Știri
Știri din categoria Apărare

Grecia trimite nave de război și avioane F-16 în Cipru, după un atac cu dronă asupra bazei britanice Akrotiri, marcând implicarea directă a unui stat membru al Uniunii Europene în escaladarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran. Potrivit Politico, decizia a fost anunțată luni de ministrul grec al Apărării, Nikos Dendias, după incursiuni cu drone asupra insulei mediteraneene.
Două fregate – inclusiv Kimon, din clasa Belharra – și încă o navă echipată cu sistemul antidrone Kentauros vor fi desfășurate imediat, alături de două avioane de luptă F-16. Dendias a declarat că Grecia va contribui „în orice mod posibil” la apărarea Republicii Cipru, în fața „amenințărilor și acțiunilor ilegale” de pe teritoriul său.
Un aparat fără pilot de tip Shahed a lovit în cursul nopții baza Royal Air Force de la Akrotiri, în sud-vestul Ciprului, provocând pagube limitate, fără victime. Alte drone au fost interceptate ulterior, potrivit autorităților cipriote. Sursa atacului nu a fost confirmată oficial, însă un comandant al Gardienilor Revoluției din Iran a amenințat cu lovituri intense asupra Ciprului, invocând prezența militară americană pe insulă.
Este pentru prima dată din 1986 când o bază britanică din Cipru este lovită. Deși bazele sunt teritoriu suveran britanic, Cipru este stat membru al Uniunii Europene și deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE. O reuniune ministerială programată pe insulă a fost amânată după atac.
Președintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat că țara sa nu participă la nicio operațiune militară și nu intenționează să se implice. La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că, deși Cipru nu ar fi fost ținta directă, Uniunea Europeană își susține ferm statele membre în fața oricărei amenințări.
În paralel, un terminal al aeroportului din Paphos a fost evacuat temporar după detectarea unui obiect suspect pe radar, iar autoritățile au cerut populației din localitățile apropiate să evite deplasările neesențiale.
Decizia Atenei de a trimite forțe navale și aeriene în Cipru amplifică miza regională a conflictului și plasează pentru prima dată un stat membru UE în centrul unei confruntări militare legate direct de campania americană și israeliană împotriva Iranului.
Recomandate

Baza britanică Akrotiri din Cipru a fost lovită de o dronă în timpul nopții , la câteva ore după ce Londra a permis Statelor Unite să utilizeze instalațiile sale militare, relatează HotNews.ro , citând Reuters și The Guardian. Potrivit președintelui Ciprului, Nikos Christodoulides , o dronă de tip Shahed a provocat pagube materiale minore, fără a fi raportate victime. Atacul a avut loc după miezul nopții, ora locală a Ciprului (01:00 ora României), iar surse citate de BBC au indicat că două drone au vizat baza Forțelor Aeriene Regale , una fiind interceptată. Ministerul britanic al Apărării a confirmat că forțele armate au răspuns incidentului. În urma impactului, administrația bazei a emis o alertă de securitate pentru locuitorii din vecinătate, recomandând adăpostirea la domiciliu până la noi instrucțiuni. Autoritățile cipriote și Londra au anunțat evacuarea personalului neesențial din Akrotiri. Președintele Christodoulides a subliniat că Cipru „nu participă în niciun fel” la operațiuni militare și nu intenționează să se implice în conflict. Totuși, baza Akrotiri rămâne un punct strategic major al Regatului Unit în estul Mediteranei, utilizată pentru operațiuni în Orientul Mijlociu și pentru antrenamente aeriene. Decizia Londrei de a permite utilizarea bazelor sale de către SUA a fost anunțată duminică de premierul Keir Starmer , care a precizat că acestea vor fi folosite exclusiv în scopuri defensive limitate, pentru a viza depozite și lansatoare de rachete. Starmer a afirmat că Iranul pune în pericol interesele britanice și că amenințarea trebuie neutralizată „la sursă”, dar a exclus implicarea directă a forțelor britanice în atacuri ofensive. Akrotiri , teritoriu britanic de peste mări din 1960, este cea mai importantă bază militară a Regatului Unit din regiune. Ultimul atac direct asupra acesteia a avut loc în anii 1980. Incidentul actual marchează o nouă etapă a extinderii conflictului din Orientul Mijlociu către infrastructuri militare occidentale din afara zonei imediate de luptă. [...]

Armata israeliană a publicat imagini cu bombardamente în centrul Teheranului potrivit HotNews.ro , anunțând că pentru prima dată de la începutul operațiunii „Roaring Lion” au fost lovite ținte din „inima Teheranului”. Înregistrarea video, distribuită pe rețeaua X de Forțele de Apărare ale Israelului, arată distrugerea unor clădiri descrise drept sedii ale regimului iranian. Potrivit armatei israeliene, în ultima zi au fost desfășurate lovituri „la scară largă” pentru a obține superioritatea aeriană și pentru a deschide calea către capitala Iranului. IDF a precizat că au fost vizate peste 30 de ținte din vestul și centrul țării, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană, lansatoare de rachete, centre de comandă și alte obiective militare. Ulterior, au fost publicate și imagini cu bombardarea a două avioane militare iraniene, despre care armata israeliană afirmă că au fost distruse la sol. Riposta Iranului De partea cealaltă, Iranul a continuat atacurile de represalii. Sirenele au sunat duminică dimineață în mai multe zone din Israel, iar explozii au fost raportate și în Dubai, Doha și Manama, capitala Bahrainului. Escaladarea schimburilor de lovituri amplifică tensiunile regionale, într-un conflict care s-a extins rapid dincolo de granițele Iranului. Publicarea imaginilor de către armata israeliană are rolul de a demonstra capacitatea de a lovi ținte strategice din centrul capitalei iraniene, într-un moment în care confruntarea directă dintre cele două state a intrat într-o fază deschisă. [...]

Secretarul Apărării al SUA spune că intervenția în Iran vizează strict securitatea națională și nu are ca scop „construirea democrației”, a declarat Pete Hegseth , potrivit Digi24 . Afirmația a fost făcută luni, 2 martie 2026, la Pentagon, în prima conferință de presă susținută după lansarea Operațiunii „Epic Fury”, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al morții a patru militari americani în teatrul de operațiuni. Hegseth a respins ideea unei intervenții de tip „nation-building”, afirmând că obiectivul este neutralizarea amenințărilor la adresa SUA. Oficialul a acuzat Teheranul că dezvoltă rachete și drone pentru a susține ambiții nucleare și a susținut că loviturile americane din iunie 2025 au distrus instalații nucleare iraniene. Mesajele-cheie transmise de la Pentagon Intervenția nu urmărește schimbarea regimului sau exportul democrației; SUA nu au început războiul, dar îl vor încheia „sub conducerea președintelui Donald Trump”; Iranul ar fi tergiversat negocierile și ar fi refuzat un acord privind programul nuclear; Nu există în prezent trupe terestre americane în Iran. Hegseth a susținut că administrația de la Washington a încercat anterior soluții diplomatice, însă „Teheranul nu negocia, ci trăgea de timp”. El a descris campania americano-israeliană drept una extrem de precisă și a vorbit despre eliminarea unor lideri de rang înalt din Iran. În același timp, secretarul Apărării a evitat să detalieze posibile opțiuni militare viitoare, argumentând că Statele Unite nu își pot anunța public strategiile în fața adversarului. Deși a exclus prezența actuală a trupelor terestre, nu a respins categoric măsuri suplimentare, subliniind că Washingtonul va face „tot ce este necesar” pentru a-și proteja interesele, fără a acționa „nesăbuit”. Declarațiile vin într-un moment de tensiune majoră în regiune, după o serie de atacuri reciproce și pe fondul riscului extinderii conflictului dincolo de granițele Iranului. [...]

Traian Băsescu susține că evaluările optimiste ale SUA privind slăbirea Iranului s-au dovedit eronate , iar declarațiile despre distrugerea capacităților militare și nucleare iraniene au fost „o propagandă ieftină”, potrivit HotNews.ro . Fostul președinte a afirmat, la B1 TV, că actuala escaladare arată că Iranul este „mult mai puternic decât îl credem” și capabil să extindă conflictul în regiune. Băsescu a criticat atât declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind distrugerea instalațiilor nucleare iraniene în urma loviturilor din 2025, cât și modul în care serviciile americane de informații au anticipat reacția Teheranului. În opinia sa, accentul pus pe localizarea liderilor iranieni a fost mai puțin relevant decât evaluarea capacității Iranului de a ataca baze americane din mai multe state. În ceea ce privește România, fostul șef al statului a spus că nu vede un pericol direct, dar a subliniat că sistemul de la Deveselu nu este destinat interceptării rachetelor de tipul celor utilizate în prezent în regiunea Golfului. Potrivit acestuia, scutul antirachetă face parte dintr-un sistem conceput pentru rachete balistice cu rază lungă sau intercontinentale, interceptate în afara atmosferei. Pentru amenințări de tipul celor invocate în actualul conflict, protecția României ar fi asigurată de cele trei baterii Patriot și de sistemele franceze amplasate în zona Midia, pe litoral. „Nu scutul de la Deveselu ne va feri de rachete iraniene, ci sistemul Patriot” , a explicat Băsescu. El a mai susținut că europenii ar trebui să aibă un rol mai activ în gestionarea crizei și a reiterat că oprirea programului nuclear iranian rămâne un obiectiv legitim, însă modul în care a fost evaluată și comunicată eficiența loviturilor anterioare a fost, în opinia sa, greșit. [...]

Statele Unite au scufundat nouă nave militare iraniene în Golful Oman, potrivit anunțului făcut de președintele Donald Trump , în timp ce confruntările navale dintre cele două țări se intensifică. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat că forțele americane au lovit o corvetă iraniană din clasa Jamaran într-o instalație portuară din Chabahar, în sud-estul Iranului, în cadrul operațiunii „Epic Fury”. Nava „se scufundă în Golful Oman”, a transmis CENTCOM, potrivit relatării publicate de Military Times . La scurt timp după confirmarea loviturii, Donald Trump a anunțat pe rețeaua sa Truth Social că armata americană a „distrus și scufundat nouă nave de război iraniene, unele dintre ele mari și semnificative”. Un oficial american din domeniul apărării a confirmat bilanțul invocat de președinte. În paralel, Gardienii Revoluției Islamice au susținut că au lovit portavionul american USS Abraham Lincoln cu patru rachete balistice, în cadrul operațiunii „True Promise 4”. CENTCOM a respins categoric afirmația, precizând că „Lincoln nu a fost lovit” și că rachetele „nu s-au apropiat” de navă. Portavionul continuă să lanseze aeronave în sprijinul operațiunilor, conform informațiilor relatate de The Times of Israel . USS Abraham Lincoln și USS Gerald R. Ford sunt cele două grupuri de atac cu portavioane desfășurate în regiune, parte a celei mai ample concentrări de forță militară americană în Orientul Mijlociu din ultimele decenii. Confruntările navale au loc în contextul mai larg al operațiunii comune americano-israeliene lansate pe 28 februarie împotriva infrastructurii militare iraniene. Potrivit autorităților americane, trei militari americani au fost uciși și cinci grav răniți în atacuri de represalii iraniene asupra unor baze din regiune. Escaladarea în Golful Oman și în apropierea Strâmtorii Hormuz sporește riscul afectării transportului global de energie, într-un moment în care traficul maritim și piețele petroliere sunt deja sub presiune. [...]

Marea Britanie va permite SUA să folosească baze militare britanice pentru lovituri asupra infrastructurii de rachete a Iranului , a anunțat premierul Keir Starmer , potrivit unei relatări publicate de ITV News . Decizia marchează o implicare directă a Londrei în escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Starmer a precizat, într-un mesaj video, că acordul a fost dat „pentru a preveni lansarea de rachete iraniene în regiune”, subliniind că utilizarea bazelor va avea un „scop defensiv specific și limitat”. Potrivit informațiilor din presa britanică, SUA vor avea acces la baza Diego Garcia , în Oceanul Indian, și la RAF Fairford, în Gloucestershire, facilități esențiale pentru desfășurarea bombardierelor americane în apropierea Iranului. Publicația The Guardian notează că decizia reprezintă o schimbare de poziție față de refuzul anterior al Londrei de a permite folosirea acestor baze în operațiuni împotriva Teheranului. Guvernul britanic susține că măsura este justificată juridic prin „autoapărare colectivă” la solicitarea unor aliați regionali. Anunțul vine în contextul intensificării loviturilor americano-israeliene asupra Iranului și al atacurilor de represalii lansate de Teheran în state din Golf. Potrivit relatărilor internaționale, inclusiv Reuters , operațiunile din ultimele zile au provocat victime în rândul militarilor americani, iar Iranul a declarat perioadă oficială de doliu după moartea liderului suprem Ali Khamenei în urma unui atac aerian. Premierul britanic a subliniat că aproximativ 200.000 de cetățeni britanici se află în regiunea Golfului, în special în Emiratele Arabe Unite, iar protejarea lor reprezintă o prioritate. În același timp, decizia a generat critici interne, unele voci din opoziție acuzând guvernul că riscă să implice țara într-un conflict extins. Permisiunea acordată Washingtonului consolidează coordonarea militară transatlantică într-un moment de maximă tensiune și plasează Marea Britanie într-o poziție cheie în eventualele operațiuni aeriene împotriva infrastructurii iraniene. [...]