Știri
Știri din categoria Apărare
Suedia spune că drona neutralizată lângă portavionul Charles de Gaulle era rusească, potrivit Libertatea, care citează agenția AFP. Confirmarea a venit după o anchetă tehnică realizată de forțele armate suedeze.
Incidentul a avut loc miercuri, în strâmtoarea Oresund, în apropierea orașului Malmo, unde portavionul francez Charles de Gaulle se afla în escală înainte de participarea la exerciții NATO. Drona a fost detectată la aproximativ 13 kilometri de portavion, conform informațiilor prezentate.
Armata suedeză susține că, în același interval, nava rusă de spionaj Jigulevsk naviga în apele teritoriale suedeze. În comunicatul citat, suedezii arată că nava HMS Rapp, aflată în zonă pentru protecția și supravegherea grupului aeronaval, s-a apropiat de nava rusă pentru a monitoriza tranzitul prin Oresund, moment în care sistemele de la bord au detectat activitate de dronă și au activat contramăsuri.
AFP explică faptul că bruiajul unei drone înseamnă perturbarea legăturii de comunicații dintre aparat și operator sau privarea acesteia de instrumentele de orientare, prin mijloace de război electronic. După analiza datelor tehnice, forțele armate suedeze au concluzionat că a fost vorba despre un zbor neautorizat, calificat drept încălcare a regulilor de acces pe teritoriul suedez.
Șefa Comandamentului pentru Operațiuni al armatei suedeze, Ewa Skoog Haslum, a declarat că un astfel de comportament „nu este surprinzător” din partea Rusiei, dar a descris cazul drept un incident grav, care arată necesitatea unei vigilențe constante. Ea a apreciat, totodată, modul de acțiune al armatei suedeze.
După neutralizarea dronei, o navă de patrulare a marinei suedeze a escortat nava Jigulevsk în afara apelor teritoriale suedeze, aceasta aflându-se ulterior în Marea Baltică. În context mai larg, articolul menționează și un raport al Centrului Internațional pentru Combaterea Terorismului (ICCT) din Olanda, potrivit căruia serviciile secrete rusești ar fi planificat și comis 151 de acte de sabotaj, subversiune și vandalism în Europa de la declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, la 24 februarie 2022.
Recomandate
Două avioane F-16 au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea unei drone după ce radarele au detectat ținta în apropierea frontierei, potrivit Biziday , care citează informări ale Ministerului Apărării Naționale (MApN). Intervenția s-a desfășurat în contextul procedurilor NATO de poliție aeriană, pe fondul atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Conform MApN, sistemele radar au detectat o dronă aflată în spațiul aerian ucrainean, „în evoluție pe direcția nordului județului Tulcea” , iar la 08:45 a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru populația din zonă. Două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza Aeriană Fetești au decolat la 09:04 pentru cercetarea și monitorizarea spațiului aerian, iar la 09:13 drona a fost doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană la circa 100 de metri de localitatea Chilia Veche, foarte aproape de graniță. „Conform procedurilor de poliție aeriană, două aeronave F-16 Fighting Falcon de la Baza Aeriană Feteşti au decolat la ora 09.04 pentru cercetarea si monitorizare a spațiului aerian.” Deși doborârea a avut loc pe teritoriul ucrainean, proximitatea față de România a activat mecanismele de reacție și coordonare specifice apărării aeriene integrate NATO. MApN a precizat că echipe specializate sunt pregătite să înceapă căutări pentru eventuale resturi care ar fi putut cădea pe teritoriul național, tocmai pentru că interceptarea s-a produs „foarte aproape de graniță”. În același flux de evenimente, MApN a comunicat și un incident separat în dimineața zilei de 27 februarie: la 06:57 a fost detectată o dronă în spațiul aerian ucrainean, îndreptându-se către nordul județului Tulcea , iar la 07:17 a fost transmis RO-Alert. Autoritățile au anunțat că drona nu a pătruns în spațiul aerian al României, iar la 07:47 a fost încetată starea de alertă. În seara precedentă, pe fondul atacurilor rusești „în valuri” asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, NATO a intervenit gradual cu avioane de luptă pentru supravegherea spațiului aerian din zona de frontieră, după cum reiese din informările MApN preluate de Biziday. Secvența de reacție a inclus: ridicarea a două aeronave F-16 de la Baza Aeriană Fetești (în jurul orei 16:25), conform procedurilor de poliție aeriană; ridicarea a două aeronave Eurofighter Typhoon (în jurul orei 18:00), una a Forțelor Aeriene Germane și una a Forțelor Aeriene Spaniole, de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu; transmiterea de mesaje RO-Alert pentru populația din nord-estul județului Tulcea și încetarea ulterioară a măsurilor de alertă. Contextul operațional este dat de atacurile rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene din regiunea Odesa, despre care presa ucraineană a relatat că au produs pagube și răniți. Pentru România, miza imediată rămâne prevenirea oricărei încălcări a spațiului aerian și gestionarea riscului de resturi căzute în apropierea localităților de la Dunăre, în timp ce MApN spune că monitorizează „în strânsă cooperare cu aliații din NATO” situația de la frontieră. [...]
Un raport RUSI avertizează că Rusia își întărește apărarea antirachetă potrivit Adevărul , iar în mai puțin de un deceniu Moscova ar putea ajunge să intercepteze focoasele nucleare britanice și franceze, cu efect direct asupra credibilității descurajării nucleare europene. Raportul think tank-ului britanic Royal United Services Institute (RUSI) indică o consolidare accelerată a scutului aerian și antirachetă al Rusiei în jurul propriului spațiu aerian, ca parte a unui efort mai amplu de modernizare militară. Miza, din perspectiva NATO și a capitalelor europene, este că o apărare mai eficientă în jurul Moscovei ar putea reduce șansele ca o ripostă nucleară limitată a Regatului Unit sau a Franței să își atingă obiectivul strategic. Vulnerabilitatea, așa cum este descrisă în analiză, ține și de structura forțelor nucleare europene. Spre deosebire de Statele Unite, care au un arsenal diversificat, Londra și Parisul se bazează în principal pe un număr relativ redus de focoase desfășurate pe submarine, ceea ce concentrează descurajarea într-o porțiune mai îngustă a „triadei” (forțe nucleare bazate pe uscat, pe mare și în aer). Într-un scenariu în care Rusia ar dispune de sisteme avansate de interceptare, această concentrare ar putea însemna o marjă mai mică de manevră pentru a garanta pătrunderea focoaselor până la țintă. Autorul studiului, Sidharth Kaushal , leagă direct capacitatea de a lovi Moscova de „credibilitatea descurajării nucleare independente a Europei”, într-un context în care garanțiile extinse ale SUA ar fi tot mai „întinse” de competiția strategică cu China. În paralel, discuția despre o componentă europeană mai pronunțată a descurajării a reintrat pe agenda publică, pe fondul temerilor că Washingtonul ar putea ezita în cazul unei escaladări majore cu Rusia. În acest cadru, la Conferința de Securitate de la Munchen, premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „o cooperare nucleară consolidată cu Franța”, semn că subiectul cooperării europene nu mai este tratat ca tabu. Pe fundal, expirarea tratatului New START dintre Washington și Moscova, extinderea arsenalelor strategice ale Rusiei și Chinei și retorica nucleară a Kremlinului legată de războiul din Ucraina amplifică importanța practică a întrebării ridicate de raport: cât de mult poate eroda consolidarea scutului aerian și antirachetă rus capacitatea de descurajare a puterilor nucleare europene în anii următori. [...]
Localnicii din nordul Tulcei spun că focurile de artilerie au devenit un zgomot „obișnuit” , după ce vineri dimineață a fost observată o dronă în apropierea graniței, potrivit HotNews.ro . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că a detectat o dronă în spațiul aerian ucrainean, care se îndrepta spre nordul județului Tulcea, fără să intre în spațiul românesc. Imaginile cu zborul dronei au fost surprinse de martori oculari din satul Periprava , în jurul orei 07.00, și au ajuns și la autoritățile române. În același interval, a fost emis un mesaj RO-Alert care avertiza asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian, a treia zi consecutiv când tulcenii au primit o alertă extremă pe fondul atacurilor ruse din Ucraina. Dincolo de componenta militară, relatarea localnicilor indică un impact direct asupra vieții de zi cu zi, în special prin zgomotul asociat dronelor și tirurilor din apropiere. Un martor descrie contrastul dintre distanța formală a frontierei și proximitatea percepută a războiului, văzut și auzit de pe malul românesc. „Oamenii din zonă deja s-au acomodat cu zgomotul de dronă, artilerie, cu trasul ăsta… Pur și simplu pe localnici îi sperie mai tare bubuitura dronei când cade, decât survolul acesteia. Pentru că sunetul artileriei este ceva mai „light”, dar când cad… este ceva crunt”, a mai spus localnicul, sub protecția confidențialității. Potrivit relatărilor culese de HotNews, zgomotul are mai multe surse și intensități, iar reacția oamenilor diferă în funcție de tipul sunetului și de momentul în care se produce. În filmările menționate de publicație se aud zgomote sacadate care „par a fi de armament anti-aerian”, iar localnicii spun că episoadele s-au repetat în ultimele zile. Survolul dronei este perceput ca mai puțin înfricoșător decât momentul în care aceasta cade, din cauza „bubuiturii”. Focurile de artilerie sunt descrise ca având un sunet mai „ușor” comparativ cu impactul unei drone. Zgomotele asociate armamentului (inclusiv posibil anti-aerian) amplifică tensiunea, chiar dacă incidentul nu are loc pe teritoriul României. Un localnic a declarat că „ieri s-a tras cu focuri de artilerie” în zona portului Vâlcov (Ucraina), la 2-3 kilometri „aval” de Periprava, iar drona observată vineri ar fi zburat „aproximativ 5-10 minute”. Vâlcov, din regiunea Odesa, este la circa 50 km de Periprava, ceea ce explică de ce sunetele pot fi auzite și pe partea românească. În ceea ce privește reacția autorităților, localnicul citat afirmă că MApN „are subunități în zonă” și că acestea sunt active când sunt anunțate, însă „intervin doar dacă este nevoie”, adăugând că „până în momentul ăsta nu a fost nevoie”. Pentru comunitățile din nordul Tulcei, însă, consecința imediată rămâne expunerea repetată la zgomote de luptă și la alerte, cu efecte vizibile asupra stării de siguranță resimțite. [...]
NATO a ridicat de la sol avioane românești și aliate după ce o dronă rusească a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian al României, la nord de Sulina, joi seara, potrivit Biziday , care citează informarea Ministerului Apărării Naționale (MApN). Incidentul a avut loc pe fondul unui nou atac aerian al Federației Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, în proximitatea frontierei româno-ucrainene. MApN arată că, în jurul orei 16:25, două aeronave F-16 dislocate în Baza Aeriană Fetești au fost ridicate în aer „conform procedurilor de poliție aeriană” (misiuni de supraveghere și intervenție rapidă pentru protejarea spațiului aerian). La acel moment, drona semnalată nu intrase în spațiul aerian național, însă evoluția situației a impus menținerea unei posturi de reacție. Ulterior, la ora 18:00, autoritățile au ordonat decolarea a două aeronave Eurofighter Typhoon de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, una aparținând Forțelor Aeriene Germane și una Forțelor Aeriene Spaniole, după observarea unui nou vehicul aerian fără pilot care se îndrepta spre spațiul aerian românesc. Drona a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian național și l-a părăsit în jurul orei 18:30, în zona de la nord de Sulina, conform MApN. În paralel cu reacția aeriană, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a transmis în jurul orei 17:00 un mesaj RO-Alert către populația din nord-estul județului Tulcea, iar măsurile de alertă au încetat în jurul orei 17:30. Acesta este a doua zi consecutivă în care drone rusești intră în spațiul aerian al României, iar succesiunea de ridicări de la sol a aeronavelor românești și aliate indică funcționarea mecanismului de reacție integrată NATO pe flancul estic, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre. [...]
Donald Trump ar urma să fie invitat la București, la Summitul B9+ din 13 mai , potrivit Antena 3 CNN , care citează surse de la Cotroceni. La reuniunea dedicată flancului estic al NATO sunt așteptați și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Sursele menționează că există posibilitatea ca liderul american să nu participe personal și să fie reprezentat de Marco Rubio. Summitul B9+ reunește statele din estul Alianței Nord-Atlantice și are ca temă principală securitatea regională și sprijinul acordat Ucrainei. Baze militare din România, în planurile post-război Potrivit acelorași informații, România ar fi propus ca bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii să fie utilizate în cadrul eforturilor internaționale de reconstrucție a Ucrainei și pentru garanții de securitate după încheierea conflictului. Acestea ar putea găzdui trupe aliate, într-un dispozitiv defensiv consolidat în regiune. Sursele subliniază însă că trupele române nu vor fi trimise în Ucraina. „Smart presence” în loc de „strong presence” În contextul reconfigurării strategiei globale a SUA, la Pentagon s-ar analiza formule prin care prezența militară aliată în România să fie menținută, dar adaptată noilor priorități americane. Astfel, România ar fi propus trecerea de la o „prezență masivă” la un model de „prezență inteligentă”, bazat pe rotația trupelor, tehnologie avansată și capacitate rapidă de intervenție. Summitul din 13 mai ar putea deveni un moment-cheie pentru poziționarea României pe flancul estic al NATO și pentru definirea arhitecturii de securitate post-conflict în regiune. [...]
Ucraina a deschis prima fabrică de drone în Regatul Unit , marcând o extindere strategică a industriei sale de apărare în plin război cu Rusia, informează Euronews . Anunțul a fost făcut miercuri de ambasadorul Ucrainei la Londra, Valerii Zalujnîi , fost comandant al forțelor armate ucrainene. Potrivit oficialului, compania Ukrspecsystems , fondată în 2014, și-a demonstrat eficiența dronelor pe câmpul de luptă, iar mutarea unei părți din producție în Marea Britanie are „o logică strategică profundă”. Ucraina se confruntă constant cu atacuri asupra infrastructurii și capacităților industriale, astfel că deschiderea unei linii externe de producție urmărește să asigure continuitatea. Zalujnîi a subliniat că nu este vorba despre relocarea centrului de expertiză, care rămâne în Ucraina, ci despre crearea unei „a doua linii de apărare” pentru industrie. Producția va fi integrată în sectorul britanic de apărare. Date-cheie despre proiect: Producător: Ukrspecsystems Țara gazdă: Regatul Unit Parteneriat: consorțiul 1Force Colaboratori: British Eagle Eye Innovations și Digital Concepts Engineering Industria de apărare ucraineană s-a extins rapid în cei patru ani de conflict. În 2026, capacitatea totală de producție este estimată la aproximativ 50 de miliarde de dolari, acoperind peste jumătate din necesarul armatei. Autoritățile de la Kiev pregătesc și lansarea exporturilor, mizând pe reputația echipamentelor „testate pe câmpul de luptă”, cu scopul de a consolida economia și bugetul de stat, dar și de a susține frontul. Deschiderea fabricii în Regatul Unit indică o consolidare a cooperării militare dintre Londra și Kiev și reflectă o strategie de dispersare a riscurilor industriale într-un context de război prelungit. [...]
