Știri
Știri din categoria Diverse
România vrea un comandament militar comun NATO la Marea Neagră, cu rotație și găzduire din 2028, iar inițiativa este legată direct de riscurile tot mai frecvente pentru securitate și pentru activitatea economică din zonă, potrivit Libertatea.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis miercuri seară că incidentele recente din Marea Neagră „ne obligă să acționăm, nu să așteptăm” și a susținut înființarea unui comandament militar comun al statelor NATO riverane. El spune că a discutat telefonic cu ministrul Apărării din Bulgaria și i-a propus semnarea unei scrisori comune către conducerea NATO, pentru a susține poziția celor două țări privind crearea acestei structuri.
Miruță afirmă că noul comandament ar urma să funcționeze cu rotație atât a locației, cât și a conducerii, între toate țările NATO riverane Mării Negre. În acest cadru, România își exprimă disponibilitatea de a prelua conducerea și de a găzdui comandamentul pe litoralul românesc începând din 2028.
Până atunci, potrivit declarațiilor sale, România ar accepta ca structura să își desfășoare activitatea pe litoralul turcesc al Mării Negre, cu participarea ofițerilor români și bulgari.
Ministrul interimar leagă demersul de o serie de incidente recente — drone, nave scufundate și mine marine — și susține că acestea nu mai pot fi tratate ca probleme naționale izolate. În mesajul citat, Miruță spune că România este determinată să își protejeze „interesele de securitate și economice” în Marea Neagră, cu respectarea dreptului internațional, și că atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene au generat riscuri colaterale pentru autoritățile și populațiile din țările din regiune.
Contextul invocat include atacuri cu drone asupra navelor comerciale în largul coastei Bulgariei: pe 13 octombrie, două nave de marfă au fost lovite, iar una dintre ele, HS Dignity (pavilion Guineea-Bissau), s-a scufundat, 11 marinari fiind dați dispăruți; Sofia a convocat ulterior ambasadorul Rusiei. Publicația amintește și că alte două nave de marfă au fost lovite în aceleași ape pe 6 octombrie, iar în apele teritoriale românești au existat mai multe incidente în contextul războiului din Ucraina.
Din informațiile disponibile, următorul pas ar fi semnarea și transmiterea către conducerea NATO a scrisorii comune propuse Bulgariei, pentru susținerea formală a înființării comandamentului. Publicația nu oferă un calendar pentru o decizie la nivelul NATO și nici detalii despre formatul exact al structurii, dincolo de principiul rotației și ținta de găzduire în România din 2028.
Recomandate
Guvernul pune securitatea navigației la Marea Neagră pe agenda UE , pe fondul atacurilor recente asupra navelor comerciale din zonă, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la București, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și cu reprezentantul Comisiei Europene, într-o discuție care a inclus și situația economică a României și securitatea energetică. Miza imediată este una operațională și economică: protejarea rutelor comerciale și reducerea riscurilor pentru transportul maritim într-o regiune pe care Guvernul o descrie drept „în continuă degradare” din punct de vedere al securității. Cooperare regională pentru siguranța navigației În discuțiile cu diplomații UE, premierul a indicat că România vrea o cooperare mai strânsă cu Bulgaria și Turcia pentru asigurarea securității navigației în regiunea Mării Negre. Contextul invocat a fost cel al „ultimelor atacuri asupra navelor comerciale” în zonele economice exclusive ale României și Bulgariei. Pe agendă au fost incluse și amenințările hibride, precum și campaniile de dezinformare, potrivit comunicatului Guvernului citat de Digi24. Mesaj către parteneri: reforme, buget și energie În aceeași întâlnire, Ilie Bolojan a prezentat măsurile adoptate de Guvern pentru echilibrarea bugetului și corectarea „deficiențelor structurale” ale economiei, cu obiectivul de a consolida economia și de a crește încrederea mediului de afaceri, conform comunicatului. Premierul a insistat și pe continuarea reformelor, în „contextul internațional complicat”, și a evidențiat importanța securității energetice și a menținerii unor prețuri accesibile pentru populație. Sprijin militar aliat și poziționare europeană La final, șeful Executivului a mulțumit partenerilor aliați pentru prezența militară în România, despre care a spus că contribuie la consolidarea securității flancului estic al NATO și a regiunii Mării Negre. În plan politic, Bolojan a reafirmat importanța apartenenței României la UE, într-o declarație citată în articol: „Apartenența României la Uniunea Europeană este una dintre cele mai importante realizări din ultimii 35 de ani. Faptul că suntem în familia europeană este un câștig major pentru România și sunt încrezător că această direcție va fi menținută.” Ce urmează, în termeni practici, nu este detaliat în material: comunicatul indică direcția de cooperare regională și temele discutate cu ambasadorii UE, fără a anunța măsuri concrete sau un calendar. [...]
Mark Rutte cere ca NATO să crească sprijinul pentru apărarea aeriană a Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis miercuri la Tallinn, pune accent pe o nevoie operațională imediată: protejarea rețelelor și a populației odată cu apropierea iernii. Rutte a spus că aliații „trebuie să facă mai mult”, „mai ales în privința apărării aeriene”, argumentând că agresiunea Rusiei „nu slăbește” și că sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui să fie afectat de presiunea militară și politică exercitată de Moscova. Atacurile asupra energiei cresc presiunea pentru măsuri rapide În noaptea de marți spre miercuri, atacuri rusești au vizat infrastructuri energetice din Ucraina, iar bilanțul menționat în articol indică cel puțin șapte persoane ucise și 600.000 de persoane rămase fără curent. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat „disprețul” lui Vladimir Putin față de apelul lui Donald Trump pentru un armistițiu privind acest tip de atacuri. „Atacurile hibride” și răspunsul NATO, inclusiv discret Rutte a acuzat că Rusia își continuă atacurile împotriva civililor ucraineni și își menține „campania hibridă” împotriva aliaților NATO. În același timp, el a avertizat că Moscova urmărește să slăbească hotărârea aliaților și să reducă sprijinul pentru Ucraina, însă a susținut că Rusia „eșuează” și că NATO nu se va lăsa intimidată. În privința atacurilor hibride — acțiuni sub pragul considerat act de război sau operațiune militară — Rutte le-a descris drept „un semn de slăbiciune” și a criticat ideea de a le transforma într-un subiect permanent de comunicare publică. „Ceea ce rușii adoră este ca noi să vorbim toată ziua despre ele, să fim zdruncinați de ele și să organizăm conferințe de presă pe tema lor.” Secretarul general al NATO a spus că Alianța va reacționa „acolo unde trebuie”, dar „nu întotdeauna în mod vizibil”, sugerând un mix de măsuri publice și acțiuni mai puțin expuse. [...]
Washingtonul spune că nu a schimbat regulile de schimb de informații militare cu Ucraina , într-un moment în care la Kiev cresc temerile că sprijinul american ar putea fi condiționat de decizii operaționale pe front. Potrivit Digi24 , un oficial american a declarat agenției France Presse , citată de Agerpres, că „nu există nicio schimbare” în furnizarea de informații militare către Ucraina. Oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a susținut că „Statele Unite nu și-au modificat politica în materie de schimb de informații cu aliații și partenerii”. Mesajul vine după ce Kievul a afirmat că nu a primit avertismente privind atacurile rusești recente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat lipsa alertelor prealabile pentru lansări de rachete balistice, în contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice. Confirmare și din partea NATO Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a făcut miercuri o declarație similară, în timpul unei vizite în Estonia. El a indicat că președintele american Donald Trump spusese cu o zi înainte că Washingtonul continuă să transmită informații Kievului. În ecuația operațională a războiului, aceste informații sunt descrise ca esențiale: Ucraina depinde de datele militare occidentale, în special de cele americane, pentru detectarea atacurilor rusești și pentru lovirea țintelor. De ce contează: riscul de condiționare a sprijinului Dincolo de mesajul public de continuitate, în fundal persistă semnale de presiune politică. Materialul citează un înalt oficial ucrainean care a declarat agenției France Presse că Statele Unite ar fi amenințat cu sistarea schimbului de informații dacă Ucraina nu încetează atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia. Tensiunile recente dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski au alimentat, potrivit aceleiași relatări, temeri la Kiev privind pierderea acestui sprijin, după ce liderul de la Casa Albă s-a pronunțat în favoarea schimbării conducerii de la Kiev. [...]
România și Bulgaria discută măsuri pentru siguranța navigației în Marea Neagră , după atacurile cu drone care au vizat nave comerciale în largul coastei bulgare, potrivit Digi24 . Conform Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan urmează să aibă miercuri, la telefon, o discuție cu omologul bulgar, Iliana Iotova , pe tema atacurilor asupra navelor din Marea Neagră și a „măsurilor necesare” pentru asigurarea siguranței navigației maritime. Convorbirea este programată la ora 15:00. Discuția vine după un incident raportat marți: nava de mărfuri generale „Chelsea 3”, care naviga sub pavilion maltez, a fost lovită de o dronă aeriană în Marea Neagră, la aproximativ 15 mile marine (circa 28 km) de orașul bulgar Byala. Informația a fost transmisă de biroul de presă al Administrației Regionale din Varna, citat de BTA. Tot marți, premierul bulgar Rumen Radev a declarat că două nave au fost lovite de drone în largul coastei bulgare, iar una dintre ele s-a scufundat. El a calificat incidentele drept „inacceptabile” și a spus că intenționează să o convoace pe ambasadoarea Rusiei. La nivel european, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a condamnat atacurile, descriindu-le drept „un nou front de escaladare în războiul Rusiei din Ucraina”. În paralel, premierul bulgar a avut o discuție și cu Ilie Bolojan pe aceeași temă, pe fondul îngrijorărilor legate de securitatea rutelor comerciale din Marea Neagră. [...]
PSD își decide azi formula de intrare la guvernare, o miză directă pentru stabilitatea bugetară pe termen scurt , în condițiile în care partidul cântărește între un executiv politic, unul „hibrid” (mixt) și o susținere parlamentară fără miniștri, potrivit Digi24 . Consiliul Național al PSD se reunește miercuri, de la ora 16:00, la Vila Lac, pentru a decide forma de implicare în cabinetul Luca Niculescu. Premierul desemnat a indicat că „toate variantele sunt pe masă”: guvern politic, guvern hibrid sau guvern de tehnocrați. În interiorul PSD, principala variantă luată în calcul „la acest moment” este un guvern hibrid, iar Marian Neacșu a spus la Parlament că „ar fi un Guvern mixt, dacă va fi să fie”, conform relatării Digi24 . De ce contează: decizia PSD poate accelera învestirea și agenda bugetară Digi24 notează că decizia PSD este, „cel mai probabil”, de a intra în Guvernul Niculescu alături de miniștri tehnocrați. Miza imediată este funcționarea executivului într-o perioadă în care, potrivit informațiilor prezentate, în partid există o tabără care ar prefera un guvern tehnocrat care să tranșeze rectificarea bugetară și să pregătească bugetul pe 2027, urmând ca în primăvară să fie schimbată componența guvernului. În paralel, o parte dintre liderii PSD, în special din teritoriu, ar susține varianta unui guvern hibrid, iar această tabără „și-a făcut calculele” privind împărțirea portofoliilor, potrivit informațiilor prezentate. Semnale din Parlament: PNL și UDMR, poziționări pentru vot În același context, PNL a transmis, prin Ilie Bolojan, că ia în calcul un acord politic bilateral cu Luca Niculescu, însă partidul ar urma să rămână în opoziție. Separat, Kelemen Hunor a declarat că UDMR va vota guvernul și programul de guvernare, indiferent dacă executivul va fi tehnocrat sau „format în jurul PSD”. Variante și nume vehiculate pentru portofolii (informații la acest moment) Conform actualizării Digi24, printre numele luate în calcul pentru guvern se află: Externe: Dan Neculăescu (reprezentant permanent al României la NATO) Finanțe: Alexandru Nazare Energie: Bogdan Ivan (PSD) Muncă: Florin Manole (PSD) Sănătate: Alexandru Rogobete (PSD) Interne: Marian Neacșu (PSD) sau „o altă persoană” Justiție: Radu Marinescu (PSD) Apărare: Vlad Ionescu (consilier prezidențial) sau „o altă persoană” Educație: Sorin Costreie (consilier prezidențial) sau „o altă persoană” Economie: Daniel Zamfir (PSD) sau „o altă persoană” Pentru Transporturi, Agricultură, Dezvoltare, Mediu, Cultură și Fonduri Europene, Digi24 precizează că nu este încă decis cine ar urma să preia portofoliile. Ce urmează Potrivit „ultimelor informații” prezentate de Digi24, partidele parlamentare iau în calcul ca Guvernul propus de Luca Niculescu să ajungă la votul de învestitură chiar în această săptămână. Decizia de azi din PSD ar urma să indice dacă România merge spre un executiv cu componentă politică, unul mixt sau o formulă de susținere parlamentară, cu efect direct asupra capacității guvernului de a trece rapid prin Parlament și de a opera deciziile bugetare discutate. [...]
China testează o direcție mai „grea” pentru roboții umanoizi industriali , printr-un model care mizează pe hidraulică pentru forță și pe acționări electrice pentru control fin, potrivit Interesting Engineering . Neo1, dezvoltat de NeodraDynamics , este prezentat ca un robot „de clasă 13 picioare” (aprox. 4 metri), gândit pentru sarcini unde roboții electrici convenționali ajung mai repede la limită. Robotul a fost prezentat împreună cu JD Industrial la China International Industry Fair (CIIF) 2026 , iar ținta declarată este munca în medii cu încărcături mari, materiale periculoase sau condiții extreme — adică exact zonele unde automatizarea este frânată de riscuri și de costul opririlor. Ce aduce Neo1 în termeni operaționali: forță mare, dar și precizie Neo1 folosește 41 de grade active de libertate (numărul de mișcări independente pe care le poate face corpul), dintre care 39 de articulații sunt acționate de actuatoare hidraulice digitale miniaturale dezvoltate de NeodraDynamics. Restul de două articulații rotative, la nivelul antebrațelor, sunt acționate electric. Compania susține că: fiecare actuator hidraulic cântărește aproximativ 2,2 livre (aprox. 1 kg) și poate genera „împingere continuă” măsurată în tone (fără a preciza valoarea exactă); sarcina utilă combinată pe ambele brațe ajunge la 1.102 livre (aprox. 500 kg); precizia repetabilă de poziționare este de ±0,0002 inci (aprox. ±0,005 mm), o specificație care, dacă se confirmă în practică, ar permite operațiuni de asamblare cu toleranțe strânse chiar și sub sarcină. Publicația notează însă că aceste specificații nu sunt însoțite de o verificare independentă și că valoarea industrială reală va depinde de comportamentul în utilizare susținută, nu în demonstrații controlate. De ce hidraulica poate schimba ecuația în industrie Majoritatea roboților umanoizi folosesc motoare electrice, care oferă control precis, dar pot avea dificultăți când e nevoie de forță mare în pachete compacte. Hidraulica, în schimb, poate livra forță ridicată, însă vine cu provocări de inginerie: managementul presiunii fluidului, etanșare, disiparea căldurii și complexitate de control. În cazul Neo1, abordarea este una hibridă: forța hidraulică este combinată cu control servo electric, pentru a încerca un compromis între capacitate de ridicare și precizie. Unde ar putea fi folosit și ce rămâne neconfirmat NeodraDynamics indică mai multe scenarii de utilizare, dincolo de fabrica clasică: asamblare de componente grele și manipulare de marfă în porturi industriale; operațiuni în medii unde șocurile, contaminarea sau condițiile extreme afectează sistemele robotice convenționale; aplicații în nuclear (module hidraulice „rezistente la radiații” pentru manipularea combustibilului și mentenanță), cu mențiunea că ar fi necesare validări specifice fiecărei instalații; inginerie subacvatică și mentenanță la presiuni mari; minerit și zone de dezastru (demolări, îndepărtare de moloz, sarcini periculoase). Materialul subliniază că acestea sunt capabilități intenționate , nu implementări confirmate. Lipsesc date despre anduranță, fiabilitate și performanță în regim industrial continuu — criterii care, în practică, decid dacă un astfel de robot poate reduce costuri operaționale sau rămâne o demonstrație tehnologică. Context: o miză pe „umanoidul utilitar”, nu pe cel de demonstrație NeodraDynamics spune că a fost fondată de experți cu background la Universitatea Tsinghua și că dezvoltă atât componente hidraulice digitale, cât și platforme robotice complete. Fondatorul Yang Tao afirmă că obiectivul nu este copierea anatomiei umane, ci depășirea limitelor fizice ale oamenilor în operațiuni care nu pot fi făcute în siguranță. Pentru industrie, miza imediată este dacă această combinație de hidraulică și electric poate duce la roboți umanoizi care chiar preiau sarcini grele în medii dure, cu un nivel de precizie suficient pentru asamblare — și cu o fiabilitate care să justifice investiția. [...]
