Apărare20 ian. 2026
Armata și IGSU extind pregătirea populației pentru crize și război - reziliența națională devine prioritate
Șeful Armatei Române spune că populația trebuie pregătită pentru „efort de război” , potrivit Biziday , într-o declarație făcută marți, 20 ianuarie 2026, la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), în cadrul unei conferințe comune cu generalul american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Declarația a venit după ce Vlad Gheorghiță a fost întrebat dacă România a luat măsuri pentru a pregăti populația în eventualitatea unui conflict. Șeful Statului Major a indicat modificări legislative recente și planuri de instruire pe bază de voluntariat în Ministerul Apărării Naționale (MApN), condiționate de resursele bugetare. Modificări legislative și instruire voluntară în MApN Gheorghiță a spus că, „începând din acest an”, există o modificare a legii privind pregătirea populației pentru apărare, promulgată de președinte „acum două săptămâni”. În paralel, MApN își propune să atragă tineri voluntari pentru pregătire militară, cu continuarea programelor în funcție de buget. „Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război.” În 2026, obiectivul anunțat este pregătirea a circa 1.000-2.000 de militari, iar în anii următori ar putea exista „două, trei serii de pregătire pe an”. Potrivit șefului Armatei, capacitatea de instruire a Armatei Române este între 2.000 și 10.000 de militari pe an. Reziliență națională: de la dezastre naturale la scenarii de securitate Șeful Statului Major a legat tema pregătirii populației de conceptul de „reziliență națională”, care include, în viziunea sa, pregătirea pentru situații de criză precum incendii și cutremure, dar și pentru scenarii de securitate care ar presupune susținerea unui efort militar. În acest context, el a spus că există „foarte multe programe de pregătire”, derulate în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), fără a detalia calendarul sau conținutul acestora. Articolul 5, zona economică exclusivă și infrastructura energetică offshore Generalul Gheorghiță Vlad a reluat și o poziție exprimată anterior, potrivit căreia zona economică exclusivă a României nu este acoperită de Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), din perspectiva activării juridice a acestuia. În același timp, a subliniat că platformele petroliere sunt „teritoriu național”, inclusiv în contextul proiectului Neptun Deep. Pe această linie, șeful Armatei a indicat nevoia de investiții în Forțele Navale Române și în „capabilitățile MAI”, argumentând că statul are obligația de a apăra infrastructura critică. Mesajul SACEUR: descurajarea Rusiei și rolul nivelului de pregătire La rândul său, generalul Alexus G. Grynkewich a declarat că Rusia ar fi fost descurajată să atace o țară membră NATO datorită nivelului de pregătire al Armatei Române. El a invocat „amenințarea rusească de-a lungul Alianței” și intențiile Moscovei de a ataca teritorii NATO, apreciind că nivelul de pregătire reprezintă „vestea bună”. Declarațiile vin într-un moment în care România își calibrează atât cadrul legislativ pentru pregătirea populației, cât și programele de instruire voluntară, pe fondul preocupărilor legate de securitatea regională și de protecția infrastructurii strategice, inclusiv în Marea Neagră. [...]
