Producătorul ucrainean Fire Point testează interceptorul FP-7.x, prezentat ca alternativă mai ieftină la rachetele Patriot - compania spune că o rachetă ar costa 700.000 de dolari și vizează producție din august, condiționată de un senzor IR

Ucraina testează un interceptor antiaerian de circa 700.000 de dolari, mizând pe producție rapidă pentru a acoperi deficitul de rachete Patriot , potrivit Mediafax . Proiectul vizează reducerea costurilor și creșterea volumelor într-un context în care livrările occidentale sunt limitate, iar ritmul atacurilor aeriene rusești pune presiune constantă pe stocurile de interceptoare. Fire Point , un producător ucrainean de armament, spune că a realizat săptămâna trecută primul test de zbor al interceptorului FP-7.x, descris drept „destul de reușit” de cofondatorul Denys Shtilierman într-un interviu pentru Financial Times . Ținta declarată: contracararea rachetelor balistice și a dronelor rusești la o fracțiune din costul sistemelor occidentale existente. Diferența de cost și miza industrială Shtilierman afirmă că un interceptor FP-7.x ar costa 700.000 de dolari (aprox. 3,2 milioane lei), comparativ cu 3,8 milioane de dolari (aprox. 17,5 milioane lei) pentru o rachetă Patriot PAC-3, conform estimărilor bugetare pentru 2026 publicate de Armata SUA. Pe partea de capacitate de producție, Fire Point susține că ar putea ajunge la trei unități pe zi începând din august, urmând ca acestea să fie depozitate până la integrarea unui senzor de căutare în infraroșu (pentru ghidaj). Producția în masă ar putea începe tot în august, condiționată de livrarea acestui senzor, pe care compania speră să îl aprovizioneze de la Diehl Defence din Germania. Rachetele finalizate ar urma să fie gata până în 2027. Freyja, sistemul mai larg și dependența de parteneri europeni Interceptorul FP-7.x ar urma să fie parte dintr-un sistem de apărare aeriană mai amplu, numit Freyja, care include radare și un sistem de comandă și control furnizate de parteneri europeni. Fire Point nu a confirmat numele companiilor, însă oficiali europeni și ucraineni citați în material indică discuții cu: Hensoldt și Thales pentru radar; Leonardo (Italia) pentru radarul de urmărire și achiziție a țintelor; Kongsberg (Norvegia) pentru tehnologia de comandă și control. În acest context, Shtilierman leagă calendarul de „viteza partenerilor occidentali” și de momentul în care aceștia „încep să acționeze”. De ce caută Kievul alternative la Patriot Materialul notează că Lockheed Martin produce „sute” de interceptoare pe an pentru Patriot, dar o mare parte din producție ar fi folosită pentru înlocuirea stocurilor utilizate în războiul cu Iranul. Pe fondul atacurilor aeriene rusești și al ritmului lent de înlocuire a rachetelor PAC-2 și PAC-3, experți ucraineni citați spun că a fost afectată încrederea în disponibilitatea sistemului. Fostul ministru de externe Dmytro Kuleba este citat cu o evaluare tranșantă: „Putem conta pe Patriot? Nu cred că mai putem.” Și președintele Volodimir Zelenski a invocat „mai puține livrări” de rachete Patriot „din cauza războiului din Orientul Mijlociu”, afirmând că Ucraina a înlocuit cât a putut cu producție internă, dar „tot nu poate înlocui PAC-3”. Limitări tehnice și rolul probabil: „supliment”, nu înlocuitor Fire Point spune că FP-7.x a fost proiectată să atingă o altitudine de 25 km, similară modelului Patriot, și să fie suficient de rapidă pentru interceptarea rachetelor balistice. Totuși, există diferențe de ghidaj: FP-7.x ar folosi radar pentru ghidare și un senzor de căutare a căldurii pentru „ultima milă”, iar această metodă este descrisă ca fiind, în general, mai puțin eficientă decât direcționarea radar, din cauza posibilităților de inducere în eroare și a contramăsurilor. Tom Karako, expert în apărare antirachetă la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, apreciază că FP-7.x ar putea completa arsenalul Ucrainei, dar este puțin probabil ca Freyja să fie un substitut complet pentru sisteme avansate precum Patriot: „Patriot este o capacitate foarte rafinată, așa că poate că «suplimente» ar putea fi o formulare mai bună decât «substitut».” În esență, proiectul ucrainean pariază pe un raport cost–volum mai bun și pe accelerarea producției în condiții de „economie de război”, însă calendarul și performanța finală rămân dependente de testare, integrarea senzorilor și cooperarea industrială europeană. [...]