Elveția vrea să majoreze cheltuielile de apărare cu 31 mld. franci din 2028, finanțând planul printr-o creștere temporară a taxei pe vânzări, potrivit Reuters. Guvernul de la Berna a anunțat că va ridica taxa pe vânzări cu 0,8 puncte procentuale pentru o perioadă de 10 ani, începând din 2028, pentru a susține un pachet mai amplu de cheltuieli în domeniul apărării și securității.

Miza este accelerarea ritmului de finanțare militară într-o țară în care cheltuielile pentru armată nu sunt, în prezent, programate să ajungă la 1% din PIB decât în 2032. Consiliul Federal își justifică schimbarea de direcție prin deteriorarea mediului de securitate din Europa și din vecinătate, subliniind că mai multe state europene își consolidează capabilitățile.

„Lumea a devenit mai volatilă și mai nesigură, iar ordinea internațională bazată pe dreptul internațional este sub presiune”, a transmis guvernul.

Creșterea taxei pe vânzări este elementul central de finanțare al planului și are rolul de a asigura resurse predictibile pe un deceniu, într-un context în care autoritățile spun că planificarea financiară actuală nu mai reflectă scumpirea armamentului, alimentată de inflație și de cererea mai mare. Potrivit unui oficial din ministerul apărării citat de Reuters, noile alocări ar urma să ducă cheltuielile de apărare la aproximativ 1,3%–1,5% din PIB.

Ministrul apărării, Martin Pfister, a indicat că prioritățile pe termen scurt vor fi recalibrate către amenințările considerate cele mai probabile, inclusiv contracararea mini-dronelor, investiții în tehnologia informației, întărirea protecției cibernetice și a recunoașterii electromagnetice. Planul include și consolidarea poliției și a protecției frontierelor, precum și capacitatea de a răspunde la amenințări la distanță și atacuri hibride. Proiectul trebuie să treacă de parlament și ar putea fi supus unui referendum anul viitor, a mai precizat guvernul. Separat, executivul vrea și o revizuire a legislației serviciilor de informații, care ar extinde mandatul acestora inclusiv pentru colectarea de date de la bănci și alți furnizori de servicii financiare, în cazuri de amenințări grave precum finanțarea terorismului sau spionajul.