Știri
Știri din categoria Apărare
Lovirea unei nave comerciale de o dronă în apele teritoriale românești ridică miza de securitate pentru traficul maritim din zona Sulina–Sfântu Gheorghe, într-un context în care autoritățile spun că monitorizează permanent țintele aeriene și maritime și pot interveni inclusiv cu aeronave de Poliție Aeriană, potrivit HotNews.
Incidentul a avut loc vineri seară, în jurul orei 21:40, la aproape 7 mile marine (aprox. 12,6 kilometri) nord-est de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea, conform TVR Info. Nava comercială MV Larissa 1, sub pavilion Palau, se îndrepta spre rada portului Sulina, cu destinația finală Ucraina.
În urma impactului cu drona aeriană a fost avariată o macara de marfă de la bord, fără să izbucnească un incendiu. Comandantul navei a informat imediat autoritățile navale române.
Ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a confirmat sâmbătă, în Portul Militar Constanța, că ancheta este în desfășurare și că nu există victime.
„Suntem informați tot timpul. Nu sunt răniți sau pierderi de vieți omenești.”
Ministrul a mai spus că autoritățile monitorizează permanent obiectele detectate pe apă sau în apropierea spațiului aerian și că vineri au fost emise cel puțin două alerte în județul Tulcea. Pot interveni aeronave românești și spaniole din Poliția Aeriană, precum și elicoptere, care pot inclusiv să doboare ținte, a adăugat el.
Totodată, oficialul a afirmat că piloții români au doborât până acum șase drone, ceea ce i-ar plasa „printre cei mai eficienți din NATO”, subliniind însă că astfel de „reușite” nu sunt de dorit, chiar dacă indică nivelul de pregătire.
Lovirea cargoului MV Larissa 1 vine după alte episoade recente raportate în Marea Neagră. Pe 28 octombrie, o navă comercială care se îndrepta spre portul Constanța a fost lovită de drone în apele teritoriale ale Bulgariei, iar pe 23 octombrie o altă navă comercială a fost lovită de drone la 13 mile marine de Constanța, incident soldat cu un marinar mort și trei dispăruți, potrivit relatărilor anterioare citate de HotNews.
Pentru operatorii de transport și pentru lanțurile logistice care folosesc rutele din nord-vestul Mării Negre, repetarea acestor incidente crește riscul operațional în proximitatea apelor românești, chiar dacă, în cazul de față, autoritățile spun că nu au existat victime și avariile au fost limitate.
Recomandate
Lovirea unei nave comerciale de o dronă la circa 13 km de Sfântu Gheorghe a declanșat alertă aeriană și măsuri interinstituționale , inclusiv decolarea preventivă a două F-16 și transmiterea de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, potrivit Biziday . Ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea , a confirmat că nu sunt victime, iar impactul nu a fost urmat de incendiu. Incidentul a avut loc în cursul nopții, iar nava lovită este cargoul „Larissa 1”, sub pavilion Palau. Vasul se îndrepta spre rada portului Sulina, având ca destinație finală Ucraina. Prezent sâmbătă în Portul Militar Constanța, ministrul Apărării a spus că autoritățile au fost informate despre lovirea navei și că nu există răniți sau pierderi de vieți omenești. „Am fost informat despre faptul că a fost lovită de o dronă. Nu sunt răniți sau pierderi de vieți omenești de acolo.” Reacția autorităților: F-16 în aer și RO-Alert în Tulcea În dimineața de sâmbătă, radarele armatei au detectat o țintă aeriană în zona Insulei Șerpilor. Ca măsură preventivă, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru alertarea populației din estul județului Tulcea, fiind transmise două mesaje RO-Alert: la ora 04:45, pentru zona de est a județului Tulcea; la ora 05:39, pentru zona de nord a județului Tulcea. Alerta aeriană a încetat la ora 05:52. Cooperare între instituții și context operațional Ministrul Apărării a precizat că există coordonare cu Marina Militară, Ministerul Afacerilor Interne și Paza de Coastă, în cadrul unei cooperări interinstituționale menite să reducă riscurile și să permită intervenția rapidă, dacă este necesar. „Suntem în contact și cu colegii de la Marina Militară și cu MAI-ul, cu Paza de Coastă. Funcționează această cooperare interinstituțională în România, astfel încât să preîntâmpinăm, în măsura posibilului și, în același timp, să fim aproape și să salvăm viețile omenești, dacă este cazul.” [...]
Lovirea unei nave comerciale de o dronă în apele teritoriale românești ridică miza de securitate pentru traficul din zona Sulina–Sfântu Gheorghe , după ce incidentul s-a produs la circa 12 kilometri nord de Sfântu Gheorghe, fără victime, potrivit Digi24 . Nava, sub pavilion Palau, a fost lovită în noaptea de vineri spre sâmbătă, iar impactul nu a fost urmat de incendiu. Comandantul a raportat că niciun marinar nu a fost rănit, iar drona ar fi distrus doar macaraua folosită la manipularea mărfii. Nava „Larissa 1” se îndrepta spre Sulina, cu destinația finală Ucraina, conform Ziua de Constanța; atacul ar fi fost raportat la ora 21:40. Prezent în Portul Militar Constanța, ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea, a confirmat incidentul și a spus că nu poate oferi detalii despre proveniența dronei până la finalizarea verificărilor. „Suntem informați tot timpul, am fost informat și azi-noapte despre faptul că a fost lovită o dronă, nu sunt răniți sau pierderi de vieți omenești acolo”, a declarat ministrul. Ce înseamnă operațional: monitorizare și intervenție în zona de frontieră maritimă Ministrul a indicat că autoritățile urmăresc permanent obiectele detectate pe apă sau în apropierea spațiului aerian și a amintit că vineri au fost emise cel puțin două alerte în județul Tulcea . Potrivit acestuia, cooperarea include Marina Militară, Ministerul Afacerilor Interne și Paza de Coastă , iar intervențiile vizează atât prevenirea, cât și, „dacă este cazul”, angajarea țintelor. Ce urmează Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile nu au comunicat, deocamdată, concluzii privind originea dronei. În lipsa acestor rezultate, rămâne neclar dacă incidentul a fost un atac țintit asupra navei sau un efect colateral al activităților din proximitatea zonei de conflict. [...]
Ridicarea de urgență a două F-16 și alertarea populației din nordul județului Tulcea arată că procedurile de reacție rapidă sunt activate imediat când apare un risc aerian în proximitatea graniței , după detectarea unei ținte aeriene la sud-est de Insula Șerpilor , în spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24 , care citează Ministerul Apărării Naționale (MApN). MApN a transmis că, în seara de 13 noiembrie, sistemul de supraveghere radar a detectat ținta aeriană, iar două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești . În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației. La ora 21:53 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, conform informării MApN publicate pe Facebook. Ce s-a întâmplat cu alerta MApN a anunțat ulterior că alerta aeriană a încetat la ora 22:58. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre natura țintei aeriene sau evoluția acesteia, dincolo de localizarea indicată (sud-est de Insula Șerpilor, în spațiul aerian ucrainean). De ce contează pentru zona de graniță Evenimentul evidențiază componenta operațională a apărării aeriene: detectarea radar, ridicarea aeronavelor aflate în serviciul de Poliție Aeriană și alertarea civilă prin RO-Alert, ca măsură de precauție pentru populația din proximitatea frontierei. [...]
Sprijinul ridicat din România pentru o armată a UE poate accelera decizii de investiții în apărare la nivel european , într-un context în care guvernele discută consolidarea capacităților militare pe fondul războiului dus de Rusia și al incertitudinilor legate de angajamentul SUA, potrivit Digi24 , care citează un sondaj GLOBSEC consultat de POLITICO . Datele din raportul „GLOBSEC Trends 2026” indică un sprijin larg în statele analizate pentru înființarea unei armate europene și pentru întărirea apărării UE, semnalând o presiune publică în creștere pentru politici de securitate mai integrate. România, în topul susținerii pentru o armată europeană În România, sprijinul pentru crearea unei armate proprii a Uniunii Europene ajunge la 82%, cel mai ridicat nivel dintre țările menționate în material. Urmează Lituania (78%) și Franța (75%). La nivelul eșantionului, „peste șapte din zece” respondenți susțin înființarea unei armate europene, iar „aproape opt din zece” vor consolidarea capacităților de apărare ale Europei, potrivit aceluiași raport. Integrare europeană, dar fără rupere de NATO Sondajul sugerează că sprijinul pentru dezvoltarea capacităților militare europene nu se traduce într-o respingere a NATO. În țările NATO incluse în cercetare, aproximativ 77% dintre respondenți spun că ar vota pentru menținerea apartenenței la Alianță. În paralel, 78% dintre respondenții din statele UE chestionate susțin dezvoltarea capacităților de apărare ale Uniunii „în paralel cu NATO”, ceea ce indică o preferință pentru dublarea instrumentelor de securitate, nu pentru înlocuirea lor. Serviciul militar obligatoriu revine în discuție Raportul notează și un sprijin puternic pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu în țările unde acesta nu mai este în vigoare: 64% dintre respondenți s-au declarat în favoarea acestei măsuri. Cele mai ridicate niveluri de susținere au fost înregistrate în Cehia, Franța, Germania și Slovacia. Contextul care împinge agenda de apărare Cercetarea a fost realizată pe respondenți din 14 țări din spațiul transatlantic: 11 state membre UE, plus Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite. Rezultatele sunt plasate de autorii raportului în contextul agresiunii continue a Rusiei și al dezbaterilor din Europa privind întărirea capacităților militare, pe fondul incertitudinilor legate de rolul SUA în securitatea continentului. Pentru decidenți, combinația dintre sprijinul public ridicat (inclusiv în România) și presiunile de securitate poate însemna un spațiu politic mai larg pentru măsuri concrete de consolidare a apărării europene, chiar dacă arhitectura finală (armată comună, capabilități integrate sau proiecte comune) rămâne, deocamdată, la nivel de dezbatere. [...]
Acordul de apărare reciprocă dintre Turcia și Qatar extinde arhitectura de securitate a alianței sunnite și poate deschide calea pentru o cooperare militară mai strânsă în Golf, într-un moment în care Ankara își consolidează rolul regional, potrivit Digi24 . Înțelegerea a fost semnată vineri, după întâlnirea de la Istanbul dintre președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , și emirul Qatarului, Sheikh Tamim bin Hamad al-Thani . Informația apare într-o declarație a biroului lui Erdogan, citată de Reuters, fără detalii despre conținutul tehnic al acordului. Ce urmărește Ankara: securitate în Golf și cooperare în apărare Președinția Turciei a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că Erdogan a spus că cele două state vor continua să lucreze împreună pentru a preveni reapariția războiului în regiunea Golfului, pentru a crea o bază de dialog și pentru a obține pacea. Totodată, comunicarea oficială menționează că Turcia și Qatarul lucrează la „dezvoltarea și diversificarea” parteneriatului energetic, iar cooperarea lor în industria de apărare „va continua să crească”. Context: „ NATO islamic ” și clauza de apărare colectivă Acordul Turcia–Qatar vine după ce, în august, Turcia, Arabia Saudită și Pakistan au semnat la Mecca un acord comun de apărare, denumit popular „NATO al musulmanilor suniți” sau „NATO islamic”. Conform înțelegerii dintre cele trei puteri regionale, un atac asupra uneia dintre părți este considerat un atac asupra tuturor. Digi24 notează că Parlamentul Turciei a ratificat săptămâna trecută acordul de la Mecca, ceea ce deschide calea pentru ca Ankara să trimită ajutor militar Arabiei Saudite, în contextul atacurilor militanților houthi din Yemen, susținuți de Iran. De ce contează Prin semnarea unui acord de apărare reciprocă cu Qatarul, Turcia își lărgește rețeaua de angajamente de securitate în regiunea Golfului și își întărește profilul de furnizor de sprijin militar pentru parteneri. În lipsa detaliilor publice despre mecanismele acordului, rămâne neclar ce obligații concrete și ce tip de asistență ar putea fi activate în practică. [...]
Publicarea de către China a unor imagini detaliate cu drona stealth GJ-11 sugerează o maturizare operațională a conceptului de „lovitură cu risc redus” , într-un moment în care SUA au abandonat de ani buni o platformă similară și își mută accentul pe alte tipuri de drone, potrivit Focus . Materialul publicat arată pentru prima dată prim-planuri ale dronei de luptă GJ-11 atât la sol, cât și în zbor, inclusiv compartimentele interne pentru armament, un senzor în zona nasului și trenul de aterizare, relatează Business Insider (citat de Focus). China susține, totodată, că drona ar fi lovit o țintă într-o misiune cu muniție reală. Ce arată imaginile și ce se știe despre GJ-11 GJ-11 a fost prezentată public pentru prima dată în 2019, la o paradă militară la Beijing, iar în 2025 China a publicat imagini în care drona zbura alături de avioane de luptă. Noile cadre surprind drona „aripă zburătoare” din mai multe unghiuri; anvergura este estimată la circa 14 metri. Potrivit informațiilor din articol, drona are două compartimente interne de armament sub fuselaj, cu trape „dințate”, concepute pentru a îngreuna detectarea radar. Tipurile de arme pe care le poate transporta nu sunt cunoscute; presa de stat chineză menționează bombe ghidate și muniție de precizie pentru lovituri asupra unor ținte fixe, precum puncte de comandă și poziții de apărare antiaeriană. La nivel de senzori, GJ-11 are în partea frontală un sistem electro-optic și infraroșu, utilizabil pentru recunoaștere și identificarea țintelor. Motorul este integrat în fuselaj, iar evacuarea aplatizată este proiectată pentru reducerea semnăturii radar și termice. Miza operațională: misiuni riscante, scoase din „zona” avioanelor cu pilot Conform publicației americane The War Zone (menționată în articol), GJ-11 ar putea fi folosită și pentru neutralizarea apărării antiaeriene inamice — o misiune considerată deosebit de riscantă pentru aeronavele cu pilot. Logica operațională este că o dronă stealth poate duce senzori și armament mai aproape de zone puternic apărate, cu un risc mai mic pentru echipaje. China afirmă că GJ-11 a finalizat o misiune cu muniție reală și a lovit o țintă. O pilotă de drone, Shi Xiaoran, a declarat pentru The War Zone că norii au mascat inițial ținta, iar după încă un tur a identificat-o și a lansat arma: „Lovitura a fost la țintă.” Totuși, articolul subliniază o limitare importantă: nu este clar ce poate face drona autonom. În imagini, aceasta este operată de echipaje dintr-un vehicul mobil de control, iar un atac reușit nu demonstrează, de la sine, că platforma poate identifica sau selecta ținte fără intervenție umană. Cum se diferențiază abordarea Chinei de cea a SUA China intenționează să folosească GJ-11 în cooperare cu avioane de luptă J-16 și J-20, pentru roluri precum recunoaștere suplimentară, transport de armament sau executarea unor sarcini „de mare pericol”. Business Insider, citat de Focus, notează scenariul în care un avion cu pilot asigură spațiul aerian și direcționează drona către ținte de mare valoare. În paralel, China a anunțat și o versiune navală, GJ-21, despre care susține că ar fi decolat și aterizat pe o navă de asalt amfibiu, însă nu există imagini care să permită verificarea independentă a afirmației. În oglindă, SUA au testat o platformă cu formă similară (X-47B), dar au renunțat la program în 2016, în favoarea dronei-cisternă MQ-25. În prezent, Pentagonul prioritizează dronele concepute să opereze alături de avioane cu pilot, în programul Collaborative Combat Aircraft (CCA) , potrivit articolului. [...]
