Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina testează un interceptor antiaerian de circa 700.000 de dolari, mizând pe producție rapidă pentru a acoperi deficitul de rachete Patriot, potrivit Mediafax. Proiectul vizează reducerea costurilor și creșterea volumelor într-un context în care livrările occidentale sunt limitate, iar ritmul atacurilor aeriene rusești pune presiune constantă pe stocurile de interceptoare.
Fire Point, un producător ucrainean de armament, spune că a realizat săptămâna trecută primul test de zbor al interceptorului FP-7.x, descris drept „destul de reușit” de cofondatorul Denys Shtilierman într-un interviu pentru Financial Times. Ținta declarată: contracararea rachetelor balistice și a dronelor rusești la o fracțiune din costul sistemelor occidentale existente.
Shtilierman afirmă că un interceptor FP-7.x ar costa 700.000 de dolari (aprox. 3,2 milioane lei), comparativ cu 3,8 milioane de dolari (aprox. 17,5 milioane lei) pentru o rachetă Patriot PAC-3, conform estimărilor bugetare pentru 2026 publicate de Armata SUA.
Pe partea de capacitate de producție, Fire Point susține că ar putea ajunge la trei unități pe zi începând din august, urmând ca acestea să fie depozitate până la integrarea unui senzor de căutare în infraroșu (pentru ghidaj). Producția în masă ar putea începe tot în august, condiționată de livrarea acestui senzor, pe care compania speră să îl aprovizioneze de la Diehl Defence din Germania. Rachetele finalizate ar urma să fie gata până în 2027.
Interceptorul FP-7.x ar urma să fie parte dintr-un sistem de apărare aeriană mai amplu, numit Freyja, care include radare și un sistem de comandă și control furnizate de parteneri europeni. Fire Point nu a confirmat numele companiilor, însă oficiali europeni și ucraineni citați în material indică discuții cu:
În acest context, Shtilierman leagă calendarul de „viteza partenerilor occidentali” și de momentul în care aceștia „încep să acționeze”.
Materialul notează că Lockheed Martin produce „sute” de interceptoare pe an pentru Patriot, dar o mare parte din producție ar fi folosită pentru înlocuirea stocurilor utilizate în războiul cu Iranul. Pe fondul atacurilor aeriene rusești și al ritmului lent de înlocuire a rachetelor PAC-2 și PAC-3, experți ucraineni citați spun că a fost afectată încrederea în disponibilitatea sistemului.
Fostul ministru de externe Dmytro Kuleba este citat cu o evaluare tranșantă:
„Putem conta pe Patriot? Nu cred că mai putem.”
Și președintele Volodimir Zelenski a invocat „mai puține livrări” de rachete Patriot „din cauza războiului din Orientul Mijlociu”, afirmând că Ucraina a înlocuit cât a putut cu producție internă, dar „tot nu poate înlocui PAC-3”.
Fire Point spune că FP-7.x a fost proiectată să atingă o altitudine de 25 km, similară modelului Patriot, și să fie suficient de rapidă pentru interceptarea rachetelor balistice. Totuși, există diferențe de ghidaj: FP-7.x ar folosi radar pentru ghidare și un senzor de căutare a căldurii pentru „ultima milă”, iar această metodă este descrisă ca fiind, în general, mai puțin eficientă decât direcționarea radar, din cauza posibilităților de inducere în eroare și a contramăsurilor.
Tom Karako, expert în apărare antirachetă la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, apreciază că FP-7.x ar putea completa arsenalul Ucrainei, dar este puțin probabil ca Freyja să fie un substitut complet pentru sisteme avansate precum Patriot:
„Patriot este o capacitate foarte rafinată, așa că poate că «suplimente» ar putea fi o formulare mai bună decât «substitut».”
În esență, proiectul ucrainean pariază pe un raport cost–volum mai bun și pe accelerarea producției în condiții de „economie de război”, însă calendarul și performanța finală rămân dependente de testare, integrarea senzorilor și cooperarea industrială europeană.
Recomandate
Traian Băsescu cere convocarea NATO pe Articolul 4 după doborârea a trei drone în trei zile , susținând că episoadele indică o „testare” a reacției Alianței pe Flancul Estic, potrivit G4Media . Miza, în lectura fostului președinte, este una operațională: România ar trebui să activeze rapid mecanismele de consultare și să-și consolideze postura de apărare, inclusiv prin sprijin aliat pentru poliția aeriană. Băsescu afirmă că forțele aeriene române au doborât trei drone în trei zile consecutive și avertizează că România se confruntă cu o escaladare deliberată din partea Moscovei, care ar testa nu doar dotările tehnice, ci și determinarea și pregătirea piloților români. În opinia sa, incursiunile repetate nu ar fi „incidente izolate” sau erori de navigație, ci o strategie de verificare a reacției NATO. În acest context, fostul șef al statului spune că doborârea celei de-a treia drone ar fi transmis semnalul că armata română este pregătită să acționeze. „E posibilă o escaladare. Au vrut să vadă dacă a fost o întâmplare sau dacă toți piloții sunt pregătiți să doboare drone. Au văzut astăzi că și al treilea pilot este pregătit. Știm că avem piloți instruiți pentru luptă unul la unul”, a declarat Traian Băsescu la Digi24. Ce ar însemna Articolul 4 și de ce îl invocă Băsescu insistă pentru convocarea NATO în baza Articolului 4, care prevede consultări între aliați atunci când, în opinia unui stat membru, este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa. Spre deosebire de Articolul 5 (apărare colectivă în cazul unui atac armat), Articolul 4 declanșează consultări politice și coordonare, fără a echivala automat cu un răspuns militar comun. În paralel, el invocă și Articolul 3, care obligă statele membre să își mențină și să își dezvolte capacitatea individuală și colectivă de a rezista unui atac armat, argumentând că România trebuie să fie pregătită să se apere cu resursele proprii și cu sprijin aliat. „Să facem ce ne cere Articolul 3, să fim pregătiți să ne apărăm. Cu ce avem, cu bâte, cu F-16, cu aliații care să facă poliție aeriană, cu francezii care sunt la Cincu, cu americanii… cu ce avem!”, a afirmat fostul lider de la Cotroceni. „Resorturi militare”, nu politice Băsescu respinge ideea că destabilizarea politică internă sau faptul că România este condusă de un premier interimar ar fi cauzele principale ale acestor incursiuni. El susține că „resorturile” Moscovei sunt în primul rând militare și strategice, iar testarea capacității de răspuns ar avea prioritate față de contextul politic de la București. „Categoric am fi avut această escaladare, (n.r. indiferent dacă am avea sau nu un premier interimar) testarea are cu totul alte resorturi. Contează destabilizarea politică, dar testarea militară este prioritară pentru ei”, a concluzionat fostul președinte. [...]
Începerea producției de serie a blindatelor COBRA II la Mediaș mută o parte din înzestrarea Armatei în industria locală , cu efect direct în capacitate de livrare, transfer de tehnologie și locuri de muncă, potrivit Euronews . Primele vehicule fabricate în România au fost deja livrate către Armata Română, după ce producția pentru România a început lângă Istanbul în urmă cu doi ani. De atunci, România a primit aproximativ 300 de vehicule, dintre care 12 produse local, la Mediaș, unde Otokar a început producția de serie. Ce înseamnă localizarea producției: volum, calendar și capacitate Contractul prevede construirea în țară a „sute” de vehicule militare pentru înzestrarea armatei. Din totalul de 1.059 de vehicule comandate de România, peste 780 ar urma să fie produse la fabrica din Mediaș, pe parcursul următorilor cinci ani, conform directorului general al Automecanica Mediaș . Pentru 2026, planul de livrări menționat în material este de 216 vehicule în total. În plus, jurnalistul Euronews notează că, în următorii trei ani, România ar urma să primească peste 700 de astfel de blindate. Din punct de vedere operațional, fabrica are o capacitate de două vehicule pe zi, iar durata de fabricație „din momentul în care începe producția propriu-zisă și până când vehiculul este gata” este de aproximativ 20 de zile. Transfer de tehnologie și efecte în forța de muncă În baza contractului, producătorul a trebuit să facă transferul de tehnologie către România, ceea ce a dus și la angajarea a peste 100 de români în diferite funcții, potrivit materialului. Ce poate face COBRA II: modularitate și parametri de mobilitate COBRA II este prezentată ca o platformă modulară, pentru care au fost dezvoltate peste 30 de variante pentru utilizatori diferiți. În funcție de dotare sau echipare, vehiculele pot fi configurate pentru misiuni de asalt, CBRN (apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară) sau intervenții medicale. Varianta descrisă în material are patru locuri pentru militari și o platformă de transport pentru echipamente. Este echipată, „conform cerințelor”, cu o turelă deschisă și armamentul solicitat. Parametrii indicați: viteză de până la 120 km/h și autonomie de aproximativ 600 km. [...]
A patra incursiune în patru zile a declanșat din nou procedurile de alertare și interceptare în Dobrogea , după ce o țintă aeriană neidentificată a intrat pentru scurt timp în spațiul aerian al României, în zona Sulina, potrivit G4Media , care citează informarea Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Din perspectivă operațională, repetarea zilnică a incidentelor menține forțele aeriene în regim de reacție rapidă și obligă autoritățile să folosească, din nou, mecanismele de avertizare a populației. MApN arată că luni dimineață, 27 iulie, sistemul de supraveghere radar a detectat ținta în apropierea localității Sulina. La ora 08:47 a fost emis un mesaj RO-Alert pentru populația din județul Tulcea, privind riscul căderii unor obiecte din spațiul aerian. La ora 08:53, două aeronave de luptă F-16 ale Bazei 86 Aeriene Fetești au decolat pentru interceptare. Conform datelor oficiale, obiectul a evoluat doar pentru o perioadă scurtă în spațiul aerian național, după care a părăsit teritoriul României, îndreptându-se către Ucraina. MApN notează că, la scurt timp după trecerea „frontierei fluviale”, au fost raportate explozii puternice pe teritoriul ucrainean, ceea ce „sugerează” că ținta ar fi putut fi o dronă de atac. Informația privind natura exactă a obiectului rămâne, însă, formulată ca ipoteză în comunicarea oficială. Incidentul de luni vine după trei zile consecutive (vineri, sâmbătă și duminică) în care forțele aeriene române au doborât, în fiecare zi, câte o dronă în spațiul aerian al României. [...]
România a doborât a treia dronă rusească în spațiul aerian național, iar autoritățile pregătesc un protest diplomatic după un nou incident în zona Sulina, deasupra apelor teritoriale din Marea Neagră, potrivit Biziday . Drona a fost interceptată duminică dimineață de aviația de vânătoare, iar neutralizarea a fost realizată de un pilot român aflat la manșa unei aeronave F-16 , „în condiții de siguranță”. Președintele Nicușor Dan a indicat că doborârea a avut loc la ora 10:13, în zona Sulina–Chilia, în spațiul aerian al României, la aproximativ 12 km nord-est de Sulina. Cronologia incidentului, potrivit MApN Ministrul Apărării, Radu Miruță, a precizat că drona a fost detectată de radarele MApN înainte de a pătrunde în România. Conform acestuia, aparatul a intrat în țară la 10:08, deasupra apelor teritoriale, la verticala unui punct aflat la 25 km sud-est de Sulina, iar cinci minute mai târziu a fost neutralizat deasupra Mării Negre, în apele teritoriale ale României. La ora 10:16, ISU Tulcea a emis o avertizare Ro-Alert pentru localnicii din nordul județului Tulcea, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. De ce contează: escaladarea răspunsului și componenta diplomatică Nicușor Dan a anunțat că România va iniția un protest diplomatic față de Federația Rusă, care va fi „fundamentat” pe cercetările aflate în desfășurare. Președintele a legat demersul de investigațiile Parchetului General, care au stabilit că drona doborâtă vineri dimineață este de tip Shahed, folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei, în timp ce investigațiile pentru dronele doborâte sâmbătă și duminică sunt încă în derulare. „Este inadmisibil și intolerabil ca Federația Rusă să continue încălcarea spațiului aerian al României, care este, în același timp, spațiu aerian al NATO și al Uniunii Europene.” Reacția Guvernului și contextul ultimelor trei incidente Premierul Ilie Bolojan a calificat doborârea celor trei drone drept un semnal de „fermitate și curaj” în apărarea teritoriului național și a condamnat încălcarea spațiului aerian românesc, pe care a numit-o „inacceptabilă”. În ultimele zile, România a doborât trei drone: vineri, la ora 11:02, la Padina (județul Buzău); sâmbătă dimineață, la ora 8:30, la 10 km vest de Sfântu Gheorghe (Delta Dunării); duminică, în zona Sulina, deasupra apelor teritoriale din Marea Neagră. Autoritățile indică faptul că protestul diplomatic va depinde de concluziile anchetelor în curs privind incidentele de sâmbătă și duminică. [...]
Neutralizarea în 5 minute a unei drone intrate în spațiul aerian românesc arată o creștere a presiunii operaționale asupra apărării aeriene , după trei zile consecutive de intervenții, potrivit Adevărul , care citează cronologia publicată de Ministerul Apărării Naționale (MApN) și imaginile făcute publice de Forțele Aeriene Române. MApN precizează că misiunea de duminică, 26 iulie, a vizat „neutralizarea celei de-a treia drone rusești” care a pătruns neautorizat în spațiul aerian al României în 48 de ore. Forțele Aeriene au transmis, în mesajul publicat odată cu imaginile: „Reperat, identificat, angajat și neutralizat! Militarii Armatei României sunt la datorie, în fiecare zi, pentru siguranța noastră”. Cronologia intervenției: de la detectare la doborâre Conform cronologiei MApN, ținta a fost detectată în contextul atacurilor Federației Ruse asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România. 09:29 – Sistemul de supraveghere radar al MApN detectează o țintă aeriană la aproximativ 25 km sud-est de Sulina . 09:32 – Două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană Borcea, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană , decolează de urgență pentru monitorizare. Centrul Național Militar de Comandă notifică IGSU, fiind emis un mesaj RO-Alert pentru populația din județul Tulcea. 10:08 – Drona pătrunde în spațiul aerian național. 10:13 – Una dintre aeronavele F-16 angajează ținta cu o rachetă și o doboară deasupra Mării Negre, în apele teritoriale românești, la 12 km nord-est de Sulina . Căutări pe mare și anchete penale pentru toate cele trei incidente MApN mai arată că două ambarcațiuni ale Gărzii de Coastă caută fragmentele dronei și ale rachetei interceptoare în zona doborârii. În paralel, continuă și căutările pentru incidentul din 25 iulie , când un alt F-16 a doborât o dronă la aproximativ 10 km vest-nord-vest de localitatea Sfântu Gheorghe (județul Tulcea), într-o zonă nelocuită și greu accesibilă. Până la momentul relatării, echipele de la sol și cele aeriene nu găsiseră fragmente, iar căutările urmau să continue luni, 27 iulie . Investigațiile judiciare privind cele trei incidente sunt gestionate de unități ale Parchetului. Pentru drona doborâtă pe 24 iulie , Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a stabilit că aparatul era de tip Shahed , iar anchetele pentru incidentele din 25 și 26 iulie sunt desfășurate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Context suplimentar despre incidentele anterioare este disponibil în materialele Adevărul despre neutralizarea celei de-a treia drone rusești și despre drona doborâtă pe 24 iulie . [...]
Serviciile britanice de informații anticipează o posibilă testare a coeziunii NATO în lunile următoare , pe fondul evaluării de către Moscova a reacției Alianței și a noului guvern de la Londra, potrivit Adevărul . Miza, din perspectiva securității europene, este riscul unei provocări calibrate care să forțeze un răspuns rapid și unitar al statelor membre. Evaluarea citată indică faptul că Vladimir Putin ar putea încerca să profite de vulnerabilități politice asociate schimbării conducerii în Regatul Unit și de contextul internațional, inclusiv de percepția că președintele american Donald Trump este concentrat pe tensiunile cu Iranul. În același timp, sursele invocă semnale privind tensiuni în conducerea Ucrainei și faptul că evoluția războiului ar putea influența calculele Kremlinului, în condițiile în care, fără o schimbare de ritm pe front, poziția Rusiei „riscă să se deterioreze”. Indicii operaționale urmărite de autoritățile britanice În plan practic, autoritățile britanice monitorizează activitatea flotei comerciale ruse care transportă petrol în pofida sancțiunilor occidentale. Publicația menționează că, după interceptarea unui petrolier de către comando-uri ale Royal Marines în Canalul Mânecii luna trecută, unele nave și-ar fi modificat traseul, ocolind spre Atlantic pe la nordul Insulelor Shetland. Totodată, este relatat un incident în care o fregată rusă ar fi desfășurat exerciții de artilerie cu muniție reală în apropierea coastelor sud-vestice ale Marii Britanii, episod care a atras atenția autorităților britanice. Contextul mai larg: riscuri dinspre Iran și măsuri de protecție Avertismentele privind Rusia sunt plasate într-un tablou de securitate mai amplu, care include și amenințări formulate de Iran la adresa bazelor militare britanice folosite de forțele americane. Potrivit The Mail on Sunday (citat de Adevărul), serviciile secrete britanice au intensificat măsurile de protecție a bazei aeriene RAF Fairford , utilizată de aviația SUA. În același context, sunt menționate preocupări legate de vulnerabilitatea Regatului Unit la eventuale atacuri cu rachete balistice. Analistul militar Tim Ripley, citat de publicație, afirmă că anumite tipuri de rachete iraniene ar avea raza necesară pentru a lovi ținte pe teritoriul britanic. Poziția Londrei: descurajare și angajament față de aliați Ministerul britanic al Apărării a transmis că forțele armate sunt pregătite permanent să răspundă amenințărilor aeriene și cu rachete. Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a declarat că Guvernul își menține angajamentul față de apărarea aliaților și descurajarea oricărei agresiuni: „Rusia nu ar trebui să aibă niciun dubiu în privința hotărârii acestui guvern și a prim-ministrului de a se opune agresiunii ruse, atât în Ucraina, cât și împotriva Regatului Unit sau a aliaților noștri. Investițiile recente în programul avioanelor de luptă și în alte tehnologii de apărare demonstrează angajamentul nostru pentru consolidarea capacității de descurajare”, a declarat acesta. [...]
