Știri
Știri din categoria Apărare
Armata israeliană susține că a distrus 60% din infrastructura Hezbollah din satele din sudul Libanului, într-o zonă în care afirmă că are control operațional, potrivit The Jerusalem Post. Evaluarea, prezentată de un ofițer superior din Comandamentul de Nord al IDF, indică o campanie de „curățare” sistematică a terenului, cu implicații directe asupra securității la frontieră și asupra riscului de escaladare prin extinderea operațiunilor.
Ofițerul a spus că IDF acționează „fără restricții”, folosind lovituri aeriene și terestre, și că există ordine pentru extinderea operațiunilor. Publicația notează că declarațiile au fost făcute pentru Walla.
Potrivit aceleiași surse, IDF își împarte misiunea în două zone:
În zona controlată de IDF până la FDL, ofițerul a afirmat că 60% dintre structurile vizate au fost distruse pe o suprafață de aproximativ 600 km², în 63 de sate din sudul Libanului.
Ofițerul a indicat că, în afara utilizării dronelor, activitatea Hezbollah se bazează în principal pe:
Totodată, IDF estimează că între FDL și râul Litani se află sute de militanți din alte organizații, pe care armata spune că îi caută și îi lovește.
Ofițerul a susținut că multe locuințe conțin arme, facilități subterane, tuneluri sau materiale de incitare și că armata documentează descoperirile, inclusiv infrastructura subterană, înainte de distrugere.
„Fiecare a doua casă conține ceva – arme, facilități subterane, tuneluri, materiale de incitare – așa că nu vom permite să se întâmple din nou.”
În ceea ce privește mijloacele folosite, sursa menționează că IDF utilizează o gamă largă de armament, inclusiv rachete lansate de pe umăr, rachete antitanc, muniții ghidate de precizie, mortiere și lovituri aeriene cu avioane de vânătoare și drone.
Mesajul central transmis de ofițer este că operațiunile vor continua până la eliminarea infrastructurii identificate în zona până la FDL și că există directive pentru extinderea acțiunilor. Articolul nu oferă un calendar și nici o confirmare independentă a procentului de 60%, prezentând cifra ca evaluare a IDF.
Recomandate
România riscă să rateze contracte de înzestrare prin SAFE , pentru că Ministerul de Finanțe nu a semnat încă acordul de finanțare cu Comisia Europeană și nu a aprobat creditele de angajament necesare, potrivit unui interviu acordat de ministrul Apărării, Radu Miruță , pentru Libertatea . Cu 12 zile înainte de termenul-limită de 31 mai, până la care trebuie semnate înțelegerile pentru achiziții de apărare, Miruță spune că blocajul administrativ pune presiune pe calendarul de contractare. Miza este accesarea unei finanțări de aproape 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru apărare și ordine publică, dar și pentru construirea unor porțiuni din autostrăzile A7 și A8, în nordul Moldovei. Unde este blocajul și de ce contează În interviu, ministrul afirmă că Ministerul de Finanțe nu a semnat contractul de finanțare cu Comisia Europeană. În plus, Finanțele nu ar fi aprobat nici creditele de angajament care ar permite Armatei să avanseze în procesul de încheiere a contractelor de dotare „în valoare de peste 8 miliarde de euro” (aprox. 40 miliarde lei). Programul european SAFE este finanțat prin împrumuturi contractate pentru statele membre, iar semnarea contractului de finanțare este prezentată ca un pas obligatoriu înainte ca instituțiile beneficiare să poată parafa contracte cu furnizorii de armament și muniții. Beneficiarii menționați în material sunt: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, SRI. Ce spune Comisia Europeană La solicitarea publicației, Comisia Europeană a transmis pe 18 mai că este pregătită să semneze contractul prin care România primește aproape 17 miliarde de euro „imediat ce statul membru este gata”. Miruță admite că unele contracte prevăzute în SAFE „s-ar putea pierde” dacă piedicile birocratice nu sunt rezolvate până săptămâna viitoare, conform materialului. Context operațional: apărarea antidronă În același interviu, ministrul a abordat și incidentele cu drone rusești care violează spațiul aerian al României și a spus că sistemul antidronă american Merops a intrat recent în serviciul de luptă al Armatei și este deja folosit. Interviul integral urmează să fie publicat în format video pe Libertatea.ro, potrivit articolului. [...]
SUA cer acces la tehnologia și drepturile de proprietate intelectuală ale dronelor ucrainene într-un acord de cooperare în apărare aflat încă în analiză, o mișcare care ar putea accelera modernizarea capabilităților americane și ar deschide Ucrainei o cale de monetizare a inovației dezvoltate pe front, potrivit Kyiv Post . Propunerea, relatată de Bloomberg pe 19 mai, vizează ca Departamentul Apărării al SUA să poată testa o gamă de produse militare ucrainene – inclusiv drone și sisteme de război electronic – în perspectiva unor achiziții pentru uz militar. În paralel, Pentagonul ar urmări acces la tehnologii-cheie și, „potențial”, la drepturi de proprietate intelectuală care ar permite replicarea în SUA a unor sisteme ucrainene. Acordul nu este finalizat și așteaptă aprobare politică la nivel înalt. Ce urmărește Pentagonul: testare și posibilă replicare în SUA Interesul american este legat de experiența acumulată de Ucraina în utilizarea dronelor și a războiului electronic în cei peste patru ani de conflict cu Rusia. Conform informațiilor citate, Ucraina a folosit aceste tehnologii pentru lovituri în adâncimea teritoriului rus, pentru a încetini înaintarea forțelor ruse și pentru a viza infrastructura energetică ce susține efortul de război al Moscovei. În negocieri, oficiali ucraineni ar fi argumentat că sistemele lor sunt deja validate în condiții reale de luptă, în timp ce partea americană ar dori evaluări independente, cu forțe americane, înainte de a merge mai departe. La începutul lunii, SUA ar fi transmis Kievului un proiect de „scrisoare de intenție” prin care solicită testarea tehnologiilor militare ucrainene, cu posibilitatea unor contracte ulterior. Tehnologiile de interes: de la țintire cu IA la comunicații rezistente la bruiaj Bloomberg indică faptul că Pentagonul este interesat în special de tehnologii dezvoltate în timpul războiului, între care: sisteme de țintire asistate de inteligență artificială (IA); navigație rezistentă la perturbarea semnalului GPS; comunicații rezistente la bruiaj; sisteme de coordonare a dronelor pe câmpul de luptă. Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, a lăudat recent, în fața Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, un sistem integrat ucrainean de operare a dronelor. „Integrează complet fiecare dronă, fiecare senzor și fiecare platformă de tragere într-o singură rețea. Al nostru nu o face.” Unde se vede deja cooperarea: tehnologie anti-dronă în Arabia Saudită Materialul notează și un precedent: pe 22 aprilie, Reuters a relatat că armata SUA a început să folosească o tehnologie anti-dronă dezvoltată în Ucraina la o bază aeriană americană din Arabia Saudită. Platforma „ Sky Map ” ar fi fost implementată la Prince Sultan Air Base, informație care nu fusese făcută publică anterior. Potrivit relatării, militari ucraineni au mers la bază în ultima lună pentru a instrui forțele americane să opereze sistemul, care integrează date din radare și senzori într-un tablou unic, cu hărți și fluxuri video, pentru identificarea amenințărilor. Sistemul ar fi fost rafinat în război și este folosit pe scară largă de forțele ucrainene împotriva dronelor, inclusiv a celor de tip Shahed, proiectate în Iran. Ce urmează și de ce contează Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanishyna , a confirmat că un document-cadru este în prezent analizat de ambele părți și a transmis, într-o declarație citată de Bloomberg, că Ucraina urmărește o cooperare „reciproc avantajoasă” pentru întărirea forțelor armate. Dacă discuțiile se concretizează, miza nu este doar achiziția de echipamente, ci și accesul la proprietate intelectuală – un element care poate influența unde se produce, cine controlează tehnologia și cum se împart beneficiile într-o industrie militară în care „lecțiile din Ucraina” au devenit reper pentru programele viitoare de drone ale SUA. Acordul rămâne însă nefinalizat, iar termenii exacți nu sunt încă publici. [...]
NATO analizează o posibilă misiune de securizare a Strâmtorii Ormuz, dar fără planificare până la o decizie politică , într-un context în care blocarea rutei de către Iran pune presiune pe libertatea navigației și pe fluxurile energetice globale, potrivit Digi24 . Comandantul suprem al forțelor aliate, generalul american Alexus Grynkewich , a spus că Alianța „ia în considerare” o contribuție la o operațiune care vizează securizarea strâmtorii, însă a insistat că nu există încă planificare formală în lipsa unui mandat politic. „Iau în considerare acest lucru? Absolut. Dar nu există încă nicio planificare până când nu se va lua o decizie politică.” Miza operațională: libertatea navigației într-un punct-cheie pentru petrol Strâmtoarea Ormuz este prezentată drept o rută critică: înainte de blocarea sa de către Teheran, pe aici trecea aproximativ 20% din petrolul mondial. În acest context, Grynkewich a argumentat că există un interes comun al statelor aliate pentru menținerea libertății de navigație în apele internaționale. „Suntem cu toții de acord că este în interesul nostru să garantăm libertatea navigației în apele internaționale.” Cine se mișcă deja în regiune și ce lipsește pentru un rol NATO Generalul a indicat că mai multe state, între care Belgia, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit, trimit nave în regiune, în timp ce Franța și Marea Britanie ar fi preluat conducerea într-o coaliție internațională pentru securizarea strâmtorii, dar condiționat de încheierea războiului din Orientul Mijlociu. Pe linie NATO, mesajul rămâne că o eventuală implicare a Alianței depinde de o decizie politică ce nu a fost luată. Grynkewich a rezumat succesiunea pașilor: impulsul politic trebuie să vină înaintea planificării formale. Context politic: presiune din partea SUA asupra europenilor În același tablou, președintele american Donald Trump a criticat țările europene din NATO pentru refuzul de a se implica în războiul lansat împreună cu Israelul împotriva Iranului și le-a cerut să își asume responsabilitatea pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a indicat la începutul lunii mai că statele europene au înțeles mesajul de frustrare al lui Trump, însă până acum a rămas neclar ce rol ar putea avea NATO într-o operațiune de restabilire a securității în zonă. [...]
Suedia pregătește o investiție navală de circa 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) care îi va tripla apărarea aeriană pe mare , prin comanda a patru fregate de la Naval Group , pe fondul accentului pus de Stockholm pe securitatea și libertatea de navigație în Marea Baltică, potrivit HotNews , care citează Reuters. Achiziția vizează modelul francez de fregată de apărare și intervenție (FDI) și este descrisă de premierul Ulf Kristersson drept cea mai mare investiție militară a Suediei din anii 1980 încoace. Miza operațională: întărirea rapidă a capacităților maritime după invazia Rusiei în Ucraina și după aderarea Suediei la NATO. „Marea Baltică nu a fost niciodată în era modernă atât de expusă, pusă sub semnul întrebării și contestată cum este acum”, a declarat Kristersson. Ce se cumpără și ce efect are asupra capacităților Potrivit premierului, adăugarea celor patru fregate la flota existentă va tripla capacitățile de apărare aeriană ale Suediei. Navele ar urma să devină și cele mai mari din dotarea Marinei suedeze. Șeful Marinei suedeze, Johan Norlen, a legat direct programul de obiectivul de a menține deschis accesul în Marea Baltică pentru transportul civil și militar către Finlanda și statele baltice, în scenariul unei escaladări. „Cu ajutorul corvetelor și fregatelor noastre, construim un control operațional naval în Marea Baltică împreună cu aliații noștri din NATO”, a afirmat el. Cost, calendar și condiții industriale Costul total este estimat la aproximativ 40 de miliarde de coroane (4,25 miliarde de dolari, aprox. 19,6 miliarde lei), în funcție de sistemele de armament care vor fi instalate. Prima fregată este așteptată să fie livrată în 2030 . Ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, a precizat că guvernul a cerut ca pe nave să poată fi integrate mai multe sisteme de armament dezvoltate în Suedia , inclusiv de către Saab —un detaliu relevant pentru componenta de industrie națională dintr-un contract atribuit unui constructor străin. În competiția pentru contract, Naval Group a câștigat cu o ofertă comună la care mai participă Saab, compania britanică Babcock și compania spaniolă Navantia. Context: NATO, Marea Baltică și accelerarea cheltuielilor Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus într-un mesaj pe X că decizia reflectă încrederea reciprocă dintre cele două țări, menționând și faptul că Franța a acceptat să cumpere sistemele aeriene GlobalEye ale Saab și că Parisul a invitat Suedia la discuții privind descurajarea nucleară europeană. Separat, guvernul suedez a transmis că se așteaptă să atingă țintele NATO privind cheltuielile militare de 3,5% din PIB în 2030 , cu câțiva ani înainte de termenul-limită al alianței. Suedia construiește, de asemenea, o nouă clasă de submarine, pe care Polonia este pe cale să le achiziționeze, potrivit informațiilor citate. [...]
Germania va disloca în Turcia o baterie Patriot și 150 de militari , într-o mișcare care întărește operațional flancul sud-estic al NATO după atacurile recente atribuite Iranului, potrivit Adevărul . Operațiunea ar urma să înceapă la sfârșitul lunii iunie, iar Ankara revine astfel în centrul noii strategii de apărare a Alianței în Orientul Mijlociu extins și Mediterană. Decizia a fost confirmată de ambasadoarea Germaniei în Turcia, Sibylle Katharina Sorg, care a legat explicit desfășurarea de „consolidarea flancului sud-estic” după ce teritoriul turc ar fi fost ținta mai multor atacuri cu rachete balistice lansate de Iran în ultimele săptămâni. Potrivit diplomatului, proiectilele au fost interceptate de sistemele integrate ale Alianței. „Forța NATO rezidă în apărarea reciprocă și în configurarea securității noastre ca un bloc unitar”, a transmis Sorg. Reluarea dialogului strategic Berlin–Ankara, după 12 ani Desfășurarea sistemelor Patriot a fost „securizată” în aceeași zi în care ministrul german de Externe, Johann Wadephul, și omologul său turc, Hakan Fidan, au condus la Berlin a treia reuniune a Mecanismului de Dialog Strategic germano-turc , reactivat după o pauză de 12 ani. Fidan a spus că reluarea formatului arată o „voință politică comună” de aprofundare a cooperării strategice și a menționat că Turcia a semnat recent și un acord-cadru de parteneriat strategic similar cu Marea Britanie. La rândul său, Wadephul a indicat că discuțiile au vizat proiecte concrete și investiții reciproce, inclusiv în: industria de apărare, energie, logistică, economie. Miza europeană: apărare, Uniunea Vamală și condiționalitățile UE Pe agenda discuțiilor a fost și relația Turciei cu Uniunea Europeană, în condițiile în care procesul de aderare este blocat de ani. Berlinul s-a declarat favorabil extinderii relațiilor strategice UE–Ankara, inclusiv prin cooptarea Turciei în arhitectura industrială de apărare a Europei și prin modernizarea Uniunii Vamale (în vigoare din 1995, dar limitată la produse industriale și agricole procesate). În același timp, partea germană a reiterat condiționalitățile legate de statul de drept și drepturile omului, Wadephul amintind că criteriile de la Copenhaga rămân precondiții pentru aderare. Următorul test: Summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie) Un element cu greutate este Summitul NATO programat la Ankara în 7–8 iulie, prima reuniune la nivel înalt găzduită de Turcia după summitul de la Istanbul din 2004. Potrivit sursei, oficialii germani consideră că întâlnirea va consolida poziția Ankarei în discuțiile despre reconfigurarea Alianței, pe fondul negocierilor privind o nouă împărțire a cheltuielilor de apărare între Statele Unite și aliații europeni. [...]
NATO a deschis o anchetă după doborârea unei drone în Estonia de un F-16 românesc , un episod care pune în prim-plan riscurile operaționale din misiunea de poliție aeriană pe flancul estic, inclusiv în condiții de bruiaj și interferențe GPS, potrivit Știrile Pro TV , care citează Reuters. Drona a intrat în spațiul aerian al Estoniei în jurul prânzului, ora locală, marți, venind din Rusia și pătrunzând în partea de sud-est a țării, conform unui comunicat al armatei estoniene. Aparatul a fost doborât la ora 12:14 locală, cu o singură rachetă, de un avion F-16 românesc al NATO aflat într-un zbor de antrenament și dislocat în Lituania, în cadrul misiunii „ Baltic Air Policing ” (poliție aeriană în statele baltice). Ce spune Estonia despre condițiile incidentului Armata estoniană a precizat că incidentul a avut loc în condiții de „război electronic intens”, inclusiv bruiaj GPS și interferențe („jamming”) atribuite Rusiei. Potrivit aceleiași surse, drona fusese supravegheată înainte de a intra în Estonia, iar decizia de doborâre a fost luată pentru a „minimiza impactul asupra populației civile și a infrastructurii”. Au fost semnalate resturi ale dronei în apropierea localității Põltsamaa, într-o zonă rurală din centrul Estoniei. Reacția NATO și efectul imediat în regiune NATO a confirmat doborârea dronei și a anunțat că este în curs o anchetă. Organizația a transmis că este „pregătită și capabilă să reacționeze la orice potențiale amenințări aeriene”. În paralel, Letonia a emis o alertă de amenințare aeriană după ce o dronă a pătruns marți în spațiul său aerian, recomandând locuitorilor din zona de la granița cu Rusia să rămână în case, iar avioanele misiunii NATO au fost mobilizate în zonă. Nu a fost clar inițial dacă drona din Letonia era aceeași cu cea intrată în Estonia sau dacă au fost două drone diferite; ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur , citat de AFP, a declarat că drona a fost detectată inițial de Letonia, înainte de a fi doborâtă de avionul F-16 românesc staționat în Lituania. Context: intensificarea incursiunilor și presiunea pe misiunile NATO Estonia și Letonia au atribuit aceste incursiuni Rusiei. În același timp, cele două state au afirmat că Ucraina are dreptul să lovească ținte militare rusești, dar au subliniat că nu au permis lansarea de atacuri împotriva Rusiei de pe teritoriile lor. Potrivit informațiilor citate, Ucraina a intensificat atacurile cu drone de lungă distanță asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice, iar din martie mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO (Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia). În Letonia, guvernul a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat aceste incursiuni. [...]
