Știri
Știri din categoria Apărare
Gărzile Revoluției susțin că au distrus un avion american de salvare, potrivit HotNews.ro, care citează agenția iraniană Tasnim, cu informații transmise de AFP și Reuters.
Tasnim a relatat că aeronava americană ar fi fost lovită în sudul orașului Isfahan, în timp ce participa la operațiuni de căutare și salvare pentru un pilot american prăbușit în Iran. Publicația iraniană nu a confirmat, însă, anunțul președintelui SUA, Donald Trump, potrivit căruia militarul a fost recuperat.
„Un avion inamic american care căuta pilotul unui avion de vânătoare doborât a fost distrus de luptătorii islamici în regiunea sudică a orașului Isfahan”, a scris Tasnim.
Separat, relatează Reuters, forțele speciale ale SUA l-au salvat duminică pe pilotul prăbușit vineri „din spatele liniilor inamice”, într-un context tensionat, pe fondul războiului cu Iranul, aflat în a șasea săptămână. Anunțul a fost făcut de Trump și de Casa Albă, iar liderul american a susținut că militarul este rănit, dar în afara oricărui pericol.
Într-o declarație publicată de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, pe X, Trump a descris operațiunea drept una dintre cele mai riscante misiuni de acest tip. El a mai afirmat că, în timpul intervenției, nu au existat victime sau răniți în rândul americanilor implicați.
Incidentul are loc după ce Iranul a anunțat vineri doborârea unui avion F-15E Strike Eagle, cu echipaj de două persoane. Unul dintre membrii echipajului a fost recuperat în aceeași zi, iar pentru al doilea a fost declanșată o căutare amplă, atât de către Iran, cât și de către Statele Unite.
Potrivit The Guardian, acesta ar fi fost primul avion american doborât deasupra Iranului în actualul conflict, iar un general american în rezervă a declarat pentru Associated Press că armata SUA nu a mai pierdut o aeronavă doborâtă de foc inamic de peste 20 de ani, de la invazia Irakului din 2003.
Recomandate
Estimarea Seulului de până la 120 de focoase nucleare nord-coreene ridică miza de securitate în regiune și accentuează diferențele față de cifrele vehiculate la Washington , potrivit Biziday . Ministrul sud-coreean al Apărării, Ahn Gyu-back , a spus parlamentarilor că Coreea de Nord ar avea între 80 și 120 de focoase, dar a precizat că este dificil de stabilit un număr exact. Ahn a revenit ulterior cu o clarificare: intervalul provine din estimări ale unor organizații private de cercetare, iar armata sud-coreeană nu poate confirma oficial aceste date. Diferența devine relevantă și în plan diplomatic, după ce Donald Trump a afirmat cu o zi înainte, la Casa Albă, că Phenianul ar deține 57 de „arme nucleare foarte puternice”, în contextul discuțiilor despre un posibil summit cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la finalul anului. Întrebat despre această declarație, ministrul sud-coreean a spus doar că „cifrele par oarecum diferite”. De ce Seulul evită cifre „oficiale” și ce transmite prin poziția sa Coreea de Sud evită tradițional să facă publice estimări detaliate privind arsenalul nuclear al Coreei de Nord și, totodată, nu recunoaște oficial Phenianul ca stat deținător de arme nucleare. Ahn a reiterat această linie când a fost întrebat direct dacă guvernul sud-coreean recunoaște Coreea de Nord ca stat înarmat nuclear: „Nu putem recunoaște oficial acest lucru”. Ministrul a refuzat să comenteze dacă referința lui Trump la 57 de focoase ar echivala cu o recunoaștere de către SUA a statutului nuclear al Coreei de Nord, argumentând că nu este potrivit ca el să comenteze declarațiile președintelui american. Implicații pentru postura de apărare a Coreei de Sud Ahn a reafirmat că Seulul va continua să se bazeze pe „umbrelă nucleară” a SUA (garanțiile de descurajare nucleară oferite de Washington), în linie cu politica sud-coreeană de a nu dezvolta propriile arme nucleare. El a spus că țara sa nu poate dezvolta arme nucleare și nici nu ar trebui să accepte desfășurarea de arme nucleare tactice americane. Declarațiile vin în contextul în care Trump încearcă să reia relația cu Kim Jong Un, după ce a ordonat reducerea exercițiilor militare comune SUA–Coreea de Sud , pe care le-a descris drept „ostile” Coreei de Nord, conform informațiilor citate de Biziday din Reuters. [...]
SUA își condiționează tot mai explicit garanțiile de securitate de alinierea politică a aliaților , într-un demers care poate schimba regulile de funcționare ale NATO înaintea unei posibile reduceri a prezenței militare americane în Europa, potrivit G4Media , care citează un document consultat de Bloomberg . Washingtonul a transmis statelor membre NATO un chestionar prin care încearcă să măsoare sprijinul politic acordat administrației Donald Trump, inclusiv prin întrebări despre susținerea publică a politicii externe americane și despre restricțiile impuse armatei SUA în utilizarea bazelor de pe teritoriul fiecărui stat. De ce contează: riscul unei „condiționări politice” a protecției americane Potrivit unor persoane familiarizate cu documentul, citate sub protecția anonimatului, întrebările au stârnit nemulțumiri în rândul unor aliați, care se tem că SUA încearcă să lege angajamentele de securitate de gradul de aliniere politică. O astfel de abordare ar marca o schimbare față de perioada postbelică, când garanțiile de securitate americane au rămas în vigoare chiar și în episoade de dezacord politic între aliați. Documentul întreabă și dacă statele membre și-au demonstrat alinierea la abordarea americană descrisă drept „puternică, clară și discretă”, formulare asociată secretarului american al Apărării, Pete Hegseth . Ce verifică SUA: baze militare, achiziții și poziții publice Chestionarul include, între altele, întrebări despre: restricții privind folosirea bazelor de către armata SUA și disponibilitatea statelor de a le reduce sau elimina; achiziții de echipamente militare de la producători americani; opoziția publică față de reglementări care ar putea limita accesul companiilor din SUA la contracte de apărare; dovezi privind respectarea unor obiective mai ridicate de cheltuieli pentru apărare și înlocuirea treptată a unor capabilități furnizate în prezent de SUA. Iran și Venezuela, puncte de fricțiune invocate indirect Documentul atinge indirect subiecte care au generat tensiuni între Washington și aliații europeni, inclusiv operațiunile militare americane împotriva Iranului și acțiunile SUA în Venezuela. În cazul Iranului, SUA și Israelul au declanșat conflictul fără consultarea prealabilă a aliaților NATO, iar ulterior unele state europene – între care Spania – au impus restricții privind utilizarea bazelor lor pentru operațiuni împotriva Iranului. Chestionarul cere clarificări despre aceste restricții și despre disponibilitatea de a le relaxa. În Venezuela, operațiunea prin care Nicolas Maduro a fost capturat și arestat a generat dispute cu mai multe guverne europene, care au considerat acțiunea o încălcare a dreptului internațional. Context: revizuire de șase luni și posibile reduceri până în decembrie Chestionarul a fost trimis în contextul unei revizuiri de șase luni a prezenței militare americane în Europa , inițiată de administrația Trump, care ar urma să fie finalizată până în decembrie și ar putea duce la noi reduceri de forțe și resurse. SUA au anunțat deja retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania și redistribuirea unor forțe fără înlocuire, în timp ce administrația Trump s-a angajat să suplimenteze trupele din Polonia după alegerea lui Karol Nawrocki ca președinte. Reduceri ar putea viza și capabilități puse la dispoziția NATO, inclusiv bombardiere strategice, drone și nave de război. Un oficial NATO a confirmat colaborarea cu SUA în cadrul revizuirii, fără a comenta conținutul documentului, iar Departamentul american al Apărării nu a oferit un punct de vedere. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a prezentat revizuirea drept un proces „înțelept” și a susținut că sporirea cheltuielilor europene și canadiene pentru apărare permite o reevaluare a rolului SUA. [...]
Frecvența alertelor Ro-Alert din Tulcea a ajuns în 2026 la nivelul cumulat al anilor 2023–2025 , un semnal de presiune operațională pentru sistemul de avertizare publică pe fondul incidentelor legate de atacurile cu drone din proximitatea graniței, potrivit Antena 3 . În primele șapte luni din 2026, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis populației din județul Tulcea 61 de alerte extreme „din cauza atacurilor cu drone ale Rusiei”, arată datele furnizate Agerpres de IGSU și preluate de publicație. Prin comparație, în intervalul 2023–2025 au fost transmise, cumulat, 63 de mesaje Ro-Alert: 12 în 2023, 21 în 2024 și 30 în 2025. Ce arată comparația pe ani Datele IGSU indică o creștere accelerată a numărului de alerte în Tulcea, județ aflat în imediata vecinătate a zonei de conflict: 2023: 12 mesaje Ro-Alert 2024: 21 mesaje 2025: 30 mesaje 2026 (ianuarie–iulie): 61 alerte extreme Extinderea geografică a alertelor, în timp Publicația notează și momentele în care au fost transmise primele mesaje Ro-Alert pe acest tip de risc în mai multe județe: primul mesaj în România pe fondul războiului: Tulcea , 13 septembrie 2023, ora 00:50; urmat de Galați , la 01:04; primul mesaj pe fondul atacurilor cu drone: Constanța , 17 octombrie 2024, ora 18:55; Vrancea , 25 noiembrie 2025, ora 08:36. Context: confirmări și incidente în proximitatea graniței Ministerul Apărării Naționale a confirmat în septembrie 2023 găsirea unor fragmente dintr-un echipament „care ar putea fi asimilat unei drone”, identificate în satul Plauru (comuna Ceatalchioi, Delta Dunării, județul Tulcea), localitate aflată la câteva sute de metri de portul Ismail (regiunea Odesa, Ucraina), separată de acesta de Dunăre. Separat, articolul menționează că războiul din Ucraina a escaladat în 2022, iar în Deltă au avut loc 110 incendii care au afectat o suprafață totală de 22.085,2 hectare, cea mai mare suprafață de vegetație afectată de incendii în perioada 2015–2025, potrivit Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării. [...]
Distrugerea unui radar american de 500 de milioane de dolari (aprox. 2,25 miliarde lei) arată cât de vulnerabile au devenit „nodurile” fixe din apărarea antirachetă , iar SUA caută acum să treacă la senzori mobili și dispersați, potrivit HotNews . Episodul a avut loc în contextul războiului cu Iranul, după ce un radar AN/TPY-2 dislocat într-o bază din Iordania a fost scos din luptă. SUA au în inventar doar 13 sau 14 radare AN-TPY2, fiecare evaluat la circa 500 de milioane de dolari, iar rolul lor este central în arhitectura de apărare antirachetă, inclusiv împotriva rachetelor balistice care pot avea încărcătură nucleară. De ce contează: un activ rar și scump, neutralizat de un adversar „mai puțin sofisticat” Radarul AN/TPY-2 este descris ca „ochii, urechile și creierul” sistemului THAAD, conceput pentru contracararea rachetelor balistice cu rază intermediară (de circa 3.000 km), dar integrat și într-o rețea extinsă care poate urmări inclusiv rachete balistice intercontinentale. În cazul din Iordania, iranienii au reușit să evite detectarea și interceptarea, iar americanii nu știu nici acum sigur dacă radarul a fost distrus de o dronă sau de o rachetă. Un element de vulnerabilitate subliniat în material: deși are rază mare (până la 3.000 km), radarul este static, ceea ce îl face o țintă dacă este localizat. Potrivit Military Watch Magazine, cu puțin timp înainte de izbucnirea războiului, China a publicat imagini din satelit care arătau dislocarea radarului în Iordania, iar ulterior acesta a fost distrus (context prezentat de HotNews, cu trimitere la un material Military Watch Magazine ). Schimbarea de direcție: SUA caută radare mobile, instalabile rapid Consecința operațională imediată descrisă în articol este reorientarea către senzori mobili. Publicația americană Axios notează că Agenția americană pentru apărare antirachetă (Missile Defense Agency – MDA) caută sisteme de radare mobile capabile să detecteze și să urmărească rachete balistice, de croazieră și hipersonice, tocmai pe fondul vulnerabilității radarelor fixe și a senzorilor statici. În luna curentă, MDA a publicat detalii despre viitoarea competiție „Forward-Based Mode Radar Next”, iar cerințele menționate includ: să încapă în avioane de transport Boeing C-17; să poată fi instalate în câteva ore de la sosire; să poată fi demontate în câteva minute, pentru a evita focul inamic; să funcționeze cu rețelele existente de comandă și control; să fie proiectate pentru producție rapidă în serie, la costuri scăzute. Context: „cei mici” pot produce pagube disproporționate HotNews citează un articol de opinie al lui Thomas L. Friedman din The New York Times, care leagă incidentul de o tendință mai amplă: actori cu resurse mai reduse pot lovi cu precizie și costuri mici sisteme scumpe, moștenite, ale marilor puteri. „Concluzia mea privind această nouă dinamică este că cei mici pot acum să acționeze cu adevărat la scară mare, cu mare precizie și cu costuri foarte reduse.” În aceeași logică, materialul menționează că, deși Iranul este sub sancțiuni economice din 1979, a reușit să dezvolte un arsenal de rachete și drone sofisticate, dar relativ ieftine. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția de lucru a SUA este accelerarea tranziției de la „noduri” fixe, mari și greu de protejat, la o rețea de detectare mai mobilă și mai dispersată, gândită să supraviețuiască unui atac inițial și să susțină avertizarea timpurie inclusiv în fața rachetelor hipersonice, care au traiectorii mai greu de anticipat și timpi de reacție mai scurți. Limitarea rămasă explicită în material: cauza exactă a distrugerii radarului (dronă sau rachetă) nu este confirmată. [...]
Rusia își consolidează capacitățile militare din spațiu printr-un nou satelit plasat pe orbită , într-o mișcare care poate susține mai bine comunicațiile și coordonarea operațională în contextul războiului din Ucraina, potrivit Economica . Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că satelitul „a fost plasat pe orbită conform programului” și că operațiunea a fost realizată sub controlul resurselor terestre ale Forțelor Aerospațiale Ruse, într-un comunicat preluat de agenția rusă Interfax. „Satelitul a fost plasat pe orbită conform programului şi sub controlul resurselor terestre ale Forţelor Aerospaţiale Ruse.” Potrivit comandamentului militar rus, specialiștii mențin contactul telemetric cu satelitul, iar sistemele acestuia funcționează normal, relatează Agerpres . Ministerul Apărării a mai precizat că lansarea rachetei purtătoare și plasarea pe orbită „s-au efectuat fără incidente”, iar racheta a fost urmărită de sistemele automate de control la sol ale Centrului de Testare Spațială „Gherman Titov”. Context: intensificarea lansărilor cu utilizare militară În ultimele luni, Rusia a accelerat lansările de echipamente cu potențial militar: în aprilie, armata rusă a lansat mai multe sonde militare cu rachetele Angara-1.2 și Soiuz-2.1b de la Plesețk; în iulie, 16 sateliți Rassvet-3, descriși drept „Starlinkul rusesc”, au fost plasați pe orbită. Deși scopul lor este comercial și civil, EFE notează că ar putea deveni „extrem de utili” pentru armata rusă, inclusiv prin posibilitatea de a permite lovituri mai precise împotriva forțelor ucrainene; în 2025, Rusia a mai lansat mai multe sonde militare, cea mai recentă fiind pe 26 decembrie, cu o rachetă Soiuz-2.1a. De ce contează: infrastructura orbitală devine un avantaj operațional Mesajul central al acestei evoluții este operațional: o constelație mai densă de sateliți (militari sau cu utilizare duală, civilă și militară) poate crește reziliența comunicațiilor și a fluxurilor de date, într-un război în care informația în timp real și coordonarea sunt critice. În același timp, Rusia a cerut în repetate rânduri Statelor Unite să prevină militarizarea spațiului cosmic, în condițiile în care propriul program spațial a înregistrat „numeroase eșecuri” în ultimii ani, potrivit aceleiași surse. [...]
O dronă intrată în spațiul aerian românesc a declanșat evacuări preventive și mobilizare militară , după ce resturi au fost găsite într-o gospodărie din satul Ciușlea (comuna Garoafa, Vrancea), iar Ministerul Apărării a stabilit că aparatul nu avea încărcătură explozivă, potrivit HotNews . Locuitorii aflați pe o rază de aproximativ 300 de metri în jurul gospodăriei unde a fost descoperită drona au fost evacuați preventiv, iar zona a fost izolată până la finalizarea verificărilor, a declarat pentru Agerpres primarul comunei Garoafa, Laurențiu Diaconu. Ce a stabilit MApN și de ce contează operațional Ministerul Apărării a transmis că, în urma verificărilor, drona „nu avea încărcătură explozivă” și că, pe baza elementelor disponibile la acest moment, resturile provin „cel mai probabil” de la drona care a pătruns în spațiul aerian național în dimineața zilei de 24 august, dinspre Republica Moldova. Intervenția a implicat, la fața locului, echipe de pompieri și polițiști, precum și reprezentanți ai SRI și MApN, care au evaluat riscurile și au continuat cercetările asupra resturilor. Cum a fost descoperită drona în Vrancea Potrivit primarului, drona s-ar fi prăbușit dimineața, dar a fost observată abia câteva ore mai târziu, într-un nuc aflat lângă o locuință. „Din informaţiile pe care le avem de la martori, în jurul orei 8:30 s-a auzit un vuiet puternic, urmat de o bubuitură. Proprietara locuinţei a simţit şi un miros puternic de carburant, însă drona a fost observată abia în jurul orei 13:00, când a fost descoperită într-un nuc, la aproximativ cinci metri de casă” Edilul a mai spus că drona era ruptă în două, o parte rămânând în copac, iar cealaltă la sol, iar accesul în zonă a fost restricționat imediat după descoperire. Context: semnale radar și ridicarea de la sol a aviației Armata Română anunțase luni dimineață că sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat „semnale intermitente” în spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona Cahul, iar unul dintre semnale a apărut ulterior în zona Târgu Bujor (județul Galați). Pentru monitorizarea situației, au fost ridicate de la sol două aeronave F-16 din Baza 86 Aeriană de la Borcea și un elicopter IAR-330 SOCAT. MApN precizase inițial că nu fuseseră descoperite fragmente sau alte elemente care să indice căderea unui obiect pe teritoriul național, iar alerta aeriană a încetat la ora 8:52, când aeronavele F-16 au aterizat la Borcea. [...]
