Știri
Știri din categoria Apărare
Grecia își extinde flota de suprafață prin achiziția a două fregate italiene din clasa Bergamini (FREMM), decizie aprobată de Consiliul pentru apărare și afaceri externe (KYSEA), potrivit Agerpres. Măsura vine în contextul în care Atena își consolidează capacitățile navale și continuă un program mai amplu de modernizare a forțelor armate.
Pe lângă cumpărarea celor două fregate FREMM, KYSEA a aprobat și modernizarea fregatelor MEKO, furnizate inițial de grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS). Premierul Kyriakos Mitsotakis a menționat că deciziile au fost comunicate pe pagina sa de Facebook, fără a indica prețul achiziției sau costurile modernizării.
În același pachet de măsuri, guvernul grec avansează și cu achiziția de echipamente noi de criptare, cu scopul de a crește confidențialitatea comunicațiilor forțelor armate.
Deciziile KYSEA trebuie aprobate de Parlamentul Greciei, unde partidul de guvernământ Noua Democrație deține majoritatea absolută, ceea ce reduce riscul unui blocaj politic, dar păstrează procedura legislativă ca etapă obligatorie.
Grecia este prezentată ca un client important al industriei de apărare europene și americane și se află, în prezent, între cele patru state NATO care alocă peste 3% din PIB pentru apărare, alături de Polonia, Estonia și Letonia. Atena invocă frecvent tensiunile recurente cu Turcia – rival istoric și, totodată, aliat în NATO – pentru a justifica achizițiile de armament.
În ultimii ani, Grecia a derulat și alte programe majore: în 2021 a comandat 24 de avioane de vânătoare Rafale din Franța și trei fregate din clasa Belharra, într-un pachet de peste 5,5 miliarde de euro (aprox. 27,5 miliarde lei), la care a adăugat anul trecut o a patra fregată. Acordul franco-grec a fost reînnoit la finalul lunii aprilie, în timpul vizitei oficiale la Atena a președintelui francez Emmanuel Macron.
Separat, Grecia a lansat o modernizare a armatei pe o perioadă de 12 ani, cu un buget de aproximativ 25 de miliarde de euro (aprox. 125 miliarde lei), care include planuri pentru un sistem antirachetă, antiaerian și antidronă denumit „Scutul lui Ahile” (potrivit sursei, fără detalii suplimentare despre calendar sau contracte).
Recomandate
Escaladarea militară SUA–Iran pune din nou în risc rutele petroliere din Strâmtoarea Ormuz , după ce armata americană a anunțat că a început atacuri asupra Iranului ca represalii pentru o tentativă de atac surpriză asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu, potrivit HotNews . Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis pe X că loviturile reprezintă „un răspuns puternic” la atacurile de marți ale Iranului asupra bazelor americane din Iordania și asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz, o arteră maritimă critică pentru transportul de petrol din Golf. Ce a declanșat noul val de lovituri Potrivit relatării, ostilitățile s-au intensificat la o zi după ce conflictul s-a extins prin primele atacuri comune americano-saudite anunțate public, care ar fi vizat forțe intermediare iraniene din Irak. În paralel, după câteva zile de calm relativ, ambele părți ar fi oprit temporar atacurile, pe fondul unor discuții prezentate de Donald Trump drept „negocieri foarte prietenoase”, însă Teheranul a negat că ar avea loc negocieri. Cu câteva ore înainte de atacurile anunțate miercuri, Trump a spus că SUA vor riposta, afirmând la Casa Albă: „Îi vom lovi foarte tare, pentru că este rândul nostru să-i lovim”. Strâmtoarea Ormuz, din nou în centrul riscului operațional Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a susținut că a vizat o bază aeriană americană și un centru de comandă din Iordania „ca răspuns la actele de agresiune ale armatei americane care ucide copii”. Tot IRGC a afirmat că forțele navale au atacat trei petroliere în Strâmtoarea Ormuz, după ce acestea ar fi ignorat avertismentele și ar fi navigat pe o „rută nesigură și ilegală”. Pentru companii și piețe, miza imediată este riscul de întreruperi și costuri suplimentare de securitate și asigurare pe o rută descrisă în material drept „vitală” pentru regiunea Golfului. Context: conflict prelungit și tensiuni regionale HotNews notează că, atunci când SUA și Israelul au lansat atacuri militare asupra Iranului în februarie, Trump a spus că războiul va dura doar câteva săptămâni, însă conflictul ar dura deja de cinci luni. Separat, materialul menționează că Forțele de Mobilizare Populară (PMF) din Irak au declarat că cel puțin 20 de membri au fost uciși în atacuri americano-saudite asupra bazelor lor, iar președinția irakiană a condamnat bombardamentul ca fiind „un atac inacceptabil” și o încălcare a suveranității Irakului. Trump a declarat pentru Fox News că atacurile au fost „coordonate cu guvernul irakian”. Pe fundal rămâne rivalitatea de decenii dintre Arabia Saudită și Iran pentru influență regională, pe linii confesionale (sunniți vs. șiiți), care complică orice dezescaladare rapidă. [...]
Pregătirea populației pentru alerte de securitate devine o prioritate operațională , iar autoritățile ar trebui să discute deschis despre ce are de făcut publicul în scenarii precum atacuri cu drone, conflicte sau alerte teroriste, susține Raed Arafat , șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, într-o intervenție la Euronews . Mesajul central: informarea și exercițiul nu sunt echivalente cu „anunțarea” unui pericol iminent. Arafat spune că discuția despre riscuri trebuie normalizată, pe modelul pregătirii populației pentru cutremure, și că argumentul „inducerii panicii” a blocat în trecut comunicarea publică pe astfel de teme. În opinia sa, pregătirea ar trebui „intensificată” și pentru situații de conflict, inclusiv prin explicații practice despre comportamentul recomandat în cazul unor atacuri teroriste. De ce contează: comunicarea de criză și procedurile pentru public Șeful DSU insistă că „a vorbi deschis” nu înseamnă că „se va întâmpla ceva mâine”, ci că societatea poate reacționa mai bine când apar alerte reale. El atrage atenția și asupra riscului ca subiectul să fie deturnat în spațiul public de comentatori care, în loc să explice, amplifică temeri. În același context, Arafat indică faptul că statele de pe Flancul estic al NATO au început deja să comunice mai direct cu populația, menționând explicit țările baltice ca exemplu de abordare. Context: incidente recente cu drone Declarațiile vin după ce, săptămâna trecută, România a neutralizat trei drone în trei zile consecutive , potrivit relatării Euronews. În același material este citată și poziția fostului ministru de Externe Cristian Diaconescu, care consideră că aceste incidente reprezintă o provocare de securitate pentru România și NATO. Pentru context, Euronews a relatat separat despre aceste episoade aici . [...]
Iranul susține că a introdus în luptă o dronă kamikaze cu reacție , iar mesajul implicit este că poate crește presiunea asupra apărării antiaeriene americane într-un moment în care Washingtonul caută spațiu pentru negocieri, potrivit Adevărul . Potrivit Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), noua generație a dronei Hadid 110 ar fi fost folosită pentru prima dată în ultimele două săptămâni, în atacuri asupra unor baze și nave militare americane din regiune. Informația apare pe fondul unei confruntări încă tensionate între Teheran și Washington, în condițiile în care discuțiile privind reducerea ostilităților rămân incerte; The Telegraph este citat de publicație în acest context. Ce schimbă Hadid 110 din perspectiva apărării antiaeriene Elementul central este trecerea la propulsie cu reacție, într-un portofoliu iranian în care multe drone de atac folosesc motoare cu elice și au viteze mai mici. Surse iraniene citate în material susțin că noul model poate depăși 500 km/h, ceea ce ar reduce fereastra de timp pentru detectare și interceptare. Lansarea ar folosi un propulsor cu combustibil solid pentru accelerare inițială, înainte ca motorul cu reacție să intre în funcțiune, ceea ce ar permite desfășurarea rapidă a operațiunilor, conform descrierii din articol. Cum ar încerca să „păcălească” radarele Specialiști militari iranieni susțin că drona a fost proiectată pentru o semnătură radar redusă (adică pentru a fi mai greu „văzută” de radar). Materialul menționează mai multe soluții de design: fuselaj cu design continuu, fără îmbinări vizibile; admisie de aer în formă de „S”, care ar ascunde paletele motorului (un element cu reflexie radar puternică); acoperire cu materiale care ar absorbi radiațiile radar. Combinația dintre viteză și aceste caracteristici ar diminua timpul disponibil sistemelor de apărare pentru detectare, urmărire și interceptare, potrivit prezentării iraniene. Datele de performanță invocate de Teheran Conform informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, Hadid 110 ar avea: focos de aproximativ 30 kg; rază de acțiune de circa 350 km; autonomie de aproximativ o oră. Adevărul notează că aceste performanțe ar permite lovirea unor obiective militare din apropierea coastelor Iranului, fără ca arma să fie una „strategică” cu rază foarte lungă. Contextul politic și miza negocierilor Teheranul afirmă că drona este produsă integral în Iran, deși analiști occidentali citați în material consideră că dezvoltarea unor astfel de sisteme ar putea beneficia de sprijin tehnologic extern. În plan intern, programele de drone și rachete balistice sunt controlate de IRGC, nu de armata regulată, iar fiecare nouă capacitate ar consolida influența Gardienilor Revoluției în arhitectura de securitate a țării, potrivit analizei prezentate. Prezentarea dronei vine într-o perioadă de relativă acalmie după două săptămâni de schimburi intense de atacuri, fără un acord oficial de încetare a focului. În același timp, Iranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și spune că nu va accepta ca Washingtonul să stabilească ritmul unui eventual armistițiu. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat: Iranul își va apăra interesele „atât timp cât va fi necesar”. El a mai spus că Teheranul discută cu Omanul despre gestionarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, fără implicarea Statelor Unite. De partea americană, președintele Donald Trump a afirmat că pauza actuală a operațiunilor militare urmărește crearea unui spațiu pentru reluarea negocierilor diplomatice. În plus, potrivit unor informații apărute în presa americană, oficialii de la Washington sunt preocupați de diminuarea stocurilor de rachete interceptoare folosite în apărarea antiaeriană, muniții considerate esențiale pentru contracararea unor amenințări precum noua dronă iraniană. În acest cadru, introducerea unei drone mai rapide și mai greu de detectat este văzută de analiști ca un element care poate influența echilibrul militar și negocierile dintre cele două state. Pentru context despre modernizarea altor capabilități iraniene, Adevărul trimite și la analiza despre racheta balistică Kheibar Shekan: Adevărul . [...]
Două aeronave de recunoaștere NATO au operat toată ziua deasupra apelor neutre ale Mării Negre, în proximitatea României , într-o misiune care indică un nivel ridicat de monitorizare aeriană în regiune, potrivit Mediafax , care citează o sursă din controlul traficului aerian al Uniunii Europene, preluată de agenția rusă TASS . Prima aeronavă identificată este un Boeing RC-135W Rivet Joint , aparținând Forțelor Aeriene Regale Britanice . Conform sursei citate, avionul „a înconjurat Marea Neagră de mai multe ori”, deplasându-se de la vest la est și înapoi, fără să intre în spațiul aerian al statelor de coastă, „cu excepția României”. Sursa a mai indicat că aeronava a venit spre Marea Neagră de la baza militară britanică de la Waddington , traversând anterior spațiul aerian al mai multor țări din UE, și că și-a început zborul deasupra Mării Negre din zona unui punct de control aflat la limita ariei deservite de controlorii de trafic aerian bulgari. Misiunea este descrisă ca având scopul de a obține informații de recunoaștere, iar avionul se îndrepta ulterior spre baza de origine. A doua aeronavă: Bombardier Artemis II, cu bază permanentă la Constanța A doua aeronavă observată este un Bombardier Artemis II , descris ca avion de recunoaștere deținut de NATO, cu bază permanentă pe aeroportul din Constanța . Potrivit aceleiași surse, acesta a efectuat mai multe cercuri de la vest la est și înapoi în partea de sud a Mării Negre. În relatarea citată, aeronava ar opera „destul de frecvent” în zonă, fără a intra în spațiul aerian al vreunei țări de coastă. Aceleași informații menționează că Bombardier Artemis II apare și în regiunea Kaliningrad, unde ar încerca de regulă să survoleze de mai multe ori, folosind spațiul aerian al Poloniei și Lituaniei și zone de deasupra apelor neutre ale Mării Baltice. De ce contează Faptul că una dintre aeronavele de recunoaștere are bază permanentă la Constanța , iar cealaltă a fost raportată ca intrând în spațiul aerian al României , indică rolul operațional al infrastructurii și al coridorului aerian românesc în misiunile de supraveghere din Marea Neagră, într-un context regional tensionat. Informațiile provin din declarații atribuite unei surse din controlul traficului aerian al UE, citate de TASS; Mediafax nu indică o confirmare separată din partea NATO sau a autorităților române. [...]
Detectarea unor drone lângă granița cu Ucraina a declanșat ridicarea de la sol a două F-16 și alertarea populației din Tulcea , într-un nou episod care menține presiunea operațională pe apărarea aeriană a României, potrivit HotNews . Sistemul de supraveghere radar al armatei a identificat miercuri, în jurul orei 10:30, un grup de ținte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, a transmis Ministerul Apărării Naționale (MApN). Conform ministerului, ținta a evoluat în apropierea graniței fără să pătrundă în spațiul aerian național, iar la scurt timp au fost raportate explozii pe teritoriul ucrainean. Alerta aeriană a încetat la ora 11:30. MApN precizează că două aeronave F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea au fost ridicate de la sol la ora 10:57 pentru monitorizarea situației. În paralel, locuitorii din județul Tulcea au fost avertizați printr-un mesaj Ro-Alert, după ce Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Context: escaladare recentă și reacție diplomatică În același context de securitate, publicația notează că piloții români de F-16 au doborât trei drone „în tot atâtea zile” începând de vineri. Pe fondul acestor incidente, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a fost convocat luni la Ministerul Afacerilor Externe, „ca reacție fermă la violările repetate ale spațiului aerian al României” din perioada 24–26 iulie, interval în care Armata Română a doborât trei drone pătrunse neautorizat pe teritoriul național. Diplomatului i-au fost prezentate fragmente ale unei drone distruse pe teritoriul României, iar MAE i-a comunicat și că un membru al ambasadei a fost declarat indezirabil și trebuie să părăsească țara în termen de cinci zile. HotNews mai relatează că diplomația rusă a lansat luni și marți amenințări la adresa României, afirmând că Moscova ar urma să adopte măsuri de retorsiune. [...]
Armata SUA ia în calcul restricționarea telefoanelor personale ale militarilor din Orientul Mijlociu , pe fondul temerilor că imagini și postări distribuite online pot oferi Iranului indicii utile pentru a ținti bazele americane, potrivit Agerpres , care citează informații Reuters. Măsura ar reprezenta o schimbare operațională cu impact direct asupra modului în care mii de militari își mențin legătura cu familiile, în condițiile în care telefoanele sunt folosite frecvent pentru mesaje periodice „de siguranță”. De ce vrea armata să limiteze telefoanele: riscul „informațiilor din surse deschise” Amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA , a avertizat într-o scrisoare din 28 iulie că Iranul poate evalua „aproape în timp real” efectele atacurilor, urmărind știri și postări online care includ „reacții, fotografii și imagini de pe telefoanele mobile ale trupelor”. „Costul direct și inevitabil al acestor informații open-source ar putea fi măsurat în viețile militarilor americani și ale civililor din țările vizate din Golf”, a scris Cooper. În mesaj, Cooper le cere militarilor să își intensifice atenția asupra securității operaționale, fără să indice pași concreți. Purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central, căpitanul Timothy Hawkins, a descris mesajul drept „o reamintire generală” privind importanța securității operaționale. Ce se știe despre o posibilă confiscare: Iordania, „în următoarele zile”, dar fără certitudine la nivel regional În Iordania, țintă frecventă a atacurilor iraniene, două surse familiarizate cu situația au declarat pentru Reuters că unor soldați li s-a spus că telefoanele vor fi confiscate în următoarele zile. O a treia sursă a spus că decizia este luată în considerare în regiune, invocând preocupări de securitate operațională, dar nu a prezentat confiscarea ca sigură. Contextul invocat include un videoclip postat online luna aceasta, în care un militar a filmat cum soldații se adăpostesc în timpul unui atac iranian asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania, pe 17 iulie. Cooper face referire la înregistrare și afirmă că ar fi fost realizată cu ochelari inteligenți Meta cu cameră integrată. Impactul asupra personalului și familiilor: anxietate și comunicare limitată Oficialii americani spun că regulile privind utilizarea telefoanelor mobile pot varia mult în armată: uneori dispozitivele trebuie încuiate, iar în misiuni foarte sensibile pot fi interzise complet (de exemplu, la forțele de operațiuni speciale). Totuși, posibila confiscare a alimentat anxietatea unor familii, deja tensionate de declarațiile Iranului privind atacuri mortale asupra bazelor din Orientul Mijlociu, potrivit a două surse citate. În paralel, oficialii americani avertizează de ani de zile că anumite aplicații – inclusiv cele de fitness – pot fi exploatate de adversari prin datele de localizare. Reuters a relatat în luna mai că date de localizare disponibile comercial, colectate de pe smartphone-uri sau alte dispozitive, au fost folosite pentru a viza sau supraveghea forțele americane. Contextul conflictului și presiunea politică pentru informații În conflictul cu Iranul, început pe 28 februarie, au murit 18 soldați americani, iar peste 600 au fost răniți, potrivit datelor citate. În Congres, democrații au cerut mai multe informații despre război, inclusiv detalii despre daune la infrastructura bazelor (turnuri radar, cazărmi, hangare) și publicarea unei anchete a armatei SUA privind un probabil atac american asupra unei școli de fete din Iran, despre care Reuters a relatat prima dată în 28 februarie. Pentru Pentagon, controlul informațiilor rămâne o prioritate operațională: Cooper avertizează că detaliile publice despre atacuri pot facilita lovituri ulterioare, iar „dezvăluirile publice detaliate” pot deveni un semnal pentru un „val secundar” de atacuri. [...]
