Știri
Știri din categoria Apărare
Taiwan își scurtează drastic timpul de reacție în apărarea de coastă, într-un exercițiu care a simulat o invazie amfibie, navală și terestră a Chinei, desfășurat în condiții cât mai apropiate de lupta reală, potrivit news.ro.
Exercițiul a avut loc simultan în opt puncte, pe un tronson de 20 de kilometri în zona Taichung, pe o plajă mlăștinoasă din vestul insulei – direcția considerată cea mai probabilă pentru o eventuală debarcare. Scenariul este tratat ca realist în contextul în care avioane și nave de război chineze operează aproape zilnic în jurul Taiwanului, iar Beijingul nu a renunțat la opțiunea folosirii forței pentru a prelua controlul insulei, relatează Reuters, citată de news.ro.
Comandantul artileriei Ong Yih-ming a spus că exercițiile nu mai sunt construite pe manevre prealabile și rutine previzibile, ci pe imprevizibil și realism, ca parte a strategiei de modernizare a forțelor armate.
„Ceea ce diferențiază acest exercițiu de cele dinainte este că nu mai tragem tiruri de artilerie grea în formație fixă și de rutină ca înainte.”
„De această dată momentul ales al trecerii în poziție are la bază condiții de luptă realiste. Cred că acest exercițiu a prezentat un nivel de dificultate considerabil pentru trupele noastre.”
Un element operațional important a fost reducerea timpului de pregătire: dacă, în mod obișnuit, armata își ocupă pozițiile cu „o săptămână mai înainte” pentru pregătiri de tragere, la acest exercițiu trupele au ajuns „doar o zi înainte”, potrivit artileristului-șef Liao Neng-cheng.
În exercițiu au fost utilizate mijloace de foc pentru a crea o „kill zone” (zonă de tir) destinată respingerii asaltului amfibiu, inclusiv:
Armata taiwaneză a precizat că este pentru prima oară în ultimii șapte ani când Thunderbolt-2000 execută trageri reale într-o zonă operațională, sistemul fiind prezentat prin mobilitate ridicată și capacitate de neutralizare la distanță mare.
Taipeiul acuză, în ultimele săptămâni, intensificarea misiunilor Pazei de Coastă chineze în jurul insulei, în special în zona coastei de est și în jurul Insulelor Pratas, controlate de Taiwan, în nordul Mării Chinei de Sud.
Într-un interviu acordat publicației taiwaneze CNews, șeful Consiliului Afacerilor Continentale, Chiu Chui-cheng, a pus responsabilitatea escaladării pe Beijing și a spus că Taiwanul va menține o capacitate de descurajare pentru a împiedica schimbarea statu-quoului prin forță.
„Partidul Comunist Chinez (PCC, unic) este cel care încearcă să modifice statu-quoul.”
„Vom folosi forța și o capacitate de descurajare suficientă pentru a-i împiedica pe comuniștii chinezi să modifice statu-quoul prin forță.”
China refuză dialogul cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care îl cataloghează drept „separatist”, mai notează sursa.
Recomandate
Atacul cu peste 600 de drone ridică presiunea operațională asupra apărării aeriene ruse și expune vulnerabilități la obiective strategice și logistice , după ce Moscova a raportat interceptarea a 635 de aparate, iar Ucraina a confirmat lovirea unor ținte în mai multe regiuni, potrivit HotNews . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, apărarea antiaeriană a „interceptat și distrus 635 de vehicule aeriene fără pilot ucrainene” deasupra mai multor regiuni ale Rusiei și în Crimeea. Ca și în alte situații, autoritățile ruse nu au oferit detalii despre dronele care ar fi trecut de apărare și și-ar fi atins țintele. Ce ținte au fost confirmate ca lovite Statul Major General al Ucrainei a anunțat că a atacat: rafinăria din Saratov; aerodromul „Engels” (regiunea Saratov); un depozit petrolier din regiunea Kaluga, „și alte obiective ale inamicului”. În cazul rafinăriei din Saratov, sursa citată în material menționează izbucnirea unui incendiu și indică o capacitate de rafinare de 7 milioane de tone de țiței pe an. Pentru aerodromul „Engels”, partea ucraineană a susținut că lovitura a fost urmată de un incendiu în incinta bazei, descrisă drept una dintre cele mai importante pentru aviația strategică rusă. Separat, un depozit al Wildberries din Novosemeykino (regiunea Samara) a fost surprins în imagini distribuite pe rețelele sociale, iar contul de X al forțelor de drone ucrainene a publicat un mesaj cu tentă ironică, sugerând o lovitură reușită. Statul major ucrainean nu a menționat explicit acest obiectiv. Efecte locale: victime, avarii și restricții de zbor Roman Busargin, guvernatorul regiunii Saratov, a declarat că două persoane au fost ucise în urma atacurilor, iar infrastructura civilă din orașele Engels și Saratov a fost avariată. În regiunea Samara, guvernatorul Vyacheslav Fedorishchev a spus că spațiul aerian de deasupra regiunii a fost închis din cauza atacului cu drone. Un atac de amploare, într-un tipar care se repetă Agenția rusă TASS a enumerat regiunile în care ar fi fost doborâte drone, între care Belgorod, Briansk, Volgograd, Voronej, Kaluga, Kursk, Lipetsk, Orel, Rostov, Ryazan, Saratov, Tambov, Tula, Moscova, Crimeea și Krasnodar. Tot potrivit TASS, atacul se înscrie într-o serie de episoade similare din acest an: pe 24 iulie ar fi fost doborâte 571 de drone, pe 26 iunie 660 (cel mai amplu atac al anului, conform aceleiași surse), iar pe 18 iunie 555. Sunt menționate și 556 de drone doborâte în noaptea de 17 mai. Context: escaladare a loviturilor la distanță și presiune pe apărarea antiaeriană Materialul notează că Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile cu rază lungă în ultimele săptămâni, cu un număr tot mai mare de victime civile. Sâmbătă dimineață, cel puțin 10 persoane au fost ucise la Kiev și în regiunea capitalei în urma unui atac rusesc cu rachete balistice. În acest context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere Occidentului mai multe sisteme de apărare antiaeriană; potrivit informațiilor citate, din cauza lipsei de interceptori, forțele ucrainene au reușit să intercepteze doar o rachetă balistică în ultimul atac asupra Kievului. [...]
O nouă alertă RO-Alert în Tulcea arată presiunea operațională constantă asupra sistemului de supraveghere și a mecanismelor de avertizare , după ce o țintă aeriană a fost detectată în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina, fără să intre în spațiul aerian al României, potrivit Adevărul . Ținta a fost identificată duminică, 2 august, în jurul orei 09.30, de sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) . Imediat după detectare, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) , care a dispus măsurile de alertare a populației din județul Tulcea, inclusiv transmiterea unui mesaj RO-Alert. „Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat în cursul acestei dimineți, 2 august, în jurul orei 09.30, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, care a transmis mesaj RO-Alert.” Ce s-a întâmplat după alertă MApN precizează că, la scurt timp după emiterea alertei, ținta aeriană a dispărut de pe sistemele de monitorizare radar și că aceasta a evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, fără să pătrundă în spațiul aerian național. Alerta aeriană a fost ridicată la ora 09.52, după ce autoritățile au constatat că nu mai există pericol pentru teritoriul României. Context: alerte repetate în zona de graniță În ultimele luni, județul Tulcea a fost vizat în repetate rânduri de alerte aeriene generate de atacurile desfășurate de Rusia asupra infrastructurii portuare din sudul Ucrainei, în apropierea graniței cu România, conform aceleiași surse. Pentru context suplimentar, publicația trimite și la materiale anterioare despre emiterea alertei și despre alertele aeriene generate de atacurile desfășurate de Rusia . [...]
Polonia a ridicat de la sol două F-16 după detectarea unui avion rusesc de recunoaștere, într-un context de intensificare a zborurilor militare rusești în zona Mării Baltice , potrivit Antena 3 . Incidentul indică o presiune operațională mai mare pe misiunile de poliție aeriană și pe capacitatea de reacție rapidă a Varșoviei. Aeronava identificată este un Il-20 , descrisă ca avion de spionaj/recunoaștere, detectată la 40 de kilometri nord de stațiunea de coastă Kołobrzeg. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a transmis pe X că avionul zbura în spațiul aerian internațional fără plan de zbor și cu transponderul oprit (echipament care transmite date de identificare și poziție), dar că nu a intrat în spațiul aerian polonez. Presiune operațională: mai multe interceptări, reacție repetată Guvernul de la Varșovia susține că zborurile de recunoaștere rusești în largul coastei poloneze „s-au intensificat recent”. În acest context, la mijlocul lunii iulie, forțele aeriene poloneze au interceptat avioane de luptă rusești trei zile la rând, iar piloții au stabilit contact vizual cu echipajele și le-au semnalizat să părăsească zona. Context de securitate: incidentul vine după prăbușirea unei rachete CH-101 Episodul are loc la o zi după ce autoritățile poloneze au confirmat că racheta prăbușită pe un câmp lângă satul Tarnawa Kolonia, la sud de orașul Lublin și la 90 de kilometri de granița cu Ucraina, era o rachetă de croazieră rusească CH-101, descrisă ca fiind capabilă să transporte un focos nuclear. Racheta a explodat la impact, iar autoritățile au precizat că nu au existat răniți. [...]
Prăbușirea unui F-35 în SUA readuce în prim-plan riscurile operaționale ale celui mai folosit avion de generația a cincea , într-un moment în care platforma are un rol central în planificarea și pregătirea forțelor aeriene occidentale, potrivit Defense România . Materialul publicat la 1 august 2026 indică faptul că un avion de luptă de tip F-35 s-a prăbușit pe teritoriul Statelor Unite, informația fiind prezentată în format video, sub titlul „F-35 down”. În lipsa altor detalii în textul disponibil din sursă (de exemplu, locația exactă, cauza incidentului, starea pilotului sau apartenența aeronavei la o anumită structură), rămâne neclar ce consecințe imediate are evenimentul asupra activității operaționale sau asupra eventualelor măsuri de siguranță (precum restricții temporare de zbor) care, în astfel de cazuri, pot fi decise după anchete tehnice. [...]
Doborârea unei drone rusești de recunoaștere la 6.400 m arată că Ucraina poate reduce costurile apărării aeriene și, în același timp, poate lovi o verigă critică din „lanțul” de țintire al Rusiei, potrivit Focus . Ucraina susține că a interceptat o dronă rusească ZALA Z-20 la altitudinea de 6.400 de metri, în sudul țării. Conform publicației finlandeze Verkkouutiset, o dronă de interceptare operată de unitatea Gărzii Naționale „Lasar’s Group” ar fi distrus aparatul folosit pentru recunoaștere și desemnarea țintelor. Comandantul Gărzii Naționale, Oleksandr Pivnenko , a confirmat operațiunea, afirmând – potrivit United24 Media – că echipajul a „descoperit și distrus” o dronă inamică de recunoaștere și țintire „la o distanță de peste 100 de kilometri”. În relatarea citată, Rusia ar fi ridicat intenționat drona la 6.400 m, mizând pe faptul că va ieși din raza mijloacelor ucrainene de apărare. De ce contează: costul apărării și eficiența operațională Incidentul este relevant dintr-o perspectivă operațională și de cost, pentru că sugerează că Ucraina poate folosi interceptori mai ieftini pentru a contracara ținte care, altfel, ar necesita muniții scumpe de apărare aeriană. Verkkouutiset indică o comparație de ordinul magnitudinii: o dronă ucraineană de interceptare „Sting” (Wild Hornets) ar costa aproximativ 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), în timp ce o rachetă Patriot PAC-3 ar ajunge la circa 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei). Diferența de cost evidențiază miza trecerii la soluții „low-cost” pentru ținte aeriene, mai ales într-un război de uzură. Impact asupra „lanțului” rusesc de recunoaștere și țintire ZALA Z-20 nu este descrisă ca o dronă de linia frontului, ci ca un aparat electric de recunoaștere produs de Zala Aero Group . Potrivit Verkkouutiset, poate rămâne în aer peste șase ore și poate transmite imagini pe distanțe de peste 100 km. Astfel de drone sunt folosite pentru a identifica și marca ținte pentru artilerie și pentru drone de atac de tip Lancet. În această logică, pierderea unei ZALA poate crea un „gol” în capacitatea Rusiei de a găsi rapid ținte și de a ghida lovituri ulterioare. Ce urmează: cursa pentru altitudine și viteză Publicația finlandeză mai notează că ambele părți își ajustează rapid tacticile. Rusia ar încerca să reducă vulnerabilitatea prin ridicarea dronelor de recunoaștere la altitudini mai mari și prin introducerea unor variante Shahed mai rapide, inclusiv cu propulsie cu reacție. În paralel, Ucraina ar dezvolta sisteme capabile să urce mai sus și să fie mai rapide, pentru a menține eficiența interceptărilor. [...]
Staționarea temporară a avioanelor-cisternă americane la Bezmer extinde capacitatea logistică a SUA în regiune , într-un aranjament aprobat de autoritățile de la Sofia și prezentat ca neimplicând operațiuni de luptă de pe teritoriul bulgar, potrivit Mediafax . Primele aeronave de realimentare în zbor ale Forțelor Aeriene ale SUA au aterizat vineri la baza militară Bezmer din sud-estul Bulgariei, unde vor staționa temporar pentru a sprijini operațiunile americane din Orientul Mijlociu. Ministerul bulgar al Apărării spune că sosirea face parte dintr-un plan aprobat anterior. Autoritățile bulgare, citate de Associated Press, afirmă că serviciile de securitate analizează zilnic evoluțiile din regiune și că, potrivit celei mai recente evaluări, nu există o amenințare directă la adresa Bulgariei. În același timp, Sofia susține că armata bulgară și forțele aliate au luat măsurile necesare pentru protejarea securității naționale pe durata misiunii. Ce a aprobat Parlamentul Bulgariei și pe ce perioadă Pe 22 iulie, Parlamentul Bulgariei a aprobat staționarea temporară la Bezmer a până la opt avioane-cisternă americane KC-135, împreună cu până la 250 de militari americani și echipamentele necesare. Mandatul este valabil până la începutul lunii octombrie, iar obiectivul declarat este sprijinirea operațiunilor logistice ale SUA în Orientul Mijlociu. Limitări operaționale: fără misiuni de luptă din Bulgaria Premierul Rumen Radev și ministrul Apărării, Dimitar Stoyanov, au declarat că aeronavele nu vor desfășura misiuni de luptă de pe teritoriul Bulgariei. Potrivit autorităților, avioanele vor fi folosite exclusiv pentru realimentarea în zbor a altor aeronave militare, în afara spațiului aerian bulgar. Sofia a mai precizat că pe teritoriul țării nu vor fi amplasate sisteme de armament ofensiv. Reacții locale și mesajul către Iran Prezența aeronavelor a fost contestată de o parte dintre locuitorii din apropierea bazei. O petiție împotriva staționării avioanelor americane a strâns aproape 475 de semnături, iar reprezentanți ai Guvernului au mers în zonă pentru a explica faptul că misiunea este una logistică și nu presupune operarea în spațiul aerian al Bulgariei. Decizia a generat și un schimb de mesaje diplomatice cu Iranul: ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a cerut Bulgariei să renunțe la găzduirea temporară, iar Sofia a răspuns că misiunea nu este îndreptată împotriva Iranului și că de pe teritoriul bulgar nu vor fi lansate operațiuni militare împotriva vreunui stat. Ce sunt KC-135 și de ce contează KC-135 Stratotanker sunt aeronave specializate în realimentarea în zbor, care permit avioanelor de luptă și bombardierelor să își prelungească autonomia fără a ateriza. Conform informațiilor din articol, acestea nu sunt aeronave de atac și nu transportă armament ofensiv, rolul lor fiind de sprijin logistic pentru operațiuni aeriene. [...]
