Știri
Știri din categoria Apărare
Elveția vrea să majoreze cheltuielile de apărare cu 31 mld. franci din 2028, finanțând planul printr-o creștere temporară a taxei pe vânzări, potrivit Reuters. Guvernul de la Berna a anunțat că va ridica taxa pe vânzări cu 0,8 puncte procentuale pentru o perioadă de 10 ani, începând din 2028, pentru a susține un pachet mai amplu de cheltuieli în domeniul apărării și securității.
Miza este accelerarea ritmului de finanțare militară într-o țară în care cheltuielile pentru armată nu sunt, în prezent, programate să ajungă la 1% din PIB decât în 2032. Consiliul Federal își justifică schimbarea de direcție prin deteriorarea mediului de securitate din Europa și din vecinătate, subliniind că mai multe state europene își consolidează capabilitățile.
„Lumea a devenit mai volatilă și mai nesigură, iar ordinea internațională bazată pe dreptul internațional este sub presiune”, a transmis guvernul.
Creșterea taxei pe vânzări este elementul central de finanțare al planului și are rolul de a asigura resurse predictibile pe un deceniu, într-un context în care autoritățile spun că planificarea financiară actuală nu mai reflectă scumpirea armamentului, alimentată de inflație și de cererea mai mare. Potrivit unui oficial din ministerul apărării citat de Reuters, noile alocări ar urma să ducă cheltuielile de apărare la aproximativ 1,3%–1,5% din PIB.
Ministrul apărării, Martin Pfister, a indicat că prioritățile pe termen scurt vor fi recalibrate către amenințările considerate cele mai probabile, inclusiv contracararea mini-dronelor, investiții în tehnologia informației, întărirea protecției cibernetice și a recunoașterii electromagnetice. Planul include și consolidarea poliției și a protecției frontierelor, precum și capacitatea de a răspunde la amenințări la distanță și atacuri hibride. Proiectul trebuie să treacă de parlament și ar putea fi supus unui referendum anul viitor, a mai precizat guvernul. Separat, executivul vrea și o revizuire a legislației serviciilor de informații, care ar extinde mandatul acestora inclusiv pentru colectarea de date de la bănci și alți furnizori de servicii financiare, în cazuri de amenințări grave precum finanțarea terorismului sau spionajul.
Recomandate
Lovirea unor avioane rusești rare, inclusiv Su-57, la 1.700 km de granița Ucrainei ridică miza operațională a războiului cu drone , prin presiunea directă asupra capacității Moscovei de a menține și proteja platforme aeriene scumpe și greu de înlocuit, potrivit Adevărul . Atacul a vizat baza aeriană Șagol din regiunea Celiabinsk (Munții Ural) și a fost confirmat la 1 mai de Statul Major General al Ucrainei. Operațiunea ar fi fost executată de Forțele Sistemelor fără Pilot ale Ucrainei, iar relatarea este preluată și de Euromaidan Press . Ce ar fi fost lovit și ce costuri sunt invocate Conform comandantului forțelor ucrainene de drone, Robert „Madiar” Brovdi , ar fi fost avariate patru aeronave: două avioane de vânătoare stealth Su-57; un bombardier Su-34; un avion Sukhoi de tip neidentificat. Acesta a susținut că cel puțin trei drone au lovit direct aeronave staționate, iar costurile estimate în material sunt de 100–120 milioane de dolari (aprox. 460–550 milioane lei) pentru un Su-57 și 35–50 milioane de dolari (aprox. 160–230 milioane lei) pentru un Su-34. Confirmarea din satelit și semnalele operaționale Atacul ar fi avut loc pe 25 aprilie, la circa 1.700 km de granița Ucrainei. Imagini satelitare publicate de canalul de Telegram Exilenova+ ar confirma impactul și ar arăta relocarea aeronavelor după atac. O comparație între imagini din 17 și 26 aprilie indică o zonă afectată pe platforma bazei și activități de curățare. Două Su-57 și un Su-34 ar fi fost mutate din pozițiile inițiale, un tipar asociat de regulă cu evaluarea pagubelor și lucrări de recuperare. De ce contează: presiune pe o flotă mică și pe lanțul de aprovizionare Materialul notează că Rusia ar avea în serviciu mai puțin de 30 de avioane Su-57, model introdus oficial în decembrie 2020 și promovat de Moscova drept „generația a cincea”. În acest context, chiar și avarierea unui număr mic de aparate poate avea efecte disproporționate asupra disponibilității operaționale. În plus, articolul menționează că lanțul de aprovizionare al producției Suhoi ar fi fost afectat anterior de atacuri ucrainene: în septembrie 2025, rachete de croazieră Flamingo ar fi lovit fabrica Skif-M din Belgorod, furnizor de componente pentru aeronave Suhoi. Context: atacuri repetate și extinderea razei dronelor Ucraina ar fi vizat pentru prima dată avioane Su-57 în iunie 2024, la baza Akhtubinsk din regiunea Astrahan, unde două aparate ar fi fost avariate, potrivit serviciilor ucrainene de informații. Ulterior, Rusia ar fi evitat folosirea Su-57 în operațiuni directe deasupra Ucrainei și ar fi renunțat inclusiv la planuri de promovare pentru export, conform aceleiași surse. În paralel, Ucraina își extinde capabilitățile de atac cu drone cu rază lungă, iar orașul Ekaterinburg ar fi fost lovit pentru prima dată în aceeași zi cu operațiunea de la Șagol, mai notează articolul. [...]
Washingtonul a aprobat vânzări de armament de peste 8,6 miliarde de dolari (aprox. 39,5 miliarde lei) către aliați din Orientul Mijlociu, în timp ce le transmite unor parteneri europeni să se aștepte la întârzieri mari la livrările deja contractate , pe fondul epuizării stocurilor americane din cauza războiului cu Iranul, potrivit Digi24 . Departamentul de Stat al SUA a anunțat aprobarea vânzărilor către Israel, Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite, într-un pachet care include arme și sisteme de apărare precum muniții ghidate, radare, echipamente de comandă și control și sisteme de apărare antirachetă, prin Programul de Vânzări Militare Străine (mecanismul prin care SUA vând echipamente militare guvernelor aliate). Ce include pachetul și cine sunt beneficiarii Potrivit informațiilor din notificarea oficială citate în articol, pachetul este justificat de Washington prin nevoia de consolidare a securității regionale și a interoperabilității (capacitatea de a opera împreună) cu aliații strategici, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Principalele elemente menționate: Israel : înlocuirea munițiilor ghidate de precizie, inclusiv bombe lansate din aer, cu sisteme de ghidare prin satelit, plus echipamente de sprijin logistic pentru menținerea disponibilității operaționale. Qatar : vânzarea de sisteme antirachetă Patriot , pentru peste 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei), descrisă de Departamentul de Stat drept răspuns la o „nevoie urgentă” de securitate, după atacuri iraniene din timpul conflictului început la finalul lui februarie. Kuweit : sisteme de comandă integrate în valoare de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei). Pachetul mai include sprijin logistic și asistență tehnică pentru integrarea operațională a echipamentelor în forțele armate ale țărilor beneficiare. De ce contează pentru Europa: risc de întârzieri la livrări În paralel, SUA i-au avertizat pe aliați europeni – între care Regatul Unit, Polonia, Lituania și Estonia – să se aștepte la întârzieri mari la livrările de armament american, deoarece războiul împotriva Iranului „continuă să epuizeze stocurile”, potrivit unei relatări Financial Times , care citează persoane familiarizate cu situația, preluată de Reuters. Conform aceleiași informații, oficiali americani au transmis unor omologi europeni că există riscul ca unele livrări de arme „contractate anterior” să fie amânate din cauza presiunii asupra stocurilor. Negocierile de pace pentru încheierea războiului început pe 28 februarie sunt descrise ca fiind în impas, ceea ce menține incertitudinea privind ritmul consumului de muniții și echipamente și, implicit, calendarul livrărilor către parteneri. [...]
Intrarea în faliment a șantierului naval 2 Mai Mangalia pune sub semnul întrebării capacitatea de a livra la timp un contract militar de aproape 1 mld. euro , atribuit direct către Rheinmetall , cu termen de predare către MApN în 2030, potrivit Ziarul Financiar . În același timp, oficiali ai Ministerului Economiei, Rheinmetall și MSC au o vizită de lucru la șantier, la două zile după ce Tribunalul Constanța a dispus intrarea în faliment. Contractul vizează construcția a patru nave militare, iar sincronizarea dintre decizia instanței și atribuirea proiectului ridică o problemă operațională: cum poate fi susținut un program de producție militară într-o companie aflată în faliment, cu activitate curentă redusă și datorii semnificative. Ce include contractul și care este miza financiară Conform datelor prezentate, pachetul de nave are o valoare totală „de aproape un miliard de euro” și este împărțit astfel: două nave de patrulare: 836 mil. euro (aprox. 4,30 mld. lei); două nave de intervenții pentru scafandri: 87 mil. euro (aprox. 447 mil. lei). Termenul de finalizare și predare către Ministerul Apărării Naționale este anul 2030 . În același context, Rheinmetall este descris ca „marele câștigător” al contractelor din programul SAFE, care includ și o fabrică de pulberi pentru muniție în Victoria, județul Brașov. Grupul german a avut afaceri de 9,9 mld. euro în anul fiscal 2025 (aprox. 50,9 mld. lei). Situația șantierului Mangalia: personal redus, activitate limitată, datorii mari Șantierul naval din Mangalia mai are sub 1.000 de angajați , după ce anul trecut a concediat peste 200 de oameni . În prezent, activitatea este axată pe reparații pentru nave petroliere și portcontainere, în special pentru MSC. Pe partea financiară, datoriile sunt indicate la 1 mld. lei (207 mil. euro), potrivit tabelului preliminar, iar activul la 1,26 mld. lei , conform evidențelor contabile, potrivit ultimelor date citate. Ce urmează și de ce contează pentru industrie Pe fondul acestor constrângeri, jucători din industrie își exprimă speranța că o eventuală producție a navelor militare la Mangalia ar putea aduce comenzi și în piață. Rămâne însă deschisă întrebarea-cheie: în ce condiții operaționale și juridice poate fi derulat un proiect militar de asemenea dimensiune într-un șantier intrat în faliment, având în vedere că decizia Tribunalului Constanța este foarte recentă. [...]
Germania încearcă să limiteze șocul operațional al retragerii a 5.000 de militari americani și mută discuția spre accelerarea capacității Europei de a-și asigura apărarea în cadrul NATO, potrivit Politico . Mesajul vine în contextul deciziei Pentagonului de a reduce prezența SUA în Germania, într-un calendar de 6–12 luni. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius , a spus că o astfel de retragere era anticipată și a legat-o de nevoia „întăririi pilonului european” în NATO. „Dacă vrem să rămânem transatlantici, trebuie să întărim pilonul european în cadrul NATO.” Ce se schimbă concret: calendar și dimensiunea prezenței SUA Pentagonul a anunțat retragerea a 5.000 de militari din Germania, dar măsura ar urma să lase în continuare aproximativ 33.000 de soldați americani pe teritoriul german, potrivit datelor citate. Decizia inversează o creștere a efectivelor începută în mandatul fostului președinte Joe Biden. Un purtător de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că secretarul apărării Pete Hegseth a ordonat retragerea după o reevaluare a consolidării trupelor americane în Europa și în funcție de „condițiile de pe teren”, cu termen de implementare estimat la 6–12 luni. Efectul politic și operațional: presiune pentru investiții europene în apărare NATO a transmis că lucrează cu SUA pentru a înțelege detaliile deciziei, iar un purtător de cuvânt al Alianței, Allison Hart, a spus că mișcarea „subliniază nevoia ca Europa să investească mai mult în apărare”. Comisia Europeană a arătat, la rândul ei, că amprenta militară americană în Europa rămâne o contribuție „semnificativă” la descurajare și apărare și constituie „fundamentul apărării colective” pentru 23 de state membre UE care sunt și aliați NATO. În același timp, Comisia a susținut că țările UE își îndeplinesc angajamentele în NATO prin creșterea cheltuielilor militare într-un ritm „fără precedent”. Context: tensiuni SUA–Europa și riscul extinderii retragerilor Articolul plasează decizia într-un climat politic tensionat între președintele american Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz, pe fondul disputei legate de Iran. În plus, Trump a amenințat că ar putea retrage trupe și din Spania și Italia, criticându-i pe liderii celor două țări; Madrid și Roma au fost, asemenea Berlinului, critice față de războiul SUA–Israel în Iran, iar ambele state au refuzat folosirea bazelor lor de către avioane militare americane implicate în conflict, potrivit relatării. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a reacționat public, deplângând „tendința dezastruoasă” în relațiile Europa–SUA și avertizând asupra „dezmembrării” alianței transatlantice, într-o postare pe X citată de publicație. [...]
SUA riscă un „gol” de capabilități pe termen scurt, chiar dacă industria accelerează producția de rachete , pentru că ritmul de refacere a stocurilor rămâne mult în urma consumului din conflictul cu Iranul, iar unele programe ar putea avea nevoie de ani sau chiar decenii pentru a reveni la nivelurile țintă, potrivit Adevărul . Pentagonul și marii contractori din industria de apărare au semnat acorduri noi și promit creșteri semnificative de producție, însă oficiali militari avertizează că extinderea capacității nu se vede imediat. Amiralul Samuel Paparo, șeful Comandamentului Indo-Pacific, a spus în aprilie în fața Congresului că ar putea dura între unu și doi ani până când producția va crește, „nu suficient de rapid”. De ce refacerea stocurilor poate dura ani Analiza datelor de achiziții ale Pentagonului indică un decalaj structural între viteza de utilizare a munițiilor și timpul necesar pentru înlocuirea lor, pe fondul conflictelor recente. În ritmul actual de achiziții, țintele de suplimentare ar fi atinse greu, în special la sistemele cu lanțuri de aprovizionare complexe: Tomahawk : Marina SUA a cumpărat în medie aprox. 66/an în ultimii șapte ani; pentru încă 785 ar fi necesari circa 12 ani . THAAD : aprox. 30 interceptoare/an ; pentru 857 suplimentare ar fi necesari aproape trei decenii . Patriot PAC-3 : aprox. 212/an ; pentru 405 unități ar fi necesari aproximativ doi ani . Costuri mari și consum accelerat în conflictul cu Iranul Potrivit Pentagonului, costurile operațiunilor au ajuns la aproximativ 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei ), majoritatea fiind cheltuite pe muniții. Un raport al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale indică un consum ridicat, inclusiv: peste 850 de rachete Tomahawk ; peste 1.000 de rachete JASSM ; între 1.060 și 1.430 de interceptoare Patriot , adică mai mult de jumătate din stocul existent înainte de conflict. Deși analiștii apreciază că SUA ar avea încă muniții suficiente pentru operațiunile curente, miza este capacitatea de a reface rapid stocurile dacă apare un conflict major cu un adversar comparabil. Industria investește, dar „problema este timpul” RTX (compania-mamă a Raytheon) a raportat o creștere de peste 40% a livrărilor de rachete în primul trimestru și investiții de 2,6 miliarde de dolari (aprox. 12 miliarde lei ) pentru extinderea capacității. Compania vizează peste 1.000 de rachete Tomahawk anual și până la 1.900 de rachete AMRAAM. Lockheed Martin a crescut producția interceptoarelor Patriot la aprox. 600/an și urmărește extinderea până la 2.000/an . Specialiștii citați în material avertizează însă că finanțarea nu rezolvă singură blocajele: producția depinde de componente complexe și de un număr limitat de furnizori, iar ciclurile de fabricație se întind pe ani. Mark Cancian (Center for Strategic and International Studies) rezumă problema astfel: „Avem mai mulți bani decât capacitate. Problema este timpul.” În plus, o parte importantă din creșterea planificată a bugetului pentru muniții depinde de negocierile bugetare în curs din Congres. Context politic: mesaje divergente despre nivelul stocurilor Materialul notează că, potrivit revistei The Atlantic, vicepreședintele JD Vance ar fi ridicat în discuții interne întrebări despre situația reală a stocurilor după conflictul cu Iranul, în timp ce public oficialii au insistat că munițiile sunt suficiente. Vance a respins public relatarea într-un interviu pentru Fox News, spunând că este preocupat de nivelul de pregătire, dar că liderii din apărare „fac o treabă excelentă”. Pentagonul respinge, la rândul său, îngrijorările privind epuizarea stocurilor și susține că armata are resursele necesare pentru a acționa „oriunde și oricând”, purtătorul de cuvânt Sean Parnell calificând avertismentele drept „neinformate”. La final, articolul menționează și evoluții diplomatice: Iranul a transmis vineri SUA , prin mediatorii din Pakistan, o propunere revizuită de negocieri, după ce prima variantă fusese respinsă de președintele Donald Trump. (Detalii în materialul Adevărul care citează această informație.) [...]
Intrarea unei drone rusești în spațiul aerian românesc a declanșat procedurile de alertă și interceptare , cu ridicarea de la sol a două avioane F-16 și transmiterea unui mesaj RO-Alert către populația din nordul județului Tulcea, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, în zona Chilia, în contextul reluării atacurilor rusești asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România. Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune că a detectat pe radare un grup de aproximativ 20 de drone care se îndreptau spre zona localității Ismail (Ucraina), iar una dintre acestea a pătruns „pentru scurt timp” în spațiul aerian național. Ce măsuri au fost luate în timpul alertei Conform MApN, două aeronave de vânătoare F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat în jurul orei 02.00 de la Baza 86 Aeriană Fetești , pentru monitorizarea situației. În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar la ora 02.03 a fost transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zona de nord a județului Tulcea. Alerta aeriană a încetat la ora 02.50. În același interval, au fost raportate „numeroase explozii” pe malul ucrainean al Dunării. Ce transmite MApN și ce urmează MApN precizează că informează „în timp real” structurile aliate despre situațiile generate de aceste atacuri și că rămâne în contact permanent cu acestea. Separat, publicația Adevărul notează că România a sesizat foruri internaționale în legătură cu astfel de incidente, inclusiv prin demersuri diplomatice, în contextul unor episoade recente de drone ajunse pe teritoriul României. (Detaliile acestor demersuri nu apar în materialul Digi24.) [...]
