Știri
Știri din categoria Apărare

Franța își consolidează rolul de principal sprijin terestru al României în NATO, pe fondul semnalelor că Statele Unite își pot reduce pe termen mediu prezența convențională în Europa, potrivit unei analize publicate de Adevărul. Miza pentru București este una operațională: continuitatea apărării pe Flancul Estic, dar și accesul la garanții, tehnologie și producție locală, într-un context în care România ezită să se alinieze inițiativelor europene propuse de Paris.
Franța conduce din 2022 grupul de luptă NATO de la Cincu, unde sunt în jur de 1.400 de militari francezi. Anul trecut, grupul a fost ridicat la nivel de brigadă, iar exercițiile militare au mobilizat până la 5.000 de soldați din state aliate.
Analiza notează că efectivele franceze de la Cincu ar putea crește la 4.000 până în 2028, când unitatea ar urma să treacă la nivel de divizie, ceea ce ar întări componenta terestră a descurajării în România.
În paralel cu prezența militară, președintele Franței, Emanuel Macron, a propus statelor europene să intre sub „umbrela nucleară” a Parisului, în contextul declarațiilor lui Donald Trump privind o posibilă retragere a militarilor și capabilităților defensive americane de pe continent.
România „nu a dat încă un răspuns”, din teama de a nu tensiona relația cu Washingtonul, în timp ce opt țări europene membre NATO ar fi „pregătite” să se implice (Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Olanda, Polonia, Suedia, Marea Britanie). În același timp, sunt menționate informații neconfirmate potrivit cărora SUA ar continua să ofere protecție nucleară aliaților europeni pe termen lung, dar ar muta armele convenționale spre regiunea Indo-Pacific.
La reuniunea Coaliției de Voință de la Paris din 13.07.2026, 10 țări au decis crearea unui sistem unificat antibalistic: Ucraina, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și Marea Britanie. Potrivit analizei, România nu pare interesată de acest plan, deși înțelege nevoia de „mai multe formule de asigurare” pentru apărare.
Bucureștiul ar miza pe prezența permanentă a militarilor francezi și ar urmări, între altele:
Din perspectiva Parisului, analiza indică interesul pentru contracte cu industria franceză de apărare, inclusiv ca formă de compensare după eșecul licitației pentru corvete (blocată patru ani și anulată ulterior).
În plan economic, textul amintește că Franța este al treilea investitor străin în România, cu aproape 13 miliarde investiții directe și circa 125.000 de locuri de muncă, prin companii precum Renault-Dacia, Airbus la Ghimbav, Orange și Société Générale-BRD.
Președintele Nicușor Dan a fost la Paris atât pentru summitul Coaliției de Voință, cât și pentru Ziua Națională a Franței, unde au participat și militari români la defilarea militară.
Concluzia analizei este că, deși legăturile cu Franța rămân importante, o parte semnificativă a elitei politice ar prefera ca România să își păstreze dependența strategică predominantă de Statele Unite, în locul unei „co-asigurări” europene în care Parisul ar avea un rol mai mare.
Recomandate

Franța și Suedia pregătesc un contract de 4,3 miliarde de euro (aprox. 21,5 miliarde lei) pentru patru fregate , într-un demers care mută cooperarea bilaterală în zona achizițiilor militare majore și a industriei de apărare europene, potrivit Mediafax . Președintele francez Emmanuel Macron este așteptat luni la Stockholm pentru semnarea acordului împreună cu premierul suedez Ulf Kristersson. Acordul vizează furnizarea a patru fregate franceze și este prezentat ca parte a unui pachet mai amplu de măsuri pentru consolidarea cooperării strategice, în special în domeniul apărării și securității, potrivit Euronews, citat de Mediafax. Livrare în 2030 și rolul Naval Group Conform înțelegerii menționate, prima fregată construită de grupul industrial francez Naval Group ar urma să fie livrată în 2030. În paralel, miniștrii apărării din cele două țări, Catherine Vautrin și Pål Jonson, urmează să semneze un acord separat pentru dezvoltarea cooperării în domeniul apărării, inclusiv în „domeniile operațional, al capacităților și industrial”. De ce contează: modernizarea Suediei și integrarea în NATO Suedia a anunțat în luna mai intenția de a cumpăra cele patru fregate, motivând nevoia de modernizare a forțelor armate în contextul războiului din Ucraina și al aderării la NATO în 2024. La momentul anunțului, premierul Kristersson a descris achiziția drept „una dintre cele mai mari investiții suedeze în domeniul apărării de la introducerea avionului de vânătoare Gripen în anii 1980”. Fregatele (nave militare) produse de Naval Group sunt descrise de companie ca fiind concepute pentru a răspunde mai multor tipuri de amenințări, inclusiv de suprafață, aeriene, subacvatice, asimetrice sau cibernetice. Cooperare extinsă în cadrul NATO Cooperarea militară franco-suedeză este menționată și în context NATO. La summitul Alianței de la Ankara, din luna iulie, Franța a anunțat că vrea să sprijine cu trupe o misiune NATO condusă de Suedia în Finlanda. Într-o declarație comună, cele trei țări au precizat că „Franța va contribui cu desfășurări de forțe terestre la rotațiile Forțelor Terestre Avansate din Finlanda, inclusiv cu o unitate de luptă”.” [...]

Ministerul Apărării nu are indicii că trupele SUA ar urma să plece din România , iar o eventuală reducere a prezenței americane ar diminua capacitatea de descurajare, a declarat ministrul interimar Radu Miruță, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre repoziționarea unor capabilități ale Statelor Unite în Europa și pune accent pe impactul operațional al prezenței militare americane în România. Miruță a spus, la Digi24, că „nu există în acest moment, la nivelul Ministerului Apărării, niciun indiciu” privind o retragere a trupelor americane. În același context, el a invocat un cadru mai larg, descris drept „NATO 3.0”, în care România ar fi „asumată încă de la început”, în condițiile în care SUA își „regândesc” unele capabilități la nivel european. Ce înseamnă pentru postura de descurajare Ministrul interimar a legat direct prezența militarilor americani de capacitatea României de a descuraja amenințări la adresa securității. „Orice militar american care pleacă din România micşorează capacitatea României de a descuraja”, a afirmat Radu Miruță. Tot el a menționat că, în urmă cu câteva luni, au venit „până la 400 de militari în plus”, în urma unei decizii a CSAT , indicând o creștere recentă a efectivelor, nu o reducere. Context: accent pe efortul propriu și producția internă Miruță a susținut că, în cadrul NATO, statele membre trebuie să demonstreze că fac „tot ceea ce pot” înainte de a cere sprijinul aliaților. În acest sens, a afirmat că România investește „un procent mare din PIB” pentru apărare, „cel asumat”, și a invocat programul SAFE , prin care ar fi fost „reînviate” cinci fabrici, ca argument că România contribuie și la creșterea capacității de producție. Informațiile prezentate sunt declarații ale ministrului interimar; nu sunt oferite în material detalii suplimentare despre calendar, negocieri sau decizii formale privind postura militară a SUA în România. [...]

România își asumă creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035 , iar acest angajament este prezentat ca parte a „împărțirii poverii” în NATO și a unei cooperări mai profunde cu SUA, potrivit Agerpres , care redă un articol de opinie semnat de președintele Nicușor Dan și publicat pe site-ul Fox News. Mesajul central al președintelui este că România „nu cere SUA mai mult”, ci „se oferă să facă mai mult”, într-un context în care Rusia este descrisă drept „o amenințare în creștere” pentru SUA și Europa. În articol, Nicușor Dan invocă încălcări repetate ale spațiului aerian al României de către drone și susține că descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar implica) este testată „mai întâi la hotarul Alianței”. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de bani și infrastructură În textul de opinie, șeful statului leagă explicit așteptarea ca Europa să își asigure „mai mult din propria apărare” de un obiectiv bugetar: cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 . Pe partea de infrastructură, Nicușor Dan indică drept proiect major extinderea și modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu , descrisă ca unul dintre cele mai mari programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO, cu o valoare de circa 2,5–3 miliarde de euro (aprox. 12,5–15 miliarde lei) , aflată în derulare sau planificată. Componenta operațională: logistică și interoperabilitate cu SUA Președintele mai susține că mai multe puncte-cheie (Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea) sunt conectate printr-o rețea de logistică militară care ar permite României și SUA să mute rapid trupe și echipamente atunci când este nevoie. În privința înzestrării, Nicușor Dan enumeră sisteme americane deja folosite sau vizate: Patriot, HIMARS, F-16, tancuri Abrams și achiziții planificate de F-35. El argumentează că nu este „o listă de cumpărături”, ci o decizie de interoperabilitate (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună) cu platformele SUA și NATO, cu obiectivul de a fi pregătiți „în prima zi a unei crize”. Demers diplomatic: discuții la Washington și la NATO Nicușor Dan afirmă că i-a trimis la Washington pe consilierul pentru securitate națională, Marius Lazurca, și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pentru a transmite angajamentul României privind securitatea Mării Negre, împărțirea poverii în NATO și un parteneriat strategic mai profund cu SUA. Potrivit articolului, mandatul lor include menținerea discuțiilor active atât la Washington, cât și la sediul NATO, și transmiterea faptului că România este pregătită să crească nivelul angajamentelor și viteza implementării. În încheiere, președintele susține că o Românie mai puternică ar întări flancul sud-estic al NATO și ar contribui la o Mare Neagră „mai sigură”, insistând că țara „nu va aștepta să fie testată înainte să fie gata”. [...]

Ucraina schimbă regulile de funcționare ale economiei în timpul alertelor aeriene , introducând un sistem cu două niveluri care separă amenințările cu drone de cele cu rachete, pentru a reduce blocajele repetate din transport și activitatea companiilor, potrivit Kyiv Post . Noul mecanism prevede o alertă „galbenă” folosită în principal pentru apropierea dronelor rusești și o alertă „roșie” pentru amenințări mai grave – atacuri cu rachete, rachete balistice și lovituri aeriene de amploare. Anunțul a fost făcut de premierul Serhii Korețkîi într-un mesaj pe Telegram, pe 3 septembrie. „Economia trebuie să continue să funcționeze, taxele trebuie să continue să intre în buget, iar oamenii trebuie să își primească salariile.” Ce se schimbă pentru companii: activitate permisă la „galben”, dar cu obligații Logica măsurii este ca, în timpul alertelor considerate mai puțin severe, o parte din economie să poată continua să opereze , în locul actualului sistem „totul sau nimic”, care a creat dificultăți tot mai mari pentru firme și angajați pe fondul atacurilor frecvente cu drone. În timpul alertei „galbene”, companiile vor putea funcționa dacă respectă cerințe stricte de siguranță . Concret: firmele trebuie să asigure acces la adăposturi pentru angajați și vizitatori; companiile care nu au adăposturi au la dispoziție trei luni pentru a rezolva problema. Recomandări pentru Kiev: metrou deschis la „galben” și posibilă reducere a restricțiilor de noapte Guvernul a recomandat ca metroul din Kiev să funcționeze normal în timpul alertelor „galbene”, pentru a limita întreruperile de mobilitate care afectează accesul la locuri de muncă, stații și spitale. Totodată, autoritățile sunt îndemnate să suplimenteze transportul public de suprafață atunci când este necesar. Executivul a mai recomandat scurtarea intervalului de restricții nocturne (curfew) la 01:00–05:00 , iar propunerea ar permite și tranzitul camioanelor grele și transportul de pasageri în acele ore, în funcție de deciziile locale. Separat, comunitățile sunt împinse să accelereze instalarea de adăposturi mobile suplimentare , pentru protecția civililor împotriva resturilor rezultate din interceptări sau a fragmentelor căzute. De ce contează: atacurile cu drone țin orașele sub alertă ore întregi Schimbarea vine pe fondul unei tactici rusești tot mai frecvente de a folosi valuri de drone care mențin zone întinse sub amenințare pentru perioade lungi, uneori ore întregi, ceea ce a dus deja la perturbări repetate ale transportului și la dificultăți operaționale pentru companii în Kiev. Prin diferențierea alertelor, autoritățile urmăresc ca orașul și economia să poată funcționa în condiții de risc mai redus (drone), păstrând restricții mai dure când amenințarea escaladează la rachete și atacuri masive. [...]

O creștere neobișnuită a zborurilor de supraveghere NATO lângă granițele Rusiei indică o intensificare a culegerii de informații într-un moment de tensiuni ridicate, potrivit HotNews , care citează date din monitorizări din surse deschise și relatarea UKDefenceJournal. Activitatea descrisă include două avioane de supraveghere RC-135W Rivet Joint , cel puțin două aeronave P-8A Poseidon și avioane americane de realimentare în zbor, care au operat aproape de frontierele Rusiei. Potrivit UKDefenceJournal, seria de zboruri este „mai puțin obișnuită” atât ca amploare, cât și ca tip de aeronave implicate, iar misiunile au fost derulate din Regatul Unit și Islanda. De ce contează: focus pe Murmansk și Marea Barents Un element notabil este reapariția unui avion Rivet Joint al Forțelor Aeriene ale SUA în zona Comandamentului European „pentru prima dată după o lungă perioadă”, cu zboruri în apropierea complexului bazei navale ruse din Murmansk. Publicația citată consideră probabilă operarea cu escortă de vânătoare, în contextul prezenței unui convoi de avioane-cisternă în zonă. Murmansk și Peninsula Kola au o importanță strategică majoră pentru Rusia: găzduiesc Flota Nordică, inclusiv submarinele cu rachete balistice – componenta maritimă a descurajării nucleare ruse – și submarine de atac care se deplasează spre Atlantic. Zona este descrisă ca fiind cea mai concentrată adunare de putere navală rusă și punct de plecare pentru desfășurări către culoarul Groenlanda–Islanda–Regatul Unit. Ce rol au aeronavele: supraveghere electronică și vânătoare de submarine În configurația misiunilor, aeronavele au roluri complementare: RC-135W Rivet Joint : platformă de supraveghere electronică; echipajele scanează spectrul electromagnetic pentru a colecta comunicații, emisii radar și alte semnale. Zborul de-a lungul frontierei permite cartografierea radarelor și a rețelelor de comunicații fără intrarea în spațiul aerian vizat. P-8A Poseidon : misiuni anti-submarin; folosește balize aruncate în apă, radar și sisteme de procesare acustică. Context: două săptămâni de activitate aliată intensă Zborurile vin la finalul unei perioade de două săptămâni cu activitate aeriană aliată „neobișnuit de intensă” de-a lungul frontierei ruse. Pe 18 august, aproximativ 25 de aeronave din mai multe țări au operat în regiunea baltică într-o operațiune coordonată de SUA, inclusiv o aeronavă de atac electronic EA-37B Compass Call și o platformă de informații ARTEMIS II, iar zborurile au continuat în zilele următoare. Ulterior, aeronave NATO E-3A Sentry și avioane-cisternă ale Flotei Multinaționale MRTT au operat deasupra Lituaniei și Poloniei. În același tablou, HotNews notează că intensificarea are loc pe fondul deteriorării relațiilor Rusia–NATO, inclusiv pe fondul incursiunilor cu drone rusești în spațiul aerian al unor state aliate, „inclusiv în România”, și al unor măsuri recente anunțate de Germania după atribuirea către serviciile ruse a unei tentative de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle. Ce urmează nu poate fi dedus cu certitudine doar din aceste date, însă amploarea și compoziția misiunilor sugerează o prioritate operațională pentru culegerea de informații în proximitatea unor obiective militare ruse cu valoare strategică ridicată. [...]

Israel își semnalează intenția de escaladare totală în cazul unui atac iranian , după ce ministrul Apărării, Israel Katz , a spus că un astfel de scenariu ar „elibera” armata israeliană (IDF) „de orice restricții”, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul indică o posibilă schimbare de prag operațional, cu implicații directe pentru riscul regional și pentru infrastructura energetică a Iranului. Katz a făcut declarațiile într-un discurs adresat angajaților Ministerului Apărării, înaintea sărbătorii Rosh Hashanah, într-un context în care publicația notează că informațiile au fost relatate de Walla. Oficialul israelian a avertizat că, în cazul unui atac iranian, Israelul ar viza „toată infrastructura națională, militară și civilă” a Iranului, inclusiv infrastructura energetică. „Vom distruge toată infrastructura națională, militară și civilă din Iran, inclusiv infrastructura energetică.” Mesajul operațional: „fără restricții” și ținte extinse În aceeași intervenție, Katz a susținut că regimul iranian „știe foarte bine” de ce a evitat recent să atace Israelul. El a invocat acțiuni anterioare ale Israelului împotriva Iranului, afirmând că Israelul „a atacat cu forță”, că ar fi „distrus programul nuclear” al Iranului și că ar fi „asasinat” pe (fostul lider suprem) Khamenei, precum și că ar fi afectat „capabilitățile strategice” ale Teheranului. Publicația nu oferă, în textul extras, detalii independente care să susțină aceste afirmații. Katz a mai spus că Israelul este pregătit atât pentru apărare, cât și pentru atac, iar IDF „este gata să îndeplinească misiunea”. Context: presiunea sancțiunilor SUA și poziția lui Netanyahu Ministrul Apărării a legat situația și de presiunea economică asupra Iranului, afirmând că sancțiunile SUA ar putea împinge regimul „spre pragul distrugerii”, apreciere pe care a calificat-o drept „probabilă”. Declarațiile lui Katz vin după un mesaj al premierului Benjamin Netanyahu , care a spus miercuri că un atac al Iranului ar fi „una dintre ultimele lor decizii”. Netanyahu a afirmat, într-o vizită la o instituție religioasă din Sderot, că Iranul „atacă și amenință pe toată lumea”, dar „nu aici”, pentru că ar cunoaște consecințele unui atac asupra Israelului. [...]