Știri
Știri din categoria Apărare
Intrarea unei drone în spațiul aerian românesc a declanșat ridicarea de la sol a patru avioane de luptă și alertarea populației din Tulcea, potrivit HotNews, care citează informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN).
MApN anunță că sistemul de supraveghere radar a detectat în noaptea de miercuri spre joi „un grup de ținte aeriene” în apropierea Insulei Șerpilor, iar una dintre acestea a pătruns în spațiul aerian național în zona Sulina, după care a dispărut de pe radar.
Conform comunicării MApN, la ora 01.34 o dronă a fost detectată timp de aproximativ un minut în spațiul aerian național, la sud-est de Sulina, deasupra apelor teritoriale ale României, apoi a dispărut de pe radar. Ulterior, după semnalarea altor ținte aeriene la circa 77 km est de Insula Șerpilor, au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, de la Baza 86 Aeriană Fetești.
În paralel, MApN precizează că două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă „Poliție Aeriană Întărită”, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Locuitorii din nordul și estul județului Tulcea au primit mesaj RO-Alert la ora 04.57, după ce Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare, mai arată MApN.
Ministerul susține că „nu au fost raportate alte pătrunderi în spațiul aerian național”. Alerta aeriană a încetat la ora 05.46.
Recomandate
Ucraina își schimbă rapid apărarea aeriană pentru a opri dronele rusești cu reacție , care zboară mai repede și reduc fereastra de reacție a apărătorilor, potrivit Kyiv Post . Ministerul ucrainean al Apărării spune că Rusia trimite „grupuri mici” de astfel de drone în regiuni diferite, iar Kievul caută soluții de interceptare mai ieftine și mai ușor de extins, însă producția și instruirea rămân blocaje. Noile drone rusești au început deja să producă efecte operaționale. Pe 10 octombrie, muniții rătăcitoare cu turboreactor au avariat facilități de distribuție a energiei în regiunea Kiev, rănind patru persoane și provocând căderi de tensiune care au oprit toate cele trei linii de metrou și au scos din funcțiune stații municipale de pompare a apei. De ce contează: viteza comprimă timpul de detectare și interceptare Ministerul Apărării indică faptul că dronele cu reacție zboară cu aproximativ 400 km/h, ceea ce scurtează timpul disponibil pentru detectare și angajare. În paralel, rachetele balistice rămân o problemă separată, dar accentul imediat se mută pe această categorie de drone, mai greu de contracarat cu mijloacele folosite împotriva dronelor cu elice. Ministrul Apărării, Ievhen Hmara, descrie schimbarea ca pe o transformare a amenințării, pe fondul unei eficiențe ridicate împotriva dronelor „Shahed” standard: „Eficiența contracarării dronelor standard «Shahed» depășește deja 90%. Principala provocare acum sunt dronele cu reacție, care necesită viteze de interceptare diferite.” Cum răspunde Kievul: soluții „mai ieftine”, dar greu de scalat Deși ministerul spune că nu oferă detalii despre „inovațiile” folosite (menționând RBC-Ukraine ca sursă pentru formularea privind „interceptarea inovatoare”), materialul indică mai multe direcții de lucru: F-16 cu tunuri de 20 mm : piloții ar fi folosit deja tunurile împotriva dronelor cu reacție, iar Ucraina urmărește „zeci de mii” de cartușe, ca alternativă mai ieftină la rachetele aer-aer. Interceptori dedicați : ministerul testează și standardizează („codifică”) modele capabile să doboare drone cu reacție; producătorii lucrează cu armata la prototipuri, inclusiv o dronă cu reacție numită Griffen , despre care se afirmă că a interceptat cu succes o țintă în iulie. Program de „rachete mici” : președintele Volodîmîr Zelenski spune că sunt așteptate rezultate în a doua jumătate a lunii, iar producția ar urma să crească dacă testele reușesc. Turele cu tun controlate de inteligență artificială : ar fi fost desfășurate în jurul Kievului în octombrie, după ce Rusia a început să vizeze poduri peste Nipru; relatările citate indică 12 instalate și încă opt planificate, cu avertismentul unui consilier în apărare că reprezintă doar „ultima linie” și nu pot proteja întregul oraș. Problema majoră rămâne extinderea rapidă a acestor soluții . Associated Press este citată cu estimarea că accelerarea producției de interceptori și instruirea piloților ar putea dura trei până la șase luni , depășind o țintă de final de octombrie. RBC-Ukraine mai notează că complexitatea tehnică și costurile ridicate ale componentelor , în special ale motoarelor cumpărate în mare parte din străinătate, limitează ritmul de producție al interceptorilor cu reacție. De la „experiment” la utilizare în masă: creșterea volumelor în 2026 Dronele cu reacție nu sunt complet noi în conflict, însă utilizarea lor ar fi crescut puternic. Potrivit publicației de apărare Militarnyi, Rusia ar fi lansat aproximativ 1.400 de drone Geran cu reacție în primele luni din 2026, față de 180 în tot anul 2025. Totodată, Rusia ar fi început lansările Geran-4 în mai, iar Forțele Aeriene ucrainene au afirmat în august că, în unele atacuri, până la două treimi dintre drone erau cu reacție, cu circa 2.850 lansări documentate într-o singură lună și aproape 3.500 în septembrie. Pentru Ucraina, miza imediată este să transforme rapid testele și soluțiile punctuale în capacități repetabile, cu costuri sustenabile și producție suficientă, într-un context în care viteza și altitudinea acestor drone reduc eficiența mijloacelor clasice de apărare apropiată. [...]
Bulgaria își bugetează o contribuție anuală de 220.000 de euro (aprox. 1,1 milioane lei) pentru a intra într-o inițiativă NATO de contracarare a dronelor , iar autoritățile de la Sofia estimează că aderarea ar putea fi finalizată până la 30 octombrie, potrivit Mediafax . Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov , a explicat în Parlament că Bulgaria nu a participat până acum la programul lansat în 2025 deoarece a vrut să stabilească mai întâi costul și dacă bugetul permite cheltuiala. Contribuția anuală a fost stabilită la 220.000 de euro, potrivit publicației The Sofia Globe. „Am primit informații despre valoarea contribuției, care este de 220.000 de euro pe an. Estimările Ministerului Apărării arată că ne putem permite această sumă, iar Bulgaria va face parte din proiect cât mai curând posibil. Ne așteptăm ca până la 30 octombrie să fim deja parte a acestuia”, a declarat Dimitar Stoianov. Ce urmărește programul NATO și ce mai cumpără Bulgaria Inițiativa vizează consolidarea apărării împotriva amenințărilor aeriene care zboară la altitudini mici, categorie în care intră și dronele. Separat, Bulgaria participă deja la programul NATO Drone Edge și, potrivit ministrului, nu intenționează să se retragă din acest proiect. În paralel, autoritățile bulgare vor să aloce 80 de milioane de euro (aprox. 400 milioane lei), prin mecanismul european SAFE , pentru achiziția a 20 de sisteme antidronă: 10 sisteme mobile, pentru protecție în zone unde este nevoie de relocare rapidă; 10 sisteme fixe. Achiziția ar urma să fie făcută împreună cu Spania, iar cele două țări urmează să semneze un memorandum de înțelegere pentru cumpărarea în comun a echipamentelor. Context: atacuri cu drone în Marea Neagră și presiune pe securizarea rutelor comerciale Discuțiile din Parlament au avut loc pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră și al incendierii unor antene Starlink în apropierea capitalei bulgare. Într-o săptămână, patru nave comerciale au fost atacate cu drone, două s-au scufundat și mai mulți marinari au fost dați dispăruți. Potrivit datelor de navigație citate de Reuters, nava Chelsea-3 trecuse anterior prin portul Tulcea, iar HS Dignity se îndrepta spre portul Brăila, ceea ce leagă direct incidentul de coridorul maritim din proximitatea coastelor României. Atacurile au determinat Bulgaria să ceară sprijin internațional pentru supravegherea spațiului aerian și a rutelor maritime. Premierul Rumen Radev a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, iar ministrul Apărării a avut convorbiri și cu omologii din România și Turcia. Autoritățile bulgare nu au atribuit oficial atacurile Rusiei, însă premierul Radev a susținut că rezultatul acestora avantajează Moscova. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat că nu are informații de la Ministerul rus al Apărării despre atacuri și nu a exclus posibilitatea unei provocări din partea unei terțe părți. [...]
Un incident de securitate maritimă în apele României riscă să afecteze navigația comercială din zona Sulina–Constanța , după ce o navă sub pavilion străin a raportat un incendiu în urma unei explozii, existând ipoteza că ar fi fost lovită de o dronă, potrivit informațiilor publicate de G4Media . Nava, sub pavilionul Insulelor Comore, se afla în apropiere de Sulina, la aproximativ 8–10 mile marine sud-est de digul orașului, în apele teritoriale românești. Conform sursei, explozia a fost urmată de izbucnirea unui incendiu la bord. Ce spun autoritățile: incendiu stins, cauza încă neconfirmată Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a declarat la Digi24 că incendiul a fost lichidat și că nu a mai fost nevoie de intervenția navei de salvare. El a precizat că nu există, deocamdată, certitudinea că nava a fost lovită de o dronă, în condițiile în care în aceeași seară au fost raportate mai multe incidente în Marea Neagră. Potrivit ministrului, nava comercială „care este goală” se îndreaptă spre portul Constanța, unde urmează o verificare tehnică pentru a stabili dacă incendiul a fost provocat de explozia unei drone. Raportarea incidentului și poziția Gărzii de Coastă În varianta inițială a informațiilor, nava Yara J (IMO 9221803) a raportat incidentul prin radiotelefon către Căpitănia Sulina. Garda de Coastă a transmis că a fost informată de o navă comercială, „în balast”, ancorată în marea teritorială a României, despre producerea unui incendiu la bord. Ulterior, reprezentanții navei au comunicat către MRCC (centrul de coordonare a salvării pe mare) că incendiul a fost stins, toate persoanele sunt în siguranță și nu a fost solicitat sprijin sau asistență. Context operațional: ținte aeriene detectate, RO-Alert și avioane F-18 ridicate de la sol În aceeași seară de 14 octombrie, Ministerul Apărării Naționale a anunțat detectarea, pe radar, a unui grup de ținte aeriene în largul Mării Negre. Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană Întărită, au fost ridicate de la sol. Centrul Național Militar de Comandă a notificat IGSU pentru alertarea populației din nord-estul județului Tulcea, iar la 20:02 a fost transmis un mesaj RO-Alert. MApN a mai comunicat că două ținte aeriene au pătruns în spațiul aerian național la 20:04, una fiind pierdută de pe radar deasupra mării, iar cealaltă părăsind spațiul aerian național la 20:13, spre Vâlcove (Ucraina). Alerta aeriană a încetat la 21:14. De ce contează: riscuri crescute pentru transportul maritim în proximitatea coastelor României Incidentul vine pe fondul deteriorării situației de securitate în Marea Neagră și al atacurilor asupra navelor comerciale în regiune. În acest caz, autoritățile nu confirmă încă legătura directă dintre incendiu și o dronă, însă simpla ipoteză a unui atac în apele teritoriale românești ridică miza pentru siguranța rutelor comerciale și pentru procedurile de monitorizare și intervenție din zona Sulina–Constanța. Următorul element-cheie este evaluarea tehnică din portul Constanța, care ar trebui să lămurească dacă incendiul a fost provocat de o dronă sau de o altă cauză. [...]
Bulgaria analizează activarea Articolului 4 al NATO, ceea ce ar putea duce la consultări între aliați și la ajustări ale posturii defensive în regiunea Mării Negre , pe fondul atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor bulgare, potrivit Biziday . Discuția are relevanță directă pentru România, în condițiile în care președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a avut miercuri o convorbire cu președintele Nicușor Dan, iar cele două țări vor să împingă în UE și NATO măsuri mai ferme de apărare împotriva dronelor. Într-un mesaj după convorbire, Nicușor Dan a legat atacurile de „războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și a avertizat asupra efectelor asupra transportului maritim și a lanțurilor de aprovizionare, inclusiv pentru exporturile de produse agricole. „Am convenit ca România și Bulgaria să colaboreze îndeaproape pentru a promova măsuri mai ferme de apărare împotriva dronelor în cadrul UE și NATO, astfel încât să asigurăm siguranța transportului maritim comercial în Marea Neagră.” Ce a declanșat discuția și ce urmărește Sofia Iliana Iotova a ridicat public posibilitatea invocării Articolului 4 după ce două nave comerciale au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, „în urmă cu două nopți”. Una dintre nave s-a scufundat, iar 11 marinari sunt dați dispăruți. Președinta Bulgariei a mai spus că Sofia vrea includerea securității maritime pe agenda unei reuniuni extraordinare a Consiliului European și a avertizat că escaladarea războiului transformă Marea Neagră într-o zonă militară. În același timp, a precizat că invocarea Articolului 4 trebuie analizată „cu atenție” și ar cântări mai mult dacă ar fi cerută împreună de mai multe state aliate. Separat, Bulgaria intenționează să ducă subiectul și pe agenda Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor preluate de Biziday. Coordonare cu România și Turcia: măsuri anti-dronă și întâlniri în zilele următoare Bulgaria colaborează cu România și Turcia pentru identificarea unor măsuri comune, iar Iotova a indicat existența unui acord comun cu președinții celor două țări. Miniștrii Apărării din Bulgaria, România și Turcia au discutat deja despre acțiuni comune, iar o reuniune dedicată securității Mării Negre este așteptată „în următoarele zile” pentru stabilirea unor măsuri concrete. În paralel, Bulgaria se pregătește să adere, până la finalul lunii, la o inițiativă NATO pentru consolidarea apărării împotriva dronelor , potrivit Reuters, citată de Biziday. Atribuirea responsabilității și contextul operațional din Marea Neagră Autoritățile bulgare nu au acuzat oficial și explicit Rusia pentru atacuri. Totuși, premierul Rumen Radev a spus că rezultatul acestora „avantajează Federația Rusă”, iar ambasadoarea Rusiei la Sofia a fost convocată la Ministerul de Externe. Aceasta a transmis că nu are informații din partea Ministerului rus al Apărării despre atacurile asupra navelor comerciale. În context, Biziday notează că Rusia a bombardat porturi ucrainene la Marea Neagră, ceea ce a împins Ucraina să folosească mai mult porturile fluviale de pe Dunăre și rutele maritime apropiate de coastele Bulgariei și României, în timp ce Ucraina a atacat nave implicate în exporturile rusești de cereale în alte zone ale Mării Negre și în apropierea Mării Azov. [...]
Israelul confirmă cumpărarea a 12 elicoptere de atac Apache „Echo”, un contract care implică livrări abia la începutul următorului deceniu și o finanțare urgentă de circa 1 miliard NIS (redirecționată parțial din bugete pentru sectorul arab), potrivit The Jerusalem Post . Acordul este semnat cu Pentagonul, prin delegația Ministerului Apărării israeliană din Washington, la instrucțiunile directorului general al ministerului, gen.-mr. (rez.) Amir Baram . Elicopterele sunt varianta „Echo”, descrisă de Ministerul Apărării drept „cel mai nou și mai avansat” model din familie. Ministrul Apărării, Israel Katz , a prezentat achiziția ca parte „critică” a consolidării forțelor armate (IDF), menită să întărească capacitățile operaționale „împotriva unei game largi de amenințări”. Finanțare accelerată înainte de alegeri: bani mutați din planul pentru sectorul arab Pe lângă confirmarea achiziției, publicația notează că guvernul se pregătea să aloce 3,5 miliarde NIS pentru achiziții urgente de apărare, inclusiv tranzacția pentru Apache, estimată la „aproape un miliard de șekeli”. Ministerul Finanțelor a transmis că suma destinată elicopterelor ar urma să fie acoperită astfel: „aproape un miliard” NIS redirecționat din fonduri alocate unui plan pe cinci ani pentru dezvoltarea sectorului arab din Israel; încă 68 milioane NIS din bugetul de stat pe 2026. Miniștrii ar fi fost solicitați să aprobe achiziția printr-un vot telefonic de urgență, potrivit presei israeliene citate în material. Riscuri juridice și justificarea de „urgență” pentru securitate Decizia vine cu două săptămâni înainte de alegeri, într-o perioadă în care guvernul ar trebui, în mod obișnuit, să evite măsuri care nu sunt strict urgente. O opinie juridică atașată deciziei ar fi ridicat două îngrijorări principale: posibilitatea de a pune viitorul guvern în fața unei situații „ireversibile” și riscul ca interesele de partid să fie prioritizate în detrimentul interesului public. Totuși, documentul ar fi concluzionat că devansarea achiziției este necesară din motive de securitate. Ce urmează: livrări la începutul următorului deceniu și alte acorduri „critice” Ministerul Apărării afirmă că livrările sunt programate „la începutul următorului deceniu”. Amir Baram a spus că implementarea acordului a fost posibilă prin „soluții creative” dezvoltate împreună cu partenerii americani, fără a compromite nevoile operaționale, și că ministerul intenționează să continue semnarea de acorduri pentru „platforme suplimentare, muniții, interceptoare și altele”, în paralel cu un plan de consolidare pe zece ani. Boeing, prin președintele Boeing Israel, gen.-mr. (rez.) Ido Nehushtan, a indicat că selecția Apache E se înscrie într-o serie de achiziții recente menționate în articol (inclusiv KC-46A și decizia de a procura o a doua escadrilă de F-15IA). [...]
Operațiunea ucraineană VIVALDI sugerează că investițiile în blindate grele riscă să fie depășite de realitatea frontului , iar România ar trebui să-și recalibreze prioritățile de înzestrare către integrarea dronelor, războiului electronic și apărării anti-dronă, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Generalul (r) Dorin Toma , fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO (2022–2025), argumentează că „manualele militare trebuie rescrise”, pentru că avantajul nu mai vine dintr-un singur tip de armament, ci din combinarea rapidă a unor sisteme foarte diferite. Ce se schimbă pe câmpul de luptă: „fereastra de opacitate” Punctul central al lecției din Ucraina, în interpretarea generalului, este că manevra și surprinderea tactică rămân posibile chiar și pe un front „aproape transparent” (dominant de drone și senzori), dar nu prin revenirea tancului ca piesă principală. Cheia ar fi crearea locală și temporară a unei „ferestre de opacitate”, în care adversarul „vede mai puțin” și reacționează târziu. În practică, această fereastră ar fi fost obținută prin integrarea: războiului electronic (pentru a degrada recunoașterea adversă); apărării anti-dronă; dronelor aeriene; roboților tereștri. Generalul susține că, prin această combinație, ucrainenii au reușit să „orbească” suficient timp capacitățile de observare ale adversarului pentru a executa manevra. Blindatele rămân utile, dar în rol secundar În evaluarea lui Dorin Toma, VIVALDI nu ar demonstra „revenirea blindatului clasic ca element central al manevrei”, chiar dacă tancurile și transportoarele au fost folosite. Rolul lor ar fi fost mai degrabă redistribuit către funcții de sprijin: protecție, mobilitate limitată și sprijin cu foc pentru infanterie, acolo unde condițiile au permis. Totodată, sunt descrise situații în care atacurile ar fi fost executate de grupuri mici de infanterie sprijinite de drone, iar unele transportoare blindate ar fi fost convertite în vehicule robotizate „kamikaze”, folosite împotriva fortificațiilor înaintea asaltului. Implicația pentru achiziții: inerția poate costa Din perspectiva impactului operațional și bugetar, mesajul este că programele de înzestrare construite în jurul platformelor clasice riscă să nu țină pasul cu ritmul schimbării tehnologice. Generalul ridică explicit problema inerției din armate și din industria de apărare, sugerând că interesele și modul în care sunt construite achizițiile militare pot favoriza „marile companii tradiționale”, în timp ce producătorii noi pot adapta tehnologii mai rapid. În acest context, el pune sub semnul întrebării dacă, pe măsură ce roboții tereștri devin mai mobili, mai bine protejați și mai autonomi, mai are sens ca oamenii să fie trimiși în luptă în vehicule blindate, sau dacă o parte tot mai mare din misiuni va fi preluată de drone și roboți. Miza pentru NATO: scenariul unei incursiuni locale Generalul extinde lecția dincolo de Ucraina, către riscul ca Rusia să poată obține surpriză tactică și pe un teatru aliat, printr-o incursiune locală urmată de fortificarea rapidă a teritoriului ocupat. El dă ca exemplu Narva , în nordul Estoniei, și formulează întrebarea-cheie: dacă un astfel de teritoriu ar fi ocupat și transformat într-un sistem defensiv „după lecțiile războiului din Ucraina”, poate NATO să-l recucerească și „cu ce preț”, inclusiv politic, în termeni de pierderi acceptabile. [...]
