Știri
Știri din categoria Apărare
Emmanuel Macron a anunțat pregătirea unei misiuni pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. Inițiativa vine în contextul crizei energetice generate de conflictul din Orientul Mijlociu, care a afectat transportul de petrol din statele din Golf, relatează Mediafax.
Potrivit președintelui francez, operațiunea ar urma să fie realizată împreună cu parteneri europeni și aliați din afara Uniunii Europene. Scopul principal al misiunii este asigurarea tranzitului maritim prin escortarea navelor comerciale și a petrolierelelor, odată ce faza cea mai intensă a conflictului se va încheia.
Franța intenționează să își consolideze prezența militară în regiune prin trimiterea a două fregate suplimentare, care vor fi integrate în misiunea europeană Aspides. Această operațiune navală a Uniunii Europene este activă în Marea Roșie din 2024 și are rolul de a proteja rutele maritime comerciale.
Prin noile desfășurări, forța navală franceză din zonă ar urma să ajungă la opt fregate, două nave de asalt amfibii și portavionul Charles de Gaulle. Autoritățile de la Paris consideră că securitatea transportului maritim în regiune este esențială pentru stabilitatea pieței energetice globale.
Anunțul lui Macron a fost făcut în timpul unei vizite în Cipru, după ce o dronă iraniană a lovit baza militară britanică de la Akrotiri. Liderul francez a declarat că atacul asupra insulei reprezintă, în fapt, un atac asupra întregii Europe și a subliniat că apărarea acesteia trebuie tratată ca o problemă de securitate paneuropeană.
În același context, Franța, Germania și Regatul Unit au transmis că sunt pregătite să recurgă la forță militară dacă Iranul continuă atacurile împotriva aliaților occidentali din regiune. Oficialii britanici au confirmat, la rândul lor, că aeronavele staționate în Cipru și Bahrain sunt pregătite să intercepteze drone și rachete lansate de Iran.
Recomandate
Apărarea UE conduce într-un sondaj public lansat de Parlamentul European privind prioritățile săptămânii. Potrivit unei postări publicate de Parlamentul European , instituția a lansat pe Facebook un sondaj prin care îi întreabă pe cetățeni ce temă îi interesează cel mai mult dintre subiectele aflate pe agenda dezbaterilor din această săptămână. În sondaj sunt incluse mai multe teme majore care urmează să fie discutate la nivelul legislativului european: situația din Orientul Mijlociu, criza locuințelor din Uniunea Europeană, consolidarea apărării europene, securitatea energetică, impactul inteligenței artificiale asupra drepturilor de autor și Ziua Internațională a Femeii. După primele sute de voturi exprimate, apărarea Uniunii Europene se află pe primul loc , cu aproximativ 40% din opțiunile participanților. Pe locul al doilea se situează securitatea energetică, cu circa 22%, urmată de situația din Orientul Mijlociu, care a adunat aproximativ 14% dintre voturi. Criza locuințelor este menționată de aproximativ 13% dintre respondenți, în timp ce subiectele legate de inteligența artificială și drepturile de autor, precum și Ziua Internațională a Femeii, se situează la coada clasamentului, cu procente mai reduse. Postarea a strâns în scurt timp sute de voturi și zeci de comentarii, multe dintre ele exprimând opinii critice sau puncte de vedere divergente despre rolul Uniunii Europene în domenii precum apărarea, politica externă sau gestionarea conflictelor internaționale. Alte reacții au cerut includerea unor teme suplimentare pe agenda dezbaterilor, precum schimbările climatice, piața muncii sau situația războiului din Ucraina. Inițiativa face parte din eforturile Parlamentului European de a implica publicul în discuțiile privind prioritățile politice ale Uniunii, oferind utilizatorilor rețelelor sociale ocazia de a indica ce subiecte consideră cele mai importante pentru agenda europeană. [...]
Ucraina va trimite experți în combaterea dronelor în Orientul Mijlociu , într-o încercare de a valorifica experiența acumulată în războiul cu Rusia și de a obține în schimb sprijin militar suplimentar. Potrivit Digi24 , președintele Volodimir Zelenski a anunțat că specialiștii ucraineni vor ajunge în regiune săptămâna viitoare pentru a evalua situația și a oferi asistență în apărarea împotriva dronelor. Declarația a fost făcută la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul olandez Rob Jetten. Liderul ucrainean a explicat că experiența armatei ucrainene în interceptarea dronelor iraniene Shahed , folosite atât de Rusia în Ucraina, cât și de Iran în conflictul actual din Orientul Mijlociu, ar putea fi utilă pentru statele din Golf. Experiența acumulată în războiul cu Rusia De-a lungul conflictului început în 2022, Ucraina a dezvoltat sisteme și tactici eficiente pentru combaterea dronelor Shahed și a versiunilor rusești Geran . Printre acestea se numără interceptoare relativ ieftine, proiectate special pentru a distruge dronele fără a utiliza muniții costisitoare. Această expertiză ar putea deveni un atu diplomatic pentru Kiev, care speră să obțină în schimb sisteme de apărare antiaeriană Patriot sau rachete interceptoare suplimentare. Probleme legate de costuri și stocuri Zelenski a atras atenția asupra dezechilibrului economic dintre dronele iraniene și rachetele utilizate pentru a le intercepta: dronele Shahed costă doar câteva zeci de mii de dolari; rachetele Patriot PAC-3 pot ajunge la milioane de dolari fiecare. În primele trei zile ale războiului din Orientul Mijlociu ar fi fost folosite peste 800 de interceptoare Patriot , mai multe decât a primit Ucraina în cei patru ani de conflict cu Rusia. Temeri privind scăderea sprijinului pentru Ucraina Președintele ucrainean s-a declarat îngrijorat că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea reduce atenția și sprijinul militar acordat Kievului de către partenerii occidentali. „Mai puțină atenție înseamnă mai puțin sprijin. Mai puțin sprijin înseamnă mai puțină apărare antiaeriană”, a avertizat Zelenski , referindu-se la atacurile aeriene rusești care continuă să vizeze infrastructura energetică a Ucrainei. Kievul speră ca schimbul de expertiză militară cu statele din Golf să devină o cooperare reciproc avantajoasă , în care Ucraina oferă know-how tehnologic și operațional, iar în schimb primește sisteme avansate de apărare. [...]
Israelul pregătește a doua fază a războiului cu Iranul, concentrată pe distrugerea bazelor subterane de rachete balistice , după ce primele zile ale conflictului au vizat lansatoarele de la suprafață și infrastructura militară iraniană. Informația a fost relatată de HotNews , citând surse apropiate campaniei militare israeliene. Potrivit acestor surse, avioanele de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene vor începe să atace buncărele adânc îngropate în care Iranul depozitează rachete balistice și echipamente militare , în încercarea de a reduce capacitatea Teheranului de a lovi Israelul cu atacuri aeriene. Conflictul militar dintre Israel, susținut de Statele Unite, și Iran a intrat deja în a șasea zi , după o serie de bombardamente inițiale care au vizat conducerea militară și politică a Republicii Islamice. Printre victimele acestor atacuri s-a numărat și liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei , iar luptele s-au extins rapid în întreaga regiune, cu atacuri iraniene asupra Israelului, dar și în state din Golful Persic și Irak. Prima fază a operațiunii În primele zile ale campaniei, armata israeliană a declarat că a distrus sute de lansatoare de rachete iraniene amplasate la sol , care ar fi putut lovi orașe din Israel. Oficialii militari susțin că, împreună cu armata SUA, au reușit să preia controlul asupra unei mari părți a spațiului aerian al Iranului. Totuși, o parte importantă a arsenalului iranian se află în instalații subterane fortificate , greu de distrus din aer, motiv pentru care a doua fază a războiului se concentrează pe aceste obiective. Estimările privind arsenalul de rachete al Iranului variază considerabil: aproximativ 2.500 de rachete , potrivit armatei israeliene înainte de izbucnirea războiului; până la 6.000 de rachete , conform unor analiști militari independenți. Dimensiunea stocului rămas ar putea influența decisiv evoluția conflictului, în condițiile în care Teheranul continuă să lanseze rachete asupra Israelului și asupra unor ținte din regiune. Atacuri aeriene aproape permanente Sursele citate de Reuters spun că avioanele de luptă israeliene au efectuat misiuni aproape continue de la începutul războiului . Unele operațiuni ar fi vizat simultan mai multe fronturi: aceleași aeronave ar fi lovit ținte din Iran la plecare și obiective ale grupării Hezbollah în Liban la întoarcere. Oficialii americani și israelieni afirmă că numărul atacurilor cu rachete și drone lansate de Iran a scăzut în ultimele zile, scădere atribuită în parte loviturilor asupra infrastructurii militare iraniene. Pe de altă parte, armata israeliană consideră că Teheranul ar putea economisi o parte din arsenal , pregătindu-se pentru un conflict de durată. Presiune asupra conducerii iraniene Fostul consilier adjunct pentru securitate națională al Israelului, Eran Lerman , a declarat că obiectivul inițial al campaniei era destabilizarea rapidă a sistemului de putere de la Teheran. Potrivit acestuia, acest lucru nu s-a întâmplat încă, iar Israelul va continua să intensifice presiunea militară asupra infrastructurii și conducerii Iranului. „Sistemul de putere trebuie să fie lovit și afectat din ce în ce mai mult”, a spus Lerman. [...]
Volodimir Zelenski afirmă că în Orientul Mijlociu au fost folosite peste 800 de rachete Patriot în doar trei zile , mai multe decât a primit Ucraina de la începutul invaziei ruse. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă pe 5 martie, în contextul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu. Președintele ucrainean a spus că Ucraina nu a dispus niciodată de un număr atât de mare de interceptori pentru a respinge atacurile cu rachete. Potrivit lui, doar în primele zile ale confruntărilor dintre Iran și coaliția condusă de Statele Unite au fost lansate peste 800 de rachete Patriot pentru interceptarea amenințărilor aeriene. Zelenski a amintit că Ucraina s-a confruntat încă din 2022 cu dronele Shahed de origine iraniană folosite de Rusia, iar la început armata ucraineană a trebuit să utilizeze toate resursele disponibile pentru a le contracara. De atunci, Kievul spune că a acumulat experiență în combaterea acestor atacuri, însă problema principală rămâne lipsa interceptoarelor. „Toată lumea înțelege că rachetele Patriot nu sunt suficiente”, a afirmat liderul ucrainean, subliniind că aceste sisteme sunt printre puținele capabile să intercepteze eficient rachetele balistice folosite de Rusia împotriva orașelor ucrainene. În acest context, Zelenski a sugerat că Ucraina ar putea oferi altor state tehnologie și experiență în interceptarea dronelor în schimbul unor rachete Patriot suplimentare. El a adăugat că Kievul este dispus să împărtășească expertiza acumulată în apărarea împotriva atacurilor aeriene pentru a ajuta țările din Orientul Mijlociu să protejeze populația și infrastructura energetică. Declarațiile liderului ucrainean reflectă presiunea constantă asupra sistemelor de apărare aeriană ale Ucrainei, într-un moment în care resursele militare occidentale sunt solicitate simultan de mai multe conflicte. [...]
Umbrela nucleară a Statelor Unite rămâne elementul central al securității Europei , în ciuda inițiativelor recente ale Franței de a extinde capacitatea proprie de descurajare. Potrivit Digi24 , secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că protecția nucleară americană rămâne „garantul suprem al modului de viață” al aliaților europeni. Declarația vine după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat o revizuire a doctrinei nucleare a Franței și posibilitatea ca unele state europene să găzduiască avioane franceze implicate în misiuni de descurajare nucleară. Inițiativa a fost interpretată ca un răspuns la îngrijorările din Europa privind angajamentul pe termen lung al Statelor Unite față de securitatea continentului. Mark Rutte a salutat planul Parisului și a spus că extinderea rolului Franței ar putea face mai dificil pentru Rusia să evalueze capacitatea de descurajare a Europei. Totuși, liderul NATO a subliniat că aceste inițiative trebuie privite ca un complement la sistemul de apărare existent al alianței , nu ca o alternativă la protecția americană. În paralel, Franța și Germania au decis să creeze un grup comun de coordonare nucleară , iar mai multe state europene – inclusiv Grecia, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Danemarca și Suedia – ar putea participa la exerciții de simulare a scenariilor nucleare organizate de Paris. Discuțiile despre securitatea nucleară europeană au fost alimentate și de tensiunile politice din ultimul an. Unele declarații critice ale unor oficiali ai administrației americane privind capacitatea Europei de a se apăra au ridicat întrebări despre rolul Washingtonului în NATO. În același timp, presiunea Statelor Unite a determinat multe state europene să își majoreze bugetele pentru apărare. În acest context, Rutte a insistat că angajamentul american față de alianță rămâne solid și că securitatea Statelor Unite este strâns legată de stabilitatea Europei și a regiunii arctice. [...]
Nicușor Dan exclude amplasarea de componente nucleare în România și spune, potrivit Digi24 , că țara noastră este deja protejată de umbrela nucleară a NATO, fără ca această garanție de securitate să presupună prezența unor arme sau alte elemente nucleare pe teritoriul românesc. Declarația a fost făcută joi seară, 5 martie 2026, în contextul dezbaterilor din ultimele zile despre propunerea Franței și despre felul în care Europa își consolidează apărarea. Președintele a încercat să închidă una dintre temele care au circulat intens în spațiul public și a explicat că protecția nucleară oferită prin NATO există pentru România încă din momentul aderării la alianță, fiind asigurată de Statele Unite. Mesajul său central a fost că această umbrelă de securitate nu trebuie confundată cu ideea găzduirii unor componente nucleare în țară. Nicușor Dan a spus explicit că, „în viitorul mediu”, nu se pune problema ca teritoriul României să găzduiască astfel de elemente. Clarificările vin și după discuțiile publice legate de relația cu Franța , într-un moment în care subiectul descurajării nucleare europene a revenit în prim-plan. Șeful statului a evitat să intre în detalii suplimentare despre dialogul cu Parisul, dar a subliniat că legătura dintre România și Franța este una veche și că ea se dezvoltă în actualul context de securitate, marcat de tensiuni regionale și de nevoia unei cooperări militare mai strânse. În același timp, Nicușor Dan a arătat că actuala colaborare cu Franța are deja o expresie concretă prin prezența militarilor francezi în România. El a transmis și un mesaj de prudență, sugerând că eventualele decizii care ar depăși sfera strict militară sau care ar reprezenta o schimbare semnificativă de politică vor fi comunicate public la momentul potrivit. Până atunci, poziția oficială rămâne că România este apărată în cadrul NATO, fără să fie luată în calcul staționarea de componente nucleare pe teritoriul său. Miza acestor precizări este una dublă: pe de o parte, calmarea speculațiilor interne privind posibile schimbări majore în arhitectura de securitate a României, iar pe de altă parte reafirmarea faptului că Bucureștiul își bazează protecția strategică pe mecanismele deja existente în NATO . Declarația președintelui vine astfel să traseze mai clar granița dintre protecția oferită de alianță și scenariile, mult mai sensibile politic, legate de prezența unor elemente nucleare în statele membre. [...]
