Știri
Știri din categoria Apărare
Submarinele rusești au dispărut aproape complet din Marea Neagră, pe fondul vulnerabilităților tot mai mari la atacuri în timpul întreținerii, potrivit Digi24, care citează declarațiile Marinei ucrainene preluate de RBC Ukraine. Dmitro Pletenchuk, purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, susține că această „dispariție” nu este doar o schimbare de tactică, ci un „risc” pentru Moscova, în condițiile în care submarinele au fost, în ultimii doi ani, platforme-cheie pentru lansarea rachetelor de croazieră asupra Ucrainei.
Explicația invocată ține de natura operațiunilor: submarinele sunt greu de detectat în larg, însă au nevoie de întreținere tehnică regulată în docuri sau la cheiuri, momente în care devin ținte. Pletenchuk indică drept exemplu pierderea submarinului Rostov-on-Don (proiectul 636 Varshavyanka) în Crimeea, despre care afirmă că a fost distrus de aviația ucraineană, precum și pierderea unui alt submarin similar la Novorossiysk.
„Un submarin este un mecanism complex care necesită condiții adecvate de funcționare și întreținere. Și orice întreținere reprezintă acum un risc”, a remarcat purtătorul de cuvânt.
În prezent, potrivit Marinei ucrainene, Flota Rusă din Marea Neagră ar mai avea doar două submarine capabile să transporte rachete de croazieră, în timp ce un al treilea, din proiectul Paltus, nu ar fi adaptat pentru utilizarea rachetelor Kalibr. În această logică, Moscova ar fi interesată să „conserve” resursa rămasă, ceea ce ar contribui la scăderea ritmului de operare al submarinelor, deși Pletenchuk subliniază că acesta „poate fi doar unul dintre motive”.
Pe fondul reducerii prezenței submarinelor, Marina ucraineană afirmă că Rusia folosește mai des nave de suprafață pentru lansări: trei nave mici de rachete din proiectul Buyan (cu câte opt lansatoare fiecare) și fregatele Admiral Essen și Admiral Makarov. Totodată, Ucraina susține că lansările de rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră sunt limitate din cauza dificultăților tehnice și a condițiilor meteo nefavorabile, iar eficacitatea acestor rachete ar fi scăzut față de începutul invaziei pe scară largă.
Un episod relevant pentru „dispariția” submarinelor din zonă este atacul din decembrie 2025 asupra unui submarin rus în portul Novorossiysk, pe care partea ucraineană îl descrie drept o premieră: drone subacvatice „Sub Sea Baby” ar fi provocat avarii critice unui submarin din clasa 636.3 Varshavyanka, scoțându-l practic din funcțiune. În același context, Pletenchuk afirmă că portul Novorossiysk rămâne periculos pentru navele rusești, deoarece forțele ucrainene le pot lovi și acolo, iar pregătirea unei astfel de operațiuni ar fi fost „complexă și multistratificată”.
Recomandate
România își asumă creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035 , iar acest angajament este prezentat ca parte a „împărțirii poverii” în NATO și a unei cooperări mai profunde cu SUA, potrivit Agerpres , care redă un articol de opinie semnat de președintele Nicușor Dan și publicat pe site-ul Fox News. Mesajul central al președintelui este că România „nu cere SUA mai mult”, ci „se oferă să facă mai mult”, într-un context în care Rusia este descrisă drept „o amenințare în creștere” pentru SUA și Europa. În articol, Nicușor Dan invocă încălcări repetate ale spațiului aerian al României de către drone și susține că descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar implica) este testată „mai întâi la hotarul Alianței”. Ce înseamnă „mai mult” în termeni de bani și infrastructură În textul de opinie, șeful statului leagă explicit așteptarea ca Europa să își asigure „mai mult din propria apărare” de un obiectiv bugetar: cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 . Pe partea de infrastructură, Nicușor Dan indică drept proiect major extinderea și modernizarea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu , descrisă ca unul dintre cele mai mari programe de infrastructură militară de pe flancul estic al NATO, cu o valoare de circa 2,5–3 miliarde de euro (aprox. 12,5–15 miliarde lei) , aflată în derulare sau planificată. Componenta operațională: logistică și interoperabilitate cu SUA Președintele mai susține că mai multe puncte-cheie (Câmpia Turzii, Cincu, Smârdan, Babadag, Constanța și Dunărea) sunt conectate printr-o rețea de logistică militară care ar permite României și SUA să mute rapid trupe și echipamente atunci când este nevoie. În privința înzestrării, Nicușor Dan enumeră sisteme americane deja folosite sau vizate: Patriot, HIMARS, F-16, tancuri Abrams și achiziții planificate de F-35. El argumentează că nu este „o listă de cumpărături”, ci o decizie de interoperabilitate (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună) cu platformele SUA și NATO, cu obiectivul de a fi pregătiți „în prima zi a unei crize”. Demers diplomatic: discuții la Washington și la NATO Nicușor Dan afirmă că i-a trimis la Washington pe consilierul pentru securitate națională, Marius Lazurca, și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pentru a transmite angajamentul României privind securitatea Mării Negre, împărțirea poverii în NATO și un parteneriat strategic mai profund cu SUA. Potrivit articolului, mandatul lor include menținerea discuțiilor active atât la Washington, cât și la sediul NATO, și transmiterea faptului că România este pregătită să crească nivelul angajamentelor și viteza implementării. În încheiere, președintele susține că o Românie mai puternică ar întări flancul sud-estic al NATO și ar contribui la o Mare Neagră „mai sigură”, insistând că țara „nu va aștepta să fie testată înainte să fie gata”. [...]
Germania trece de la rotații la prezență permanentă pe flancul estic al NATO , urmând să staționeze în Lituania o brigadă de luptă de circa 4.800 de militari până la finalul lui 2027, potrivit Mediafax . Mutarea schimbă practic modul de operare al Bundeswehrului în regiune și ridică o problemă operațională imediată: acoperirea deficitului de personal necesar. Aproape 3.000 de militari NATO, majoritatea germani, s-au antrenat timp de circa șase săptămâni în Lituania, în zona Pabradė, la câțiva kilometri de granița cu Belarus, în cadrul exercițiului Freedom Shield I. În scenariile de pregătire au fost folosite tancuri și vehicule blindate, artilerie, drone, sisteme de război electronic, elicoptere și avioane de luptă, exercițiile fiind prezentate ca parte a pregătirilor Alianței pentru apărarea flancului estic în eventualitatea unei agresiuni convenționale (informații relatate de Euronews, conform articolului). Brigada „Lituania”: 4.800 de militari și cinci batalioane, în două locații Berlinul intenționează să transforme Brigada 45 Blindată a Bundeswehrului (cunoscută și ca „Brigada Lituania”) într-o prezență militară permanentă. Planul vizează staționarea în Lituania a aproximativ 4.800 de militari până la sfârșitul anului 2027, brigada urmând să fie distribuită în două locații și să includă cinci batalioane. Obiectivul strategic declarat este descurajarea Rusiei și consolidarea capacității NATO de apărare a statelor de pe flancul estic. Germania participă din 2017 la grupul de luptă multinațional al NATO din Lituania, însă până acum modelul s-a bazat în principal pe rotația periodică a trupelor și echipamentelor. O premieră pentru Bundeswehr și o presiune pe recrutare Decizia este prezentată drept o premieră: Germania nu a mai desfășurat permanent, în afara teritoriului național, o brigadă de luptă pregătită pentru operațiuni. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a descris misiunea ca o componentă importantă a apărării flancului estic al NATO. În același timp, proiectul se lovește de problema personalului. Potrivit informațiilor citate de Euronews, aproximativ 60% din efectivul planificat este acoperit în prezent prin voluntari, ceea ce ar lăsa un deficit de aproximativ 2.000 de militari. Pentru forțele deja prezente în Lituania, gradul de încadrare ar fi de aproximativ 92%, însă două unități care urmează să fie mutate în 2027 – Batalionul de Tancuri 203 și Batalionul de Panzergrenadieri 122 – ar avea un deficit de personal de aproximativ 40%. Domeniile unde recrutarea este dificilă includ IT și logistica. Pistorius a indicat că, dacă numărul voluntarilor nu va fi suficient, ar putea fi analizate și alte soluții, menționând că detașarea militarilor într-un alt loc nu este ceva neobișnuit în Bundeswehr. De ce contează pentru flancul estic, inclusiv pentru România În articol este citat și mesajul cancelarului Friedrich Merz, potrivit căruia securitatea Lituaniei este legată direct de securitatea Germaniei, iar apărarea Vilniusului înseamnă și apărarea Berlinului. În plan mai larg, consolidarea prezenței germane în regiunea baltică este prezentată ca parte a strategiei NATO de întărire a descurajării și apărării de-a lungul întregii frontiere estice, din care face parte și România, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]
Serviciile europene nu indică un risc iminent de atac rusesc asupra NATO, dar avertizează că presiunea „hibridă” a Rusiei va continua , potrivit informațiilor publicate de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru mediul de afaceri prin prisma riscurilor operaționale și de securitate asociate atacurilor „hibride” (sabotaj, dezinformare, atacuri cibernetice), chiar și în absența unor semnale privind o escaladare militară clasică. O înaltă responsabilă europeană, citată sub rezerva anonimatului, a afirmat că „serviciile europene nu văd riscuri de atac rusesc împotriva țărilor europene” și că, în privința unor amenințări la adresa membrilor europeni ai NATO, „nu vedem nimic care ar indica faptul că ar fi în pregătire acum ceva”. De ce contează: accent pe riscuri „hibride”, nu pe un atac convențional În același timp, oficialul european susține că Rusia încearcă „în mod activ să creeze dificultăți” pentru statele UE, în contextul în care Uniunea sprijină Ucraina după invazia din 2022. Potrivit acesteia, „escaladarea din partea Rusiei există în mod clar”, iar ceea ce se observă sunt „atacuri hibride, apoi mai puțin hibride”, cu așteptarea că ele vor continua. Pentru companii, această nuanță mută discuția din zona unui scenariu militar imediat în zona continuității operaționale: protecția infrastructurii critice, securitatea IT, lanțurile de aprovizionare și managementul riscului reputațional în fața campaniilor de influență. Context: informații din presa americană și reacția Kremlinul ui Materialul menționează că, potrivit presei americane, directorul CIA, John Ratcliffe , s-ar fi deplasat marți la Moscova pentru a descuraja Rusia să atace NATO. Kremlinul a respins joi aceste informații, calificându-le drept „povești alarmiste”, fără „orice legătură cu realitatea”. [...]
Elveția își schimbă pregătirea militară printr-un batalion de drone din 2028 , o mutare care mută accentul de la dotare punctuală la o capabilitate operațională permanentă, într-un context european de reînarmare, potrivit Antena 3 . Ministerul elvețian al Apărării a anunțat intenția de a înființa unitatea în cadrul armatei, cu roluri de „explorare, acțiune și apărare”. În paralel, instruirea în domeniu urmează să fie întărită, inclusiv prin crearea unui serviciu militar specializat. Ce se schimbă operațional în armată Din 2028, armata elvețiană ar urma să aibă propriul batalion de drone, ceea ce indică o integrare structurată a acestor sisteme în planificarea și execuția misiunilor, nu doar utilizarea lor ad-hoc. Ministerul descrie dronele, apărarea contra dronelor și robotica drept o „prioritate strategică” pentru Elveția. Instituția leagă această evoluție de transformările din războiul modern, unde dronele sunt folosite tot mai mult în „ conflicte hibride ” (combinații de acțiuni militare, tehnologice și de influență, sub pragul unui război clasic). Context: armată de miliție și presiune pe protecția infrastructurii Elveția are o armată de miliție, cu serviciu militar obligatoriu pentru bărbați și stagii periodice de pregătire. În acest cadru, întărirea instruirii pentru drone și înființarea unui serviciu militar specializat sugerează o adaptare a modului de formare a personalului la noile riscuri și tehnologii. Ministerul mai afirmă că a observat o creștere a numărului de zboruri cu drone deasupra infrastructurii militare și critice din Elveția, un semnal care susține accentul pus pe apărarea contra dronelor. Ce urmează și ce nu e încă precizat Calendarul indicat este „începând din 2028”, însă materialul nu oferă detalii despre buget, tipurile de drone vizate, dimensiunea batalionului sau calendarul exact de implementare. Informația este atribuită unui comunicat al ministerului, transmis de AFP și citat de Agerpres , conform sursei. [...]
Apropierea trupelor ruse la 4 km de Sloviansk ridică presiunea pe „ Centura Fortărețelor ” , un coridor defensiv-cheie în Donețk, însă amploarea avansului revendicat de Moscova nu poate fi verificată independent, potrivit HotNews , care citează Reuters. Generalul Valeri Gherasimov , șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, a susținut într-un videoclip publicat de Ministerul rus al Apărării că forțele Moscovei se află la doar patru kilometri de periferia estică a orașului Sloviansk. Reuters precizează că nu a putut verifica această informație. De ce contează Sloviansk și Kramatorsk Sloviansk și Kramatorsk sunt descrise drept principalele „fortărețe” ucrainene din regiunea Donețk și obiective majore ale ofensivei ruse, deoarece ocuparea lor ar facilita obținerea controlului total asupra Donețkului. Regiunea face parte din Donbas, zonă cu mine de cărbune și industrie grea, pe care Rusia încearcă să o cucerească integral de la începutul invaziei din februarie 2022. În același context, Luhansk, cealaltă regiune a Donbasului, este menționată ca fiind deja aproape complet sub controlul armatei ruse. „Ofensive pe toate fronturile”, dar cu limitări pe teren Presa rusă de stat a relatat că Gherasimov a susținut că Rusia desfășoară „ofensive pe toate fronturile” și că „ritmul ofensivei nu înregistrează nicio încetinire”. Declarația este atribuită agenției TASS. Evaluarea Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) indică însă un tablou mai nuanțat: armata rusă atacă „Centura Fortărețelor” din două direcții, iar cucerirea acesteia ar fi obiectivul ofensivei de primăvară-vară 2026. Ce este „Centura Fortărețelor” și unde se duce lupta ISW descrie „Centura” ca o fâșie de aproximativ 50 de kilometri care include trei orașe aflate sub controlul Kievului: Sloviansk Kramatorsk Konstiantinivka (Kostiantinivka) Potrivit think tankului american, forțele ruse și-au intensificat eforturile de a avansa spre Sloviansk din est și sud-est, după încercări nereușite de a ataca din nord-est, prin Lîman, la începutul ofensivei. În sudul „Centurii”, rușii ar avansa activ în Kostiantinivka, unde ucrainenii ar mai avea o prezență limitată, menținând poziții în părțile de nord și nord-vest ale orașului. Rusia a revendicat încă din iulie 2026 că a cucerit Kostiantinivka, însă ISW afirmă că forțele ucrainene încă dețin poziții în localitate și apreciază că infiltrările și avansurile limitate nu ar permite o străpungere operațională rapidă împotriva restului „Centurii” sau a întregii regiuni Donețk, chiar dacă orașul ar fi cucerit în cele din urmă. În paralel, ISW notează că Rusia a atacat puternic Slovianskul și împrejurimile în ultimele luni, cu scopul de a degrada logistica și apărarea ucraineană înaintea unor operațiuni terestre, folosind inclusiv forțele aeriene pentru a lovi poziții ucrainene de pe linia frontului. [...]
Două avioane spaniole F-18 și un elicopter Puma au fost ridicate pentru monitorizare , după ce radarele MApN au detectat un grup de ținte aeriene în spațiul ucrainean, aproape de granița cu România, iar populația din nordul județului Tulcea a primit un nou mesaj RO-Alert, potrivit Biziday . Ministerul Apărării Naționale precizează că detectarea a avut loc la ora 10.08, iar mesajul RO-Alert a fost transmis la 10.18. Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, au decolat la 10.23 pentru monitorizarea situației. La 10.33 a fost ridicat de la sol și un elicopter IAR-330 PUMA SOCAT al Forțelor Aeriene Române. Ce înseamnă operațional: activarea rapidă a Poliției Aeriene Întărite Ridicarea de la sol a aeronavelor spaniole și a elicopterului românesc indică o reacție operativă la o situație aeriană aflată în proximitatea frontierei, în condițiile în care țintele au fost detectate în spațiul aerian ucrainean, nu în cel românesc, conform informării MApN. „Misiunea este în dinamică”, mai transmite ministerul. Context local: verificări la Plauru după un incendiu de vegetație În paralel, MApN arată că o echipă de geniști se află în zona localității Plauru pentru cercetări, după ce „ieri a izbucnit un incendiu de vegetație, aparent provocat de o dronă”. [...]
