Știri
Știri din categoria Apărare

Exercițiul Dynamic Front 26 include trageri reale la Poligonul Cincu, potrivit Biziday, în cadrul celui mai amplu exercițiu de artilerie al armatei SUA desfășurat în Europa. Activitățile au loc între 26 ianuarie și 13 februarie 2026 și reunesc Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), Comandamentul Multidomeniu 56 – Europa, alături de aliați și parteneri NATO.
MApN arată că exercițiul urmărește să consolideze cooperarea dintre forțele aliate, cu accent pe comandă și control, simulare și integrare multidomeniu (coordonarea operațiilor în mai multe „domenii” de luptă, precum terestru și aerian). În acest cadru, România are un rol operațional prin găzduirea secvențelor de instruire de la Poligonul Cincu, unde sunt planificate activități cu muniție reală, menite să crească interoperabilitatea și să susțină postura de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic.
„Dynamic Front 26 pune un accent sporit pe comandă și control, simulare și integrare multidomeniu, reflectând realitățile conflictelor moderne, în care forțele trebuie să opereze la distanță, peste granițe naționale și în mai multe domenii, menținând viteza și precizia procesului decizional. Activitățile cu trageri reale sunt desfășurate în mai multe state aliate, România având un rol important prin găzduirea secvențelor de instruire din Poligonul Cincu, care contribuie direct la consolidarea interoperabilității aliate și la întărirea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic”, subliniază MApN.
Un moment-cheie pentru componenta din România este programat pe 9 februarie, când HQ MNC-SE, în cooperare cu Comandamentul Multidomeniu 56 – Europa, organizează un „Media Day” la Poligonul Cincu. Acolo sunt anunțate demonstrații cu trageri reale, secvențe de sprijin aerian apropiat (misiuni aeriene executate în proximitatea trupelor proprii) și o conferință de presă, cu participarea militarilor din SUA, România, Polonia și Franța.
Recomandate

Germania va desfășura temporar patru avioane Eurofighter în Letonia pentru a întări supravegherea aeriană NATO în perioada alegerilor parlamentare , pe fondul creșterii riscului de incidente cu drone în zona Mării Baltice, potrivit HotNews . Misiunea vizează securitatea spațiului aerian leton în jurul scrutinului din 3 octombrie, după ce guvernul de la Riga a cerut sprijin aliaților din NATO. Solicitarea vine în contextul „intruziunilor frecvente” ale dronelor rusești și ale dronelor ucrainene deviate, semnalate în ultimele luni în regiunea Mării Baltice, conform unui comunicat al Ministerului Apărării german, citat de Agerpres. Desfășurare pe termen scurt, în cadrul misiunii NATO Cele patru avioane de vânătoare vor fi operate în cadrul misiunii NATO de supraveghere aeriană a regiunii și vor staționa aproximativ o săptămână la baza aeriană Lielvarde, în centrul Letoniei. Aparatele vor fi însoțite de un contingent de „câteva zeci” de soldați. Ministerul Apărării de la Berlin a precizat că desfășurarea este planificată „de la sfârșitul lunii septembrie până la începutul lunii octombrie”, ca măsură de sprijin pentru aliații considerați expuși pe flancul estic al NATO. Continuarea angajamentului german în regiune Separat de această misiune punctuală, Ministerul german al Apărării a reamintit că la sfârșitul anului este prevăzută o nouă participare a Forțelor aeriene germane la supravegherea aeriană NATO, cu cinci avioane Eurofighter și aproximativ 120 de soldați. Pentru acea rotație, personalul militar german ar urma să fie dislocat până în martie 2027 la baza Amari din Estonia . [...]

UE finanțează cu 100 mil. euro (aprox. 500 mil. lei) adaptarea portului Klaipeda pentru nave NATO , un proiect care mută investițiile de infrastructură din zona civilă în cea de logistică militară pe Flancul Estic, potrivit Mediafax . Împrumutul a fost aprobat de Banca Europeană de Investiții (BEI) , descrisă ca „brațul financiar” al Uniunii Europene, și vizează pregătirea portului lituanian Klaipeda, la Marea Baltică, pentru a găzdui nave NATO. Informația este atribuită de Mediafax publicației The Kyiv Independent. Portul Klaipeda este prezentat ca având o poziție strategică: la aproximativ 50 de kilometri nord de exclava rusă Kaliningrad și la circa trei ore și jumătate de mers cu mașina de frontiera estică a UE și NATO. Ce se modernizează și de ce contează operațional Proiectul vizează modernizarea terminalului civil pentru nave de croazieră, astfel încât să permită acostarea navelor NATO. Miza indicată este îmbunătățirea logisticii de apărare pentru Flancul Estic, adică partea estică a alianței, unde presiunea de securitate este mai ridicată. Vicepreședintele BEI, Karl Nehammer, a declarat: „Puține proiecte ilustrează prioritățile Europei la fel de clar precum Portul Klaipeda”. Încadrarea în rețeaua TEN-T și legătura cu „mobilitatea militară” Klaipeda este inclus în rețeaua de transport TEN-T (Trans-European Transport Network) a UE, un set de coridoare considerate strategice, care includ proiecte pentru îmbunătățirea transportului civil și militar până în 2030. În paralel, la Bruxelles, Parlamentul European și statele membre negociază o nouă lege privind „mobilitatea militară” – inițiativă care urmărește eliminarea obstacolelor naționale pentru deplasarea mai rapidă a trupelor și echipamentelor în Europa. În dezbateri intră și întrebarea în ce măsură ar trebui inclusă Ucraina, atât ca beneficiar de sprijin, cât și ca posibil viitor stat membru. Costul total și sursele de finanțare Finanțarea BEI de 100 de milioane de euro (aprox. 500 mil. lei) acoperă aproape jumătate din costul total al proiectului, estimat la 201 milioane de euro. Restul fondurilor ar urma să vină din contribuții ale UE și ale țărilor membre, conform informațiilor din articol. În contextul calendarului de infrastructură al regiunii, Mediafax notează și că unele proiecte nu vor fi finalizate la timp, dând ca exemplu Rail Baltica, care se confruntă cu întârzieri. [...]

Doborârea dronei deasupra Lituaniei ridică miza operațională a poliției aeriene NATO în statele baltice , într-un context de intruziuni repetate și de presiune regională legată de războiul din Ucraina, potrivit Agerpres . Președintele lituanian Gitanas Nauseda a anunțat că o dronă care a încălcat spațiul aerian al Lituaniei „a fost doborâtă rapid” în cursul nopții de avioane de vânătoare ale NATO. Nauseda nu a precizat cui aparținea drona. În mesajul publicat pe rețeaua socială X, liderul de la Vilnius a legat incidentul de deteriorarea mediului de securitate din regiune, pe fondul intensificării agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, și a susținut că pregătirea NATO este „vitală” pentru statele din zonă. Ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, a transmis la rândul său mulțumiri aliaților, afirmând că prezența acestora contribuie la protejarea spațiului aerian și la consolidarea securității, adăugând că NATO „rămâne vigilentă, angajată și pregătită”. Unde a căzut drona și ce se știe despre incident Postul public de radio lituanian LRT, citând Centrul național de gestionare a crizelor (NKVC), a relatat că drona a căzut într-o zonă rurală din apropierea lacului Kaunas, în centrul țării. Agerpres notează că Lituania, Letonia și Estonia — state care au frontieră cu Rusia și au fost republici sovietice — înregistrează în mod regulat intruziuni de drone pe teritoriile lor. Context: un tipar de interceptări și acuzații privind devierea dronelor Incidentul vine după un caz din 19 mai, când un avion de vânătoare al NATO a doborât deasupra Estoniei o dronă ucraineană, descrisă ca prima interceptare a unei drone străine pe cerul unui stat baltic de către poliția aeriană a NATO de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. În același context, europenii susțin că Rusia ar devia deliberat de la traiectorie dronele ucrainene care au ca țintă instalații industriale și terminale petroliere din regiunea Sankt Petersburg, în Golful Finlandei. [...]

Forțele Aeriene ale SUA iau în calcul reluarea producției C-17, dar decizia depinde de costuri și de alternativa NGAL , într-un demers care poate redeschide o discuție industrială majoră pentru Boeing și pentru lanțul de furnizori, arată TWZ . Șeful Air Mobility Command (AMC), general-locotenentul Daniel Tulley , a spus că întrebarea privind repornirea liniei C-17 a apărut în contextul pregătirii unei „Analize a alternativelor” (Analysis of Alternatives) pentru înlocuirea C-17 și C-5. Boeing a închis linia de producție C-17 în 2015, iar acum USAF vrea să afle dacă o reluare este realistă din punct de vedere tehnic și, mai ales, ce „notă de plată” ar implica. De ce contează: costul repornirii liniei poate concura cu investiția într-o platformă nouă Tulley a indicat că, dincolo de fezabilitatea tehnică (inclusiv dacă echipamentele și matrițele au fost păstrate și pot fi repuse în funcțiune), întrebarea centrală este dacă achiziția unor C-17 noi, chiar modernizate, ar fi o utilizare bună a resurselor față de opțiunea unei platforme complet noi sau față de extinderea duratei de viață a flotei existente. În sprijinul prudenței, articolul amintește o analiză mai veche a RAND Corporation, care a evaluat costurile și complexitatea construirii de noi C-17A și a concluzionat că diversele variante ar necesita investiții noi de ordinul miliardelor de dolari și ar implica riscuri. Context: NGAL ar urma să înlocuiască C-17 și C-5 din anii 2040 Planul declarat până acum de USAF este să înlocuiască atât C-17A, cât și C-5M Galaxy cu o singură platformă Next-Generation Airlift (NGAL), cu intrare în serviciu începând din mijlocul anilor 2040. TWZ notează însă că cele două aeronave au roluri și caracteristici diferite, ceea ce poate împinge programul spre o altă soluție decât „o singură platformă”. Pe partea industrială, Boeing nu este singurul actor interesat de oportunitățile NGAL. TWZ menționează și compania Radia, care promovează un design „de la zero”, Windrunner, mai mare decât C-17 și C-5, cu o țintă de prim zbor „până la finalul deceniului”, dar aflată încă într-un stadiu descris ca aspirational. Presiune politică și interes extern: Congresul cere briefing, iar operatorii străini pot împărți costurile În iunie, House Armed Services Committee a cerut USAF să pregătească un briefing formal despre producția de noi C-17, într-un raport asociat proiectului de National Defense Authorization Act (NDAA) pentru anul fiscal 2027. TWZ mai arată că participarea unor clienți externi ar putea reduce povara financiară: Australia, Canada, India, Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite și Regatul Unit operează deja C-17, iar inițiativa multinațională Strategic Airlift Capability (SAC) operează trei astfel de aeronave. Boeing a declarat anterior pentru TWZ că operatori (nenumiți) au contactat compania privind posibilitatea reluării producției și că discuțiile au fost „încurajatoare”. Ce urmează: „Analiza alternativelor” va decide dacă merită repornirea C-17 Mesajul AMC este că „toate opțiunile sunt pe masă”, inclusiv extinderea duratei de viață a C-17. În paralel, USAF caută să înțeleagă dacă un C-17 „nou”, cu îmbunătățiri (conectivitate, integrare în rețele, capabilități de autoapărare), ar fi o soluție de tranziție justificată sau dacă resursele ar trebui direcționate către tehnologii și platforme complet noi. În acest moment, potrivit sursei, evaluarea este în curs, iar răspunsul depinde de concluziile analizei și de costurile cerute de industrie. [...]

Lansarea contraofensivei „Vivaldi ” în Donețk poate forța Rusia să-și reconfigureze logistica și apărarea locală , într-un moment în care Moscova urmărește să accelereze cucerirea regiunii, potrivit Digi24 . Operațiunea este condusă de Corpul 3 de Armată ucrainean, iar comandantul său, generalul de brigadă Andriy Bilețki, spune că detaliile sunt ținute sub „strictă confidențialitate informațională”. Bilețki afirmă că ofensiva urmărește să respingă trupele ruse și să contracareze „tacticile de infiltrare” folosite de Rusia pentru a pătrunde în adâncimea dispozitivului ucrainean. Generalul susține că, prin misiuni de „căutare și lovire”, ucrainenii au eliminat focare de infiltrare din jurul localităților Novoselivka, Yarova, Koroviahyi Yar și Oleksandrivka și că localitatea Serednie ar fi fost „eliberată de sub ocupație” și se află acum sub control ucrainean. „Într-adevăr, Corpul 3 de Armată a lansat o operațiune ofensivă în acest sector, cu numele de cod «Vivaldi». Deocamdată, vă rog să rețineți acest nume. Operațiunea se desfășoară în condiții de strictă confidențialitate informațională.” Miza operațională: lovirea infiltrării și presiune pe aprovizionarea rusă Un obiectiv cheie indicat de Bilețki este întreruperea liniilor de aprovizionare rusești. El susține că lovituri ale unităților de sisteme fără pilot (drone) ale corpului au forțat forțele ruse să-și mute operațiunile de aprovizionare cu combustibil și lubrifianți în regiunea Voronej din Rusia, dincolo de granița cu Ucraina. În același timp, generalul afirmă că operațiunea a „lovit puternic” eficacitatea de luptă a Armatelor 20 și 25 de Arme Combinate ale Rusiei, prezentate ca ținte principale în acest sector. Pierderi și câștiguri teritoriale: revendicări neconfirmate și estimări OSINT Bilețki susține că, în prima fază, Rusia ar fi suferit pierderi semnificative, inclusiv 1.500 de soldați, 12.000 de drone și „câteva sute” de vehicule blindate și sisteme de artilerie. Tot el afirmă că forțele ucrainene ar fi „curățat” aproximativ 75 km² de infiltrați ruși și ar fi eliberat peste 10 km de teritoriu. Publicația notează însă că aceste afirmații de pe câmpul de luptă nu au putut fi verificate independent. În paralel, apar evaluări din surse deschise (OSINT – informații din surse publice, precum imagini satelitare și postări geolocalizate) care indică pierderi teritoriale ruse mai mari în zona Lyman: unii analiști estimează că Rusia ar fi pierdut 200–240 km² în sector (cifre neconfirmate oficial de armata ucraineană); estimări separate sunt atribuite lui Clément Molin și lui Konrad Muzyka (Rochan Consulting), dar fără confirmare din partea lui Bilețki. Reacții din zona rusă: recunoașterea reculurilor și riscul de vulnerabilități Materialul citează și reacții din spațiul pro-rus, inclusiv canalul de Telegram „Rybar”, care ar fi descris deteriorarea situației lângă Lyman și a avertizat că redirecționarea rezervelor pentru acoperirea breșelor poate slăbi apărarea rusă în alte zone. Sunt menționate și comentarii ale unor analiști militari ruși, inclusiv Valery Shiryaev și Yan Matveyev, care vorbesc despre o criză „localizată”, dar cu potențial de a deschide oportunități pentru Ucraina pe axa Sloviansk. Shiryaev susține că o consolidare ucraineană lângă Lyman ar putea extinde raza de acțiune a dronelor FPV cu 10–15 km, ceea ce ar permite lovituri mai adânci în dispozitivul rus. Context: presiunea politică asupra Moscovei și disputa privind Sviatohirsk În fundal, Bloomberg relatează, potrivit unor surse apropiate Kremlinului, că Vladimir Putin ar aștepta ca armata rusă să cucerească integral regiunea Donețk în următoarele șase luni, după ce anterior ar fi vizat sfârșitul acestui an. În același timp, Bilețki contestă o declarație a lui Putin din 1 septembrie privind capturarea orașului Sviatohirsk, afirmând că Brigada 60 Mecanizată ar deține în continuare controlul deplin asupra localității. Ce urmează rămâne dificil de evaluat din date publice: comanda ucraineană invocă explicit secretizarea operațiunii, iar o parte dintre cifrele vehiculate provin din estimări OSINT sau din surse care nu pot fi verificate independent. [...]

Un summit militar discret găzduit de șeful CENTCOM în Germania indică o consolidare practică a cooperării de securitate între SUA, Israel și mai multe state arabe, pe fondul presiunii crescânde din partea Iranului și a riscurilor pentru rutele maritime strategice , potrivit The Jerusalem Post . La reuniunea de săptămâna trecută au participat comandanți militari din Statele Unite, Israel și mai multe țări arabe, discuțiile fiind centrate pe conflictul cu Iranul. O sursă din interiorul CENTCOM a confirmat pentru publicație că a fost vorba despre o conferință cu ușile închise, în care s-au discutat „oportunități pentru îmbunătățirea cooperării de securitate în Orientul Mijlociu”. Ce s-a discutat: Iran, prezența militară americană și rutele maritime Conform informațiilor transmise de oficiali israelieni către Axios și reluate în material, amiralul Brad Cooper (șeful US Central Command) le-ar fi transmis șefilor de state majore că SUA nu își vor retrage forțele din regiune în pofida atacurilor iraniene asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu. Totodată, Cooper i-a informat pe participanți despre planuri americane pentru securizarea Strâmtorii Hormuz și creșterea traficului maritim — un punct sensibil pentru piața energetică și pentru lanțurile globale de aprovizionare, având în vedere rolul rutei în transportul de petrol și mărfuri. Cine a participat În textul sursei sunt enumerate următoarele armate participante: Statele Unite, Israel, Arabia Saudită, Bahrain, Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Iordania și Egipt. (Materialul descrie reuniunea ca fiind între „opt țări”, dar lista publicată include nouă state; The Jerusalem Post nu clarifică această diferență.) De ce contează: cooperare operațională Israel–state arabe, dincolo de semnale politice Un element cu greutate operațională este că șeful Statului Major al IDF, general-locotenent Eyal Zamir, i-ar fi informat pe liderii militari arabi despre operațiunile Israelului pe mai multe fronturi, potrivit acelorași oficiali israelieni citați de Axios. În logica de securitate regională, schimbul deschis de informații militare ar indica o apropiere funcțională între Israel și state din Golf, în linia Acordurilor Abraham. Publicația amintește și un precedent: în martie 2022, atunci când general-locotenent Aviv Kohavi (pe atunci șef al Statului Major al IDF) s-a întâlnit la Sharm el-Sheikh cu lideri militari arabi, inclusiv cu șeful Statului Major saudit, generalul Fayyadh Al Ruwaili, pentru a discuta contracararea amenințărilor regionale asociate Iranului. Context: escaladarea atacurilor Houthi și riscurile pentru exporturile de petrol Reuniunea are loc în condițiile în care rebelii Houthi, aliniați Iranului, și-au intensificat atacurile asupra orașelor și infrastructurii energetice din Arabia Saudită și avansează de-a lungul coastei Yemenului la Marea Roșie către strâmtoarea Bab al-Mandab, rută-cheie pentru transportul maritim. Materialul notează că această escaladare a deschis un „al doilea teatru” în conflictul regional și a amplificat îngrijorările privind exporturile saudite de petrol și transportul global. În plus, The Jerusalem Post scrie că Washingtonul ar fi transmis Riyadhului că va oferi schimb de informații și sprijin pentru țintire, iar Israelul s-ar fi angajat să ajute Arabia Saudită în apărarea împotriva amenințării Houthi prin furnizarea de informații militare, într-o întâlnire Israel–Arabia Saudită mediată de CENTCOM. Reuters este menționată ca având o contribuție la material. [...]