare”, inclusiv în ipoteza în care SUA s-ar retrage din NATO. În același timp, ei avertizează că politica de securitate a Europei este afectată de o „cursă necoordonată și costisitoare” pentru proiecte de apărare, ceea ce sugerează riscuri de fragmentare, suprapuneri și cheltuieli ineficiente. [...]
Ucraina spune că are nevoie urgentă de interceptori Patriot pentru a contracara principala amenințare aeriană rămasă asupra Kievului – rachetele balistice rusești – în condițiile în care Moscova vorbește despre intensificarea loviturilor asupra capitalei, potrivit Adevărul . Consilierul ministrului Apărării din Ucraina, Serghei Beskrestnov („Flash”), afirmă că Ucraina va răspunde „simetric” dacă Rusia își intensifică atacurile asupra Kievului și a infrastructurii critice. El a comentat amenințările recente ale Moscovei privind noi lovituri asupra capitalei ucrainene. „Avem o singură problemă majoră — rachetele balistice. Ucraina are nevoie urgentă de interceptori pentru sistemele Patriot” De ce contează: apărarea antiaeriană depinde de muniția occidentală Beskrestnov spune că Rusia va continua atacurile aeriene, însă susține că situația privind dronele kamikaze de tip „Shahed” este „semnificativ mai bună” decât anul trecut, pe fondul creșterii eficienței de interceptare prin grupuri mobile și sisteme de apărare dezvoltate de Ucraina. În schimb, rachetele balistice rămân vulnerabilitatea majoră, iar Ucraina depinde de partenerii occidentali pentru aprovizionarea cu muniție antiaeriană, inclusiv interceptori pentru sistemele Patriot. Potrivit estimărilor serviciilor de informații ucrainene citate în material, Rusia ar produce aproximativ 60 de rachete balistice pe lună, deși aceste rezerve „nu sunt nelimitate”. Amenințarea se schimbă: drone „Gheran” mai rapide Oficialul ucrainean a vorbit și despre noile drone rusești din seriile „Gheran-3”, „Gheran-4” și „Gheran-5”, pe care Moscova ar încerca să le transforme în aparate reactive, mai rapide și mai greu de interceptat. Conform afirmațiilor sale, „Gheran-4” ar putea avea o rază de acțiune de până la 800 de kilometri și viteze de aproximativ 500 km/h, iar „Gheran-5” ar funcționa într-un format apropiat de o „dronă-rachetă”. Beskrestnov susține că Ucraina dezvoltă sisteme de interceptare adaptate acestor amenințări și că noile modele ar fi fost deja doborâte. Context: Moscova invocă „lovituri sistematice” asupra Kievului Declarațiile vin după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , i-a transmis secretarului de stat american Marco Rubio că Rusia ar urma să înceapă „lovituri sistematice și consecvente” asupra unor obiective din Kiev. În paralel, Moscova ar fi recomandat statelor străine să își evacueze personalul diplomatic din capitala Ucrainei, alimentând temerile privind o posibilă escaladare a atacurilor asupra orașului. [...]
