Știri
Știri din categoria Apărare
Forțele Aeriene ale Rusiei au ieșit din războiul din Ucraina mai capabile operațional, ceea ce ridică miza pentru planificarea NATO, arată o analiză sintetizată de Adevărul. Ideea centrală: conflictul început în februarie 2022 a funcționat ca un „laborator” care a accelerat adaptarea tacticilor, integrarea tehnologică și pregătirea piloților, astfel încât amenințarea aeriană rusă este descrisă ca fiind mai serioasă decât la momentul invaziei.
În 2022, mulți experți se așteptau ca Moscova să obțină rapid superioritatea aeriană, însă apărarea antiaeriană ucraineană și reacția forțelor Kievului au limitat eficiența campaniei aeriene ruse. La patru ani distanță, analiștii citați avertizează că această imagine inițială ar fi alimentat, în unele cercuri occidentale, o complacere strategică: Rusia nu doar că nu și-ar fi pierdut capacitatea aeriană, ci ar fi învățat din deficiențe și s-ar fi adaptat la războiul modern.
Potrivit analizei Business Insider citate, Rusia și-a rafinat modul de operare printr-o integrare mai eficientă între aviație, rachete, drone și apărare aeriană. În paralel, piloții ar fi acumulat experiență în condiții reale de luptă, iar flotele ar fi fost parțial reînnoite și sistemele de armament ajustate pe baza utilizării constante pe front.
Un exemplu menționat este avionul de vânătoare Su-35. Analistul Justin Bronk, de la Royal United Services Institute (RUSI), arată că aparatul ar fi devenit mai letal prin integrarea rachetelor aer-aer cu rază lungă R-37M, capabile să lovească ținte la distanțe mai mari decât armamentul clasic. Deși aceste arme nu s-ar fi tradus într-un număr „spectaculos” de victorii aeriene confirmate, utilizarea lor repetată este prezentată ca semn al unei învățări active pe câmpul de luptă.
Într-o analiză separată, RUSI notează că Rusia nu a devenit „invincibilă” în aer, dar a câștigat experiență operațională continuă și și-a adaptat tacticile în timp real, inclusiv prin folosirea rachetelor cu rază lungă. În plus, războiul ar fi accelerat integrarea dintre capabilități aeriene și terestre – drone, rachete de croazieră, bombe planante și rețele antiaeriene stratificate – ceea ce ar fi extins capacitatea de lovire la distanță și ar fi suprasolicitat apărarea ucraineană.
Textul indică și intensitatea campaniei aeriene: Rusia ar fi lansat „sute de drone” într-un singur val, iar într-o săptămână ar fi fost folosite „mii de drone și bombe aeriene” asupra Ucrainei, într-un tipar descris ca susținut și adaptiv.
În acest context, generalul în rezervă Gordon Davis avertizează că Alianța ar trebui să renunțe la imaginea unei aviații ruse ineficiente. Justin Bronk mai susține că pierderile de aeronave – multe modele vechi – nu ar reflecta neapărat capacitatea reală de luptă a forțelor aeriene ruse de acum.
Pe partea industrială, articolul menționează că industria de apărare rusă ar fi continuat să producă aparate moderne precum Su-35S și Su-34, reușind în unele cazuri să compenseze pierderile și să mențină un ritm de modernizare chiar în condiții de război. În paralel, piloții ar beneficia de „mii de ore de zbor” și experiență de luptă, un avantaj față de perioada pre-2022, când nivelul de instruire era considerat sub standardele occidentale.
Concluzia experților citați: combinația dintre experiență, adaptare și volum operațional face ca aviația rusă să fie o provocare mai complexă și în evoluție pentru securitatea europeană decât era percepută la începutul invaziei.
Recomandate
Intrarea în serviciu a unui nou A-50U întărește capacitatea Rusiei de comandă și control aerian , într-un moment în care Moscova încearcă să refacă pierderile suferite după atacurile ucrainene asupra acestor platforme rare și foarte scumpe, potrivit HotNews . Publicația poloneză Onet relatează că Forțele Aeriene Ruse au primit o aeronavă de avertizare timpurie și control de tip A-50U, iar livrarea ar marca începutul eforturilor de înlocuire a aparatelor pierdute sau avariate. Informația privind livrarea este atribuită și contului Fighterbomber, descris ca fiind administrat de o persoană bine informată despre aviația militară rusă. De ce contează: „radarul zburător” care coordonează lupta aeriană A-50U este echivalentul aeronavelor AWACS (sisteme aeropurtate de avertizare timpurie și control) folosite de NATO. Conform Onet, aparatul este evaluat la aproximativ 300–350 de milioane de dolari (aprox. 1,4–1,6 miliarde lei) și este folosit pentru: detectarea rachetelor de croazieră; coordonarea operațiunilor aeriene; coordonarea sistemelor de apărare aeriană. Onet descrie A-50U drept „sistemul nervos” al forțelor aeriene ruse: ar monitoriza o rază de 600 km și ar putea urmări simultan până la 150 de ținte aeriene. Capacitate limitată și pierderi în război La începutul invaziei din Ucraina, Rusia ar fi avut aproximativ zece astfel de aeronave, însă ar fi pierdut cel puțin două, iar alte trei ar fi fost avariate, potrivit aceleiași surse. În acest context, Rusia ar putea opera în prezent între cinci și opt aeronave A-50 (interval estimativ, nu o cifră confirmată oficial). Context industrial: sancțiunile și alternativa A-100 Înainte de invazia declanșată în 2022, Rusia plănuia să înlocuiască A-50 cu o versiune nouă, A-100. Onet notează însă că, pe fondul sancțiunilor occidentale, Kremlinul ar fi reușit să finalizeze construcția unui singur astfel de avion. În aceste condiții, intrarea în serviciu a încă unui A-50U modernizat este prezentată ca un câștig operațional: ar permite o rotație mai eficientă a acestor platforme și o utilizare mai bună pentru coordonarea operațiunilor militare împotriva Ucrainei, potrivit Onet. Sursă secundară: Onet . [...]
Patru avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au ajuns la Mihail Kogălniceanu pentru misiuni NATO de Poliție Aeriană Întărită , pe o perioadă de două luni, într-o rotație care consolidează dispozitivul de apărare aeriană al României și capacitatea de reacție pe flancul estic. Informațiile sunt transmise de Agerpres , pe baza unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Aeronavele au aterizat miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța), cu obiectivul declarat de a întări securitatea spațiului aerian al României. Detașamentul italian este format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) și va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele două luni. Potrivit MApN, aceasta este a șaptea rotație în România a Forțelor Aeriene Italiene. De ce contează operațional MApN arată că misiunile de Poliție Aeriană Întărită, derulate în comun cu partenerii NATO începând din 2014, au rolul de a susține: dezvoltarea capacității de reacție și descurajare; consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate. [...]
Ucraina își exportă know-how-ul antidronă către România , într-un demers cu impact operațional direct asupra apărării aeriene, pe fondul incidentelor recente în care drone folosite în războiul ruso-ucrainean au ajuns să cadă pe teritoriul unor state vecine. Potrivit Agerpres , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va trimite grupuri de experți în apărare aeriană antidrone în România și în statele baltice. Anunțul a fost făcut miercuri, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Zelenski a spus că „se pregătesc” deplasările și că „au fost stabilite date” pentru ca experții ucraineni să meargă în aceste țări și să își împărtășească experiența. „Se pregătesc și au fost stabilite date pentru ca experții noștri să meargă acolo și să își împărtășească experiența, cum am făcut deja în Orientul Mijlociu.” De ce contează pentru România: sprijin practic, în contextul incidentelor cu drone Miza este reducerea riscului de incidente transfrontaliere și întărirea capacității de reacție la incursiuni ale dronelor, într-un război în care astfel de aparate sunt folosite pe scară largă, inclusiv în apropierea granițelor NATO. În context, Agerpres notează că o dronă rusească de tip Geran-2 , care intrase în spațiul aerian ucrainean, s-a prăbușit pe 29 mai pe un bloc din Galați. Tot în ultimele săptămâni, drone lansate de Ucraina împotriva nordului Rusiei s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice. Guvernul de la Kiev a susținut că Rusia ar fi redirecționat intenționat, cu sistemele sale de război electronic, unele dintre aceste drone ucrainene. Ce precedent invocă Kievul Zelenski a legat inițiativa de experiențe similare din Orientul Mijlociu, menționând că Ucraina a trimis militari în Arabia Saudită și în alte țări din Golf pentru a ajuta la doborârea dronelor iraniene. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate numărul experților, durata misiunilor sau calendarul exact al deplasărilor. [...]
Ucraina își raționalizează apărarea aeriană pe fondul penuriei de interceptoare , după ce comandantul-șef al Forțelor Armate, generalul Oleksandr Sîrski , a cerut folosirea „cât mai eficientă” a resurselor disponibile, în condițiile în care livrările de sisteme moderne și rachete rămân insuficiente, iar atacurile rusești se intensifică, potrivit Kyiv Post . Sîrski a transmis mesajul într-o postare pe Facebook, după o vizită de lucru la Comandamentul Aerian Sud, unde a evaluat activitatea centrelor de comandă și a echipajelor de apărare aeriană responsabile de protejarea spațiului aerian ucrainean. El a spus că „utilizarea rațională” a resurselor, creșterea eficienței fiecărui element al apărării aeriene și obținerea de sisteme și muniții suplimentare de la parteneri rămân „critice”. Presiune operațională: porturi și infrastructură civilă în sud În sudul Ucrainei, Rusia continuă să vizeze infrastructura portuară, inclusiv terminale de cereale, facilități de logistică maritimă și alte obiective civile, a afirmat Sîrski. Miza, potrivit acestuia, este perturbarea coridorului maritim, afectarea economiei și crearea de riscuri suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre. „Inamicul urmărește să perturbe funcționarea coridorului maritim, să afecteze economia țării și să creeze amenințări suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre.” Ce schimbă armata: comandă, detectare și unități mobile În cadrul vizitei, discuțiile au vizat sistemele de comandă și control, viteza de schimb de informații și coordonarea între diferite componente ale Forțelor de Apărare. Sîrski a indicat și direcții concrete de adaptare, pe măsură ce Rusia combină mai intens dronele de atac cu lovituri cu rachete: extinderea utilizării grupurilor mobile de foc; creșterea rolului unităților de apărare aeriană cu rază scurtă; dezvoltarea echipelor tactice de interceptare a dronelor; îmbunătățirea detectării țintelor aeriene; accelerarea introducerii unor tehnologii noi. Generalul a mai spus că a emis ordine pentru îmbunătățirea sistemelor de comandă ale apărării aeriene, extinderea capabilităților de detectare, creșterea utilizării unităților de interceptare și grăbirea implementării de tehnologii noi. Dimensiunea economică: apărarea aeriană ca „funcționare stabilă” a economiei Sîrski a legat explicit eficiența apărării aeriene de continuitatea economică și operațională a statului în război, menționând protejarea populației, funcționarea stabilă a economiei, a porturilor și a infrastructurii critice. „O apărare aeriană eficientă înseamnă protejarea oamenilor, asigurarea funcționării stabile a economiei, porturilor și infrastructurii critice și întărirea rezilienței statului în timpul războiului.” Context: Kievul cere mai multe sisteme Patriot și spune că poate plăti Mesajul vine în timp ce oficialii ucraineni continuă să ceară partenerilor occidentali sisteme suplimentare de apărare aeriană și rachete interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Săptămâna trecută, ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanișîna, a declarat că Kievul este pregătit să finanțeze sisteme Patriot și interceptoare suplimentare dacă Washingtonul acceptă să le furnizeze, într-un interviu acordat Radio Free Europe/Radio Liberty, citat de publicație. Ea a subliniat că interceptarea rachetelor balistice depinde de decizia guvernului american. Președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat, la rândul său, asupra deficitului tot mai mare de interceptoare pe măsură ce Rusia crește numărul loviturilor balistice asupra orașelor ucrainene și a spus că ritmul actual al livrărilor nu mai corespunde nivelului amenințării, făcând referire la lista NATO de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL), mecanism folosit pentru finanțarea armamentului produs în SUA. [...]
Rheinmetall își extinde producția în România prin contracte de 5,7 miliarde euro cu MApN , cu livrări planificate în 2028–2030 și cu un pachet de investiții de „câteva sute de milioane de euro” care ar urma să aducă mii de locuri de muncă și sute de furnizori în lanțul local, potrivit Digi24 . Contractele, atribuite în cadrul programului Security Action for Europe (SAFE) , sunt descrise de compania germană drept „cel mai mare pachet de contracte internaționale din istoria recentă” a Rheinmetall. Dincolo de componenta de înzestrare, miza economică este transferul de activitate industrială și integrarea industriei locale în rețeaua de aprovizionare a grupului. Ce include pachetul și calendarul livrărilor Conform comunicatului Rheinmetall citat de Digi24, pachetul de achiziții include: 298 de vehicule Lynx (vehicule de luptă de ultimă generație); sisteme de apărare aeriană Skyranger; muniție de calibru mediu pentru apărare aeriană și transportoare blindate de trupe; două nave de patrulare offshore; două nave de sprijin pentru scafandri. Livrările sunt programate să înceapă în 2028 și să se încheie până în 2030. Efectul industrial: investiții, locuri de muncă și subcontractori Rheinmetall spune că urmează să investească „câteva sute de milioane de euro” în România, iar „o proporție semnificativă” din valoarea adăugată ar urma să fie generată local. Compania estimează că proiectul va crea mii de noi locuri de muncă și că peste 200 de subcontractanți vor fi integrați în rețeaua de aprovizionare. România este deja o piață în care grupul este prezent: filiala Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaș, este activă de mai mulți ani. Digi24 notează, citând Agerpres, că noile contracte vor fi executate și în alte locații, nu doar în România. Ce spun oficialii: peste 50% din producție, în România sau cu firme locale Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, citat în comunicatul companiei, leagă contractul de o componentă industrială internă, afirmând că peste jumătate din producție ar urma să fie realizată în România sau în colaborare cu companii locale. „Contractul încheiat între autorităţile române şi Rheinmetall reprezintă nu doar o oportunitate de modernizare a capabilităţilor de apărare ale României, ci şi un pas important către revitalizarea industriei naţionale de apărare, deoarece peste 50% din producţie va avea loc în România sau în colaborare cu companii locale.” Directorul general al Rheinmetall AG, Armin Papperger, afirmă că grupul vizează construirea unui „ecosistem de apărare” împreună cu parteneri români. „Suntem recunoscători pentru încrederea pe care România ne-a acordat-o în ceea ce priveşte dotarea şi modernizarea forţelor sale armate. Împreună cu partenerii noştri români, vom crea aici un ecosistem de apărare de anvergură.” Context: cerere ridicată pe fondul războiului din Ucraina Rheinmetall produce tancuri, camioane militare, artilerie, sisteme de apărare antiaeriană și muniție, iar compania indică faptul că aceste produse sunt la mare căutare în contextul războiului din Ucraina. Afacerile din apărare reprezintă 80% din vânzările grupului. În 2024, Rheinmetall a raportat vânzări de 9,75 miliarde de euro, în creștere cu 36% față de 2023, iar conducerea și-a propus să ajungă la vânzări de 40–50 de miliarde de euro în 2030, potrivit informațiilor citate de Digi24. [...]
NATO pregătește mutarea de capabilități suplimentare pe Flancul Estic după incidentul cu drona din Galați , pe care Alianța îl tratează drept „un accident”, nu un atac deliberat, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis de șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , indică o consolidare operațională în zona Baltică–Marea Neagră, cu accent pe capacități de contracarare. Într-un interviu acordat postului Al Arabiya, Dragone a spus că NATO „deja ia măsuri” pentru întărirea Flancului Estic și că incidentul din România nu este interpretat ca o acțiune îndreptată împotriva Alianței. „Acesta a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac.” Ce măsuri spune NATO că are în vedere Dragone afirmă că, în perioada următoare, Alianța va muta capabilități suplimentare pe Flancul Estic și va coordona această întărire pe axa Baltică–Marea Neagră. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră.” În același context, el a precizat că NATO analizează „cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA” care ar putea fi trimise în zonă, fără să detalieze tipurile de sisteme sau un calendar. De ce contează pentru România Din perspectiva operațională, mesajul NATO combină două idei: evitarea unei interpretări de tip „atac asupra Alianței”, dar și accelerarea întăririi posturii de apărare pe Flancul Estic. Pentru România, asta înseamnă că incidentul de la Galați este tratat ca un semnal de risc în proximitatea războiului, care justifică măsuri suplimentare de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre. Context: așteptări legate de deciziile politice la vârf Dragone a comentat și pe tema angajamentelor asumate la Haga anul trecut și a spus că militarii se așteaptă ca viitorul Summit NATO de la Ankara să confirme ceea ce „s-a promis” și „s-a angajat” anterior, astfel încât să existe „concluzii bune” la reuniune. Materialul nu oferă detalii despre ce angajamente concrete sunt vizate sau cum se vor traduce în decizii pentru fiecare stat aliat. [...]
