Apărare18 mai 2026
Dronele Ucrainei lovesc ținte industriale și energetice lângă Moscova, în pofida apărării antiaeriene în două inele - analiștii indică recunoașterea și exploatarea „punctelor oarbe” ca factor decisiv
Atacul ucrainean cu drone a expus limitele apărării aeriene a Moscovei , în ciuda unui dispozitiv pe mai multe niveluri, construit în jurul a două „inele” dense de sisteme antiaeriene și întărit înaintea paradei din 9 mai, potrivit unei analize citate de HotNews . Concluzia principală a analiștilor ucraineni: succesul nu a ținut în primul rând de numărul de drone, ci de recunoaștere, identificarea „punctelor oarbe” și planificarea traseelor. Atacul de duminică dimineață a provocat cel puțin patru morți în mai multe regiuni ruse, inclusiv Moscova: trei în regiunea capitalei și unul în Belgorod, conform autorităților. Țintele au inclus infrastructură folosită în război, însă au fost lovite și zone rezidențiale; președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul ca o răzbunare pentru un atac masiv anterior al Rusiei asupra Ucrainei. O apărare „în inele”, dar cu vulnerabilități Potrivit analiștilor de la site-ul ucrainean Militarnyi , Moscova este protejată, din primăvara lui 2026, de două inele dense de apărare antiaeriană, la care se adaugă poziții în interiorul orașului. Platforma Osinter ar indica existența a 130 de poziții pentru sisteme antiaeriene în interiorul și în jurul capitalei. Al doilea inel ar fi fost instituit încă din 2025 (între mai și septembrie), când rușii ar fi ridicat aproximativ 43 de turnuri specializate noi pentru sisteme de apărare aeriană în jurul Moscovei. Baza apărării ar fi formată din: aproximativ o sută de sisteme „ Pantsir-S1 ” (rachete și tunuri antiaeriene) și un număr mic de sisteme „Tor”, destinate interceptării dronelor și rachetelor de croazieră; aproximativ 20 de baterii S-400, pentru interceptarea rachetelor de croazieră și balistice. Nu toate pozițiile ar fi active, însă, începând cu aprilie 2026, observatorii ar fi verificat prezența a cel puțin 89 de sisteme Pantsir-S1 pe o rază de 50 km în jurul Moscovei. Ce a fost lovit și cât de departe au ajuns dronele Analiza citată susține că, în timpul atacului asupra Moscovei, dronele au lovit: fabrica „Angstrem” din Zelenograd, descrisă ca o componentă cheie a complexului militar-industrial rus, implicată în producția de microelectronică, radio-electronică, sisteme optice și robotică pentru nevoi militare; stația de încărcare a petrolului Soniachnogorsk din satul Durikino (la aproximativ 40–45 km de Moscova); rafinăria de petrol din Moscova, în districtul Kapotnenski. Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat și lovirea stației de pompare a petrolului Volodarskoe (satul Konstantinovo, la circa 22 km de periferia orașului), însă analiza notează că nu există, deocamdată, dovezi foto sau video publice care să confirme atacul. Dintre cele trei lovituri reușite „cunoscute”, doar rafinăria ar fi fost în interiorul Moscovei, „în spatele” celor două inele de apărare, la aproximativ 7–8 km de cea mai apropiată poziție cunoscută Pantsir. Fabrica Angstrem ar fi fost între primul și al doilea inel, la puțin peste 2 km de o poziție antiaeriană, iar stația Soniachno-Gorskaia ar fi fost lângă perimetrul exterior al celui de-al doilea inel, la 3 km de o poziție de apărare antiaeriană. În plus, surse deschise ar fi identificat zece locații suplimentare cu resturi căzute, zboruri de drone sau lovituri asupra clădirilor înalte în interiorul perimetrului de apărare: șase între inele și patru în interiorul primului inel. De ce contează: apărarea densă nu garantează protecție totală Potrivit analiștilor ucraineni, atacul arată că nici o densitate foarte mare a apărării antiaeriene nu oferă protecție 100% împotriva dronelor. Ei susțin că elementul decisiv a fost recunoașterea pentru identificarea „punctelor oarbe”, planificarea traseului și tactici adecvate, nu volumul de mijloace folosite. Centrul 1 de Sisteme Fără Pilot al Forțelor Armate Ucrainene a afirmat că în atac au fost utilizate „peste” 120 de drone, iar Statul Major General a indicat folosirea unor drone de concepție ucraineană, inclusiv Fire Point FP-1, RS-1 „Bars” (cu reacție) și GLADIATOR „BARS-SM”, un model menționat ca necunoscut până atunci. Într-un episod separat, în dimineața zilei de 16 mai, Moscova a fost atacată din nou cu drone, ceea ce a dus la suspendarea temporară a operațiunilor aeroporturilor din capitala rusă. Totodată, mișcarea partizană „ATESH” și-a asumat o operațiune de sabotaj în regiunea Moscovei, despre care afirmă că a perturbat funcționarea unor elemente ale apărării aeriene la periferia capitalei. [...]