Știri
Știri din categoria Apărare
MApN explică de ce neutralizarea dronei a întârziat, invocând constrângeri legale și de siguranță, după ce un Eurofighter italian a lansat o rachetă în spațiul aerian al României, dar a ratat ținta, potrivit Antena 3. Episodul pune accent pe regulile de angajare în timp de pace și pe modul în care sunt gestionate operațional incidentele cu drone care traversează zone locuite.
Într-o conferință de presă la sediul MApN, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, a spus că aeronavele Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene ridicate de la sol au încercat să doboare drona cu o rachetă, fără succes. Potrivit lui, lansarea a avut loc „în spațiul aerian al României, la vest de Dunăre, în Brăila”, cu câteva minute înainte ca ținta să fie angajată de un F-16.
MApN a precizat că, la momentul operațiunii, piloții au raportat vizual că ar fi fost o dronă rusească de tip Gheran-2 (Șahed). Conform informațiilor prezentate, aparatul a trecut prin Sulina, Brăila și Fetești, înainte să fie neutralizat de un F-16, iar resturile au căzut în localitatea Padina.
Explicația centrală oferită de conducerea militară a fost că nu au fost îndeplinite condițiile pentru angajarea mai rapidă a țintei. Generalul Gheorghe Maxim a descris succint pașii necesari înaintea unei lovituri:
„Pentru noi sunt mai importante siguranţa populaţiei şi siguranţa elementelor de infrastructură decât momentul în care doborâm o ţintă”, a declarat generalul de brigadă Gheorghe Maxim.
În același context, șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a intervenit pentru a întări mesajul privind cadrul de acțiune:
„Domnul general a vrut să spună că nu au fost îndeplinite condiţiile tehnice şi legale pentru combaterea acestei ameninţări în spaţiul aerian al României”.
După neutralizarea dronei, au început căutările în zona în care au căzut resturile, fiind implicați militari și jandarmi, iar perimetrul a fost izolat, conform informațiilor prezentate.
Generalul Vlad Gheorghiță a spus că există două dispozitive de căutare la sol: unul al MApN și unul al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. El a precizat că, după finalizarea operațiunilor, vor fi oferite detalii despre „racheta românească, racheta italiană și rămășițele de dronă”.
Șeful Statului Major al Apărării a confirmat și participarea unui elicopter IAR-330 Puma „SOCAT” la acțiune, însă a refuzat să ofere alte răspunsuri privind detalii de apărare antiaeriană de la sol, invocând caracterul operațional al informațiilor și faptul că este „o misiune de luptă pe timp de pace”, desfășurată „în conformitate cu Legea 72”.
În acest stadiu, cauza pentru care racheta lansată de Eurofighter a ratat ținta nu este explicată public; MApN spune că nu poate estima motivul, iar căutările și verificările sunt în desfășurare.
Recomandate
Un pilot român de F-16 a doborât o dronă în spațiul aerian al României , incidentul fiind confirmat vineri, 24 iulie 2026, de președintele Nicușor Dan. Potrivit Biziday , șeful statului a precizat că aparatul fără pilot a fost neutralizat în jurul orei 11, însă nu a indicat zona exactă în care s-a produs intervenția. Nicușor Dan a explicat că drona se afla deasupra unei regiuni nelocuite, ceea ce i-a permis pilotului să deschidă focul din aer în condiții considerate sigure pentru populație. Echipe ale instituțiilor competente au ajuns ulterior în zonă pentru a cerceta resturile și împrejurările incidentului. Autoritățile urmează să stabilească tipul dronei, proveniența acesteia, traseul urmat și modul în care a pătruns în spațiul aerian național. Confirmarea a venit după ce populația din mai multe județe primise mesaje de avertizare prin sistemul Ro-Alert. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brăila a anunțat că Statul Major al Forțelor Aeriene a extins alerta aeriană în estul județului Brăila, iar locuitorilor li s-a transmis că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Conform Agerpres , avertizări similare au fost trimise și locuitorilor din județele Galați și Prahova. Durata estimată a alertei a fost de 90 de minute. Prin mesajele primite, oamenii au fost îndemnați: să își păstreze calmul; să se adăpostească în beciuri sau în spații de protecție civilă; să rămână în interiorul locuințelor, departe de ferestre și de pereții exteriori, dacă nu au acces la un adăpost. Incidentul reprezintă, potrivit informațiilor publicate de Biziday, prima situație în care o dronă a fost doborâtă pe teritoriul României de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române. Până la prezentarea rezultatelor cercetărilor, nu sunt cunoscute locul exact al prăbușirii, originea aparatului și nici dacă drona transporta armament sau alte încărcături. Autoritățile nu au anunțat victime sau pagube materiale. Faptul că intervenția a avut loc într-o zonă nelocuită a redus riscul ca proiectilul folosit de avion sau resturile dronei să afecteze persoane și clădiri. Clarificările oficiale sunt așteptate după recuperarea și analizarea fragmentelor găsite la sol. [...]
Marea Britanie pune bani și calendar pe „robo-wingmen” pentru a completa avioanele cu pilot , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra modului în care Royal Air Force își proiectează viitoarele flote și misiuni, potrivit Axios . Programul britanic de „collaborative combat aircraft” (CCA – aeronave fără pilot care operează în echipă cu avioane cu pilot) va purta numele Storm Fighter , a anunțat luna aceasta ministrul pentru pregătire de apărare și industrie, Luke Pollard , într-un discurs la Global Air and Space Chiefs’ Conference, la Londra. În viziunea prezentată, Storm Fighter ar urma să zboare alături de Eurofighter Typhoon și Lockheed Martin F-35, în roluri descrise drept „înger păzitor” și „câine de atac”. Banii: 300 milioane lire pentru start, cu un demonstrator „cel puțin în 2030” Planul de investiții în apărare (Defense Investment Plan), prezentat tot luna aceasta, alocă 300 milioane lire sterline (aprox. 1,8 miliarde lei) pentru a porni dezvoltarea de CCA „indigene” (dezvoltate local). Documentul menționează că un demonstrator ar trebui să zboare „cel puțin până în 2030”. Mai mulți contractori din industria de apărare și-au exprimat interesul, potrivit Janes și Breaking Defense, notează publicația. De ce contează: RAF spune că platformele cu pilot „nu mai sunt suficiente” Șeful Air Staff, Air Chief Marshal Harv Smyth, a legat explicit tranziția de realitatea câmpului de luptă: supremația aeriană rămâne „baza” pentru celelalte opțiuni, dar „platformele cu echipaj singure nu mai sunt suficiente” într-un spațiu de luptă „complex și saturat”. „CCA-urile nu mai sunt ceva al viitorului. Sunt foarte mult treaba de azi.” Un portofoliu mai larg de drone: război electronic, lovituri la distanță și „colegi” pentru Apache Pe lângă Storm Fighter, Marea Britanie urmărește și Storm Chrome (dronă pentru război electronic) și Storm Fire (dronă pentru lovituri la distanță), precum și „compatrioți” robotici pentru elicopterele de atac Apache fabricate de Boeing. Pentru această ultimă direcție, Project NYX a primit 220 milioane lire sterline (aprox. 1,3 miliarde lei) în planul de investiții. Context: presiunea operațională vine și din lecțiile războiului din Ucraina Axios amintește că dronele sunt puse pe seama majorității victimelor în războiul Rusia–Ucraina, iar lipsa unei dominații aeriene tradiționale, combinată cu artileria intensă, a transformat conflictul într-un război de uzură la sol. În paralel, și SUA accelerează competiția pentru „robo-wingmen”, cu nume precum Anduril Industries, General Atomics, Lockheed Martin, Northrop Grumman și Shield AI menționate ca participanți. [...]
MApN spune că Rusia nu a inspectat baze militare în România în 2023 , iar informația apărută în spațiul public este „fake news”, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării Naționale precizează că ultima activitate de verificare realizată de Federația Rusă pe teritoriul României a avut loc în 2021, în baza Documentului de la Viena 2011 (OSCE). Ce clarifică MApN și de ce contează Miza, din perspectiva securității și a cadrului de reglementare, este delimitarea între zvonuri și mecanismele internaționale de transparență militară. MApN afirmă că, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina (24 februarie 2022), Federația Rusă nu a mai desfășurat activități de verificare în România sub egida Documentului de la Viena 2011. „Bazele din România NU au fost inspectate de Federația Rusă în anul 2023.” Ministerul susține că astfel de informații „prezintă în mod greșit mecanismele internaționale de verificare militară” și critică lansarea lor în spațiul public de persoane care „ar trebui să cunoască exact cadrul juridic și procedurile aplicabile”. Ce sunt, de fapt, „verificările” invocate: instrumentele OSCE În explicațiile sale, MApN arată că verificările militare internaționale sunt parte a unui sistem de transparență și control în cadrul OSCE, construit pe trei instrumente principale: Tratatul privind Cerul Deschis (TCD) – zboruri de observare pentru verificarea angajamentelor de securitate; Documentul de la Viena 2011 (VD 2011) – măsuri de creștere a încrederii și securității; Tratatul privind Forțele Armate Convenționale în Europa (TCFE) – limitat la anumite categorii de forțe și echipamente. MApN subliniază că aceste acorduri nu permit „controale generale” asupra oricăror obiective militare, ci se aplică unor categorii precise. Ca exemplu, pentru TCFE erau incluse cinci categorii de armament: tancuri de luptă, elicoptere de atac, vehicule blindate, piese de artilerie și avioane de luptă. Retrageri și suspendări: TCFE și Cerul Deschis Ministerul amintește că Rusia s-a retras din TCFE în 2023, după ce își suspendase participarea încă din 2007, iar începând din 2007 „nu a efectuat și nu a primit inspecții” sub egida acestui tratat. România, la rândul ei, a suspendat aplicarea obligațiilor asumate prin TCFE în decembrie 2023, într-un demers coordonat la nivelul NATO. În privința Tratatului Cerului Deschis, MApN afirmă că după retragerea Federației Ruse din acest acord (2021) nu au mai fost realizate zboruri rusești de observare deasupra României. „Ultimul zbor de observare al Federației Ruse deasupra teritoriului României a avut loc în anul 2020.” Avertismentul instituției: prudență la informații „spectaculoase” MApN califică drept falsă afirmația că reprezentanți ai Rusiei ar fi venit în 2023 „să inspecteze unități militare românești” și spune că aceasta distorsionează grav mecanismele internaționale de verificare și control al armamentelor. Instituția recomandă informarea din surse oficiale și tratarea cu prudență a declarațiilor fără context și fără verificarea cadrului juridic. Pentru detalii, ministerul indică și poziția publicată pe platforma sa InfoRadar: Ministerul Apărării . [...]
MApN a pus în alertă capabilități navale și aeriene după explozia produsă la bordul navei comerciale LPG „Gas Lisbon”, incident care a determinat și emiterea unei avertizări de navigație pentru evitarea zonei, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării Naționale anunță că este pregătit să sprijine instituțiile implicate în gestionarea incidentului produs în dimineața de 21 iulie, la bordul navei „Gas Lisbon”, aflată în tranzit prin Zona Economică Exclusivă a României . Nava, sub pavilion liberian, a fost „lovită în timpul nopții” la aproximativ 20 de mile marine de țărm. „Ministerul Apărării Naționale este pregătit să sprijine instituțiile cu atribuții în gestionarea incidentului produs, în dimineața zilei de 21 iulie, la bordul navei comerciale GAS LISBON, sub pavilion liberian, aflată în tranzit prin Zona Economică Exclusivă a României.” Ce resurse a pregătit MApN Reprezentanții ministerului spun că au fost pregătite pentru intervenție: un elicopter IAR-330 Puma Naval; două nave militare ale Forțelor Navale Române. „Astfel, MApN are pregătite un elicopter IAR-330 Puma Naval, precum și două nave militare ale Forțelor Navale Române. La nevoie, aceste forțe vor fi suplimentate.” Avertizare pentru navigatori și situația de la bord Direcția Hidrografică Maritimă din cadrul MApN a transmis o avertizare de navigație, astfel încât navele să evite zona în care s-a produs incidentul. „Gas Lisbon”, tanc petrolier de tip LPG, se afla la aproximativ 20 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe, venind din portul Alexandria (Egipt) și având ca destinație portul Reni (Ucraina). La bord erau peste 3.790 de tone de propan și un echipaj format din 17 persoane. MApN precizează că nava a suferit avarii majore, însă toate persoanele aflate la bord au fost salvate, iar răniții au fost transportați în Portul Sulina pentru a fi preluați de echipaje medicale. [...]
Forțele navale ucrainene au obținut certificarea NATO pentru a comanda forțe multinaționale de contramăsuri anti-mine , un pas cu impact operațional direct asupra capacității Ucrainei de a participa la misiuni aliate și de a sprijini viitoare acțiuni de deminare în Marea Neagră și Marea Azov , potrivit Agerpres . Certificarea a fost obținută după încheierea Evaluării NATO Nivel 2 (NEL-2), desfășurată în timpul exercițiului Sea Breeze 2026 . Informația a fost transmisă de Forțele navale ucrainene, care au comunicat pe Facebook rezultatul evaluării. Ce înseamnă certificarea, în termeni practici Conform comunicării Forțelor navale ucrainene, certificarea atestă o capabilitate recunoscută de NATO de a: comanda forțe multinaționale pentru contramăsuri împotriva minelor; opera alături de Grupurile permanente NATO de contramăsuri pentru mine; executa „o gamă întreagă de misiuni pe mare”. În plus, sediul Primei divizii de contramăsuri împotriva minelor a primit calificativul „Mission Capable” („capabilă de misiune”), ceea ce certifică unitatea pentru participarea la operațiuni ale Alianței, după standardele NATO. Context: trei ani de instruire în timpul războiului Forțele navale ucrainene afirmă că rezultatul vine după trei ani de instruire desfășurată în timpul războiului cu Rusia, perioadă în care personalul ar fi adoptat doctrine și proceduri NATO în pofida conflictului în desfășurare. În evaluarea prezentată de partea ucraineană, certificarea ar urma să întărească interoperabilitatea cu NATO și să sprijine eforturile viitoare de curățare a minelor navale din Marea Neagră și Marea Azov. [...]
Lovirea uzinei Avitek din regiunea Kirov, la peste 800 km de Moscova, țintește direct lanțul de producție al apărării antiaeriene ruse , într-un atac atribuit Ucrainei cu o rachetă de croazieră „Flamingo”, potrivit G4Media . Ținta ar produce rachete antiaeriene și componente pentru industria militară, iar uzina este parte a concernului Almaz-Antei, aflat sub sancțiuni internaționale. Guvernatorul regiunii Kirov, Aleksandr Sokolov, a confirmat pe rețelele sociale că „o rachetă a atacat o întreprindere din Kirov” și a spus că există răniți, care primesc asistență medicală. El a mai precizat că echipele de intervenție sunt la fața locului și că situația este „sub control”. Potrivit informațiilor citate de EFE, atacul ar fi avut loc în jurul orei 06:00, ora Moscovei (06:00, ora României), iar martori au relatat o explozie produsă de impactul unei rachete. Identificarea muniției ca fiind o rachetă de croazieră „Flamingo” este atribuită unor conturi de Telegram și unor instituții media; în același timp, Denis Știlierman, cofondator al companiei militare ucrainene Fire Point, a publicat înainte de atac o imagine cu lansarea unei rachete de acest tip. De ce contează: o țintă industrială cu „ciclu complet” de producție Uzina vizată ar fabrica produse cu dublă utilizare, folosite în sistemele de apărare antiaeriană și în industria aeronautică, iar instalațiile ar avea un ciclu complet de producție, de la turnare la asamblare finală și testare. Surse ucrainene susțin că Avitek ar participa la producția sistemului de apărare aeriană Tor și ar livra componente pentru motoarele rachetelor Kh-101 și Kh-59M2; totodată, uzina ar produce și scaune ejectabile pentru avioanele de vânătoare Su-34 și Su-57. Context: Rusia spune că a doborât 571 de drone în aceeași noapte Separat, Ministerul rus al Apărării a transmis că, în noaptea de joi spre vineri, apărarea antiaeriană ar fi doborât 571 de drone ucrainene în mai multe regiuni ale Rusiei, inclusiv în regiunea Moscovei, precum și în Krasnodar și în peninsula Crimeea ocupată. Instituția a mai afirmat că ar fi interceptat drone deasupra mărilor Azov și Neagră. [...]
