Știri
Știri din categoria Apărare
Țările din Indo-Pacific își adâncesc cooperarea militară între ele, ca plasă de siguranță în fața ascensiunii Chinei și a riscului ca atenția SUA să se fragmenteze, relatează Reuters. Mesajul, conturat la forumul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, este că statele din regiune vor să poată descuraja și răspunde mai rapid prin parteneriate regionale, chiar dacă insistă public că angajamentul american rămâne solid.
La reuniune, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, le-a cerut partenerilor să preia o parte mai mare din povara de securitate, pe fondul îngrijorărilor că prioritățile Washingtonului se pot muta, inclusiv din cauza competiției pentru resurse și atenție generată de conflictul din Iran. Hegseth a respins ideea că SUA nu ar putea gestiona simultan mai multe dosare.
Oficiali și militari din regiune intervievați de Reuters spun că impulsul este de a construi legături operaționale mai dense între statele Indo-Pacificului, nu doar relații bilaterale cu Washingtonul. Secretarul Apărării din Filipine, Gilberto Teodoro, a descris direcția drept o creștere „agilă și rapidă” a capacităților naționale, dublată de cooperare mai strânsă cu parteneri precum Japonia, Australia, Canada și Noua Zeelandă.
Teodoro a prezentat această abordare ca o consolidare a descurajării, argumentând că implicarea mai multor actori întărește și rolul tradițional al SUA în regiune.
Japonia se poziționează ca un hub al acestei rețele mai largi. Ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi, a spus că Tokyo vrea să fie un „punct de conectare” pentru cooperarea regională, dincolo de relația clasică centrată pe SUA.
În aprilie, Japonia a anunțat cea mai amplă revizuire a regulilor de export de echipamente de apărare din ultimele decenii, eliminând restricții privind vânzările externe și deschizând calea pentru exporturi de nave de război, rachete și alte arme, potrivit Reuters.
Singapore pledează pentru parteneriate flexibile între „țări cu aceleași viziuni”, inclusiv „coaliții ale celor capabili și dispuși”, a declarat ministrul Apărării, Chan Chun Sing, în contextul unui mediu de securitate mai volatil.
Canada își extinde prezența în regiune și cooperează cu Japonia și Filipine pe securitate cibernetică și exerciții maritime, iar în Indonezia sprijină instruirea în limba engleză, a declarat șefa Statului Major al Apărării, generalul Jennie Carignan.
Noua Zeelandă analizează, la rândul ei, legături mai strânse și achiziții de echipamente: ministrul Apărării, Chris Penk, a confirmat că Wellington ia în calcul nave japoneze și britanice pentru a înlocui fregatele vechi din clasa ANZAC. În paralel, Penk a discutat cu omologi din Singapore, Malaezia, Australia și Marea Britanie despre intensificarea interacțiunilor în cadrul aranjamentului de apărare „Five-Powered Defence Arrangement”, vechi de 54 de ani.
Deși își adâncesc cooperarea între ele, oficiali asiatici au insistat că angajamentul SUA în Indo-Pacific nu este diminuat nici de conflictul din Orientul Mijlociu, nici de politica „America First” a președintelui Donald Trump. Australia, prin ministrul Apărării Richard Marles, a descris relația cu Washingtonul drept „absolut fundamentală” pentru securitatea națională.
Pentru regiune, miza imediată este operațională: mai multe exerciții comune, interoperabilitate și opțiuni de achiziții și cooperare industrială în apărare, astfel încât descurajarea să nu depindă de un singur pilon, într-un context în care China își accelerează ascensiunea militară.
Recomandate
Pentagonul își mută strategia de drone spre producție în masă și adaptare săptămânală , susținută de un buget de 56 miliarde de dolari (aprox. 252 miliarde lei) în 2027, potrivit Kyiv Post . Mesajul transmis de secretarul american al apărării, Pete Hegseth, este că avantajul nu mai vine din câteva platforme „de vârf”, ci din capacitatea industrială de a scala rapid și de a modifica tehnologia din mers, pe modelul lecțiilor din Ucraina. Schimbarea a fost prezentată la summitul de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, unde Hegseth a descris cum inovațiile tehnice „de la o zi la alta” observate pe frontul din Ucraina influențează direct modul în care SUA își vor organiza achizițiile și producția pentru sisteme aeriene fără pilot. De ce contează: bugetul și achizițiile se reorientează de la „sofisticat” la „scalabil” În viziunea Pentagonului, „sofisticarea” izolată poate fi neutralizată ușor dacă nu există capacitatea de a produce multe unități și de a le reproiecta rapid. Hegseth a spus că bugetul președintelui Donald Trump pentru 2027 include 56 miliarde de dolari pentru „superioritate” în domeniul dronelor și pentru aprofundarea experienței Ucrainei pe câmpul de luptă. „Nu este o chestiune de a avea cele mai avansate sisteme, ci de capacitatea de a le scala, de a le scala rapid, adaptându-le săptămână de săptămână – exact atât de repede se adaptează tehnologia dronelor.” Concret, direcția descrisă înseamnă prioritizarea unor linii de asamblare flexibile și a unor sisteme automatizate care pot schimba „frecvențe software” și designul structural fără blocaje, replicând ciclurile rapide de inginerie dezvoltate de unitățile ucrainene din prima linie. „Buclă” de date cu Ucraina și efecte în arhitectura de securitate transatlantică Articolul descrie această pivotare ca parte a unei relații „reciproce” între Washington și Kiev: SUA ar absorbi date tactice despre războiul asimetric, în timp ce oficialii americani insistă că sprijinul pentru Ucraina rămâne ferm. În același context, fostul ambasador al SUA în Ucraina, Steven Pifer, a afirmat că retragerea aparentă a Washingtonului din medierea activă a discuțiilor de pace a împins aliații europeni să accelereze propriile achiziții de apărare, sub presiunea Casei Albe de a urca țintele de cheltuieli spre 5% din PIB pentru fiecare stat membru. Hegseth a mai spus că menținerea capacității Ucrainei de a respinge agresiunea rămâne un obiectiv american, chiar dacă Europa ar urma să își asume o parte mai mare din efortul material. [...]
SUA pregătesc accelerarea retragerii trupelor din Europa , iar mutarea riscă să împingă statele europene către cheltuieli mai mari și decizii rapide de reorganizare a apărării, potrivit Economica . Washingtonul ar urma să prezinte luna viitoare, în fața aliaților din NATO, noile propuneri oficiale privind repoziționarea forțelor. Informația este atribuită publicației germane Welt am Sonntag, care citează o sursă confidențială din interiorul Pentagonului. Conform acestei relatări, SUA intenționează să accelereze „semnificativ” retragerea trupelor din bazele militare din Europa. Ce se schimbă operațional: calendarul și miza Germaniei Washingtonul anunțase anterior un plan inițial de retragere a 5.000 de soldați staționați în Germania. În prezent, Germania găzduiește cel mai mare contingent de militari americani în serviciu activ din Europa, cu aproximativ 35.000 de soldați dislocați. Pentru planul inițial, Pentagonul estimase un interval de 6–12 luni pentru finalizarea retragerii, însă noile informații indică o grăbire a procesului. Noile „hărți și planuri strategice” ar urma să fie prezentate la Force Sourcing Conference , un eveniment NATO programat pentru luna viitoare. Presiune politică pe Europa: „nu ne mai faceți morală” În același context, șeful Pentagonului, Pete Hegseth , a criticat public aliații europeni, reproșându-le că au ignorat ani la rând apelurile de a-și întări propriile sisteme de apărare și cerându-le să se abțină de la „a mai face morală” Statelor Unite. „Urmează decizii extrem de importante cu privire la securitatea generală în Europa” Declarația a fost făcută la Dialogul Shangri-La din Singapore, potrivit sursei. Ce nu este confirmat încă Până la momentul publicării informațiilor, reprezentanții oficiali ai Pentagonului nu au oferit comentarii suplimentare despre calendarul accelerat al retragerii, astfel că detaliile și ritmul exact rămân, deocamdată, neconfirmate oficial. [...]
Washingtonul pregătește „decizii importante” privind securitatea Europei , pe fondul presiunilor tot mai explicite ca statele europene să-și asume o parte mai mare din costuri și capabilități, potrivit News . Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a transmis mesajul la Dialogul de la Shangri-La din Singapore, într-un discurs în care a criticat din nou aliații din Europa Occidentală. Hegseth a susținut că europenii au ignorat „prea mult timp” îndemnurile Washingtonului de a-și consolida apărarea și a indicat că urmează anunțuri legate de „Europa și NATO ”. În același timp, el a lăudat statele asiatice, despre care a spus că au înțeles că baza unui parteneriat durabil ține de „alinierea concretă a intereselor naționale”, nu de „valori idealizate”. „Atunci când interesele noastre sunt divergente, ne adaptăm cu pragmatism, fără dramă şi fără să facem morală. Cred că Europa Occidentală ar putea învăţa din asta.” Presiunea pentru cheltuieli mai mari și o prezență americană mai redusă În intervenția sa, Hegseth a reluat linia critică a administrației Trump la adresa capitalelor europene, acuzate că au promovat „o retorică mondialistă găunoasă” despre o ordine internațională bazată pe reguli, în timp ce și-ar fi „golit armatele de substanță” și și-ar fi „deschis larg frontierele”. Mesajul se leagă de obiectivul stabilit anul trecut în NATO de a investi colectiv 5% din PIB în apărare, în urma presiunilor lui Donald Trump, însă „majoritatea țărilor sunt încă departe de acest nivel”, conform materialului. Ce ar putea urma: ajustări în NATO, anunțate „în curând” Hegseth a afirmat că „Europa și NATO au de luat decizii importante” și că acestea vor fi cunoscute „în curând”. În context, News relatează că, la o reuniune recentă a NATO în Suedia, secretarul de stat american Marco Rubio le-a confirmat europenilor că trebuie să se obișnuiască cu mai puțini militari americani pe continent. Tot Rubio a indicat că urmează să fie anunțată în curând o ajustare privind ceea ce unele state membre numesc „cavaleria” – un grup de forțe care poate fi mobilizat în 180 de zile, în caz de necesitate. [...]
SUA cer aliaților asiatici să urce bugetele de apărare la 3,5% din PIB și avertizează că relația cu Washingtonul se va schimba pentru statele care „profită gratuit”, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile secretarului american al apărării, Pete Hegseth , la Dialogul Shangri-La din Singapore. În intervenția sa, Hegseth a spus că există motive „legitime de alarmă” în fața „amplorii istorice” a întăririi militare a Chinei, dar a insistat că Washingtonul nu urmărește o „confruntare inutilă” și că vizează un „echilibru stabil” în Asia-Pacific, „în care niciun stat, inclusiv China, nu își poate impune hegemonia” și nu poate amenința securitatea sau prosperitatea SUA și a aliaților. Presiune pe bugete și condiționarea sprijinului Mesajul central către partenerii din regiune a fost creșterea contribuției financiare la apărarea colectivă. Hegseth a salutat în mod special Coreea de Sud, Japonia, Australia și Filipine și a avertizat că statele care nu se mobilizează vor vedea „o schimbare clară” în modul în care SUA „fac afaceri”. „Acele zile au trecut. Aliații care refuză să se mobilizeze și să își asume partea lor pentru apărarea noastră colectivă se vor confrunta cu o schimbare clară în modul nostru de a face afaceri.” Potrivit lui Hegseth, așteptarea Washingtonului este ca aliații și partenerii asiatici să își majoreze cheltuielile militare la 3,5% din PIB. Taiwan: poziția oficială, neschimbată; decizia privind vânzările de arme, la Trump Reuniunea are loc la două săptămâni după vizita lui Donald Trump în China, despre care președintele american a spus că a dus la acorduri comerciale „fantastice” și în contextul în care a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca pârghie de presiune asupra Beijingului. Hegseth a afirmat că nu a intervenit „nicio schimbare” în poziția Washingtonului privind Taiwanul, dar a precizat că „orice decizie” despre viitoare vânzări de arme către Taiwan îi va aparține președintelui Trump. Context regional: delegație americană amplă, prezență redusă a Chinei În Singapore, șeful Pentagonului conduce o delegație americană „impozantă”, în timp ce China a trimis, pentru al doilea an consecutiv, doar o echipă de experți militari și cercetători. Absența ministrului apărării, Dong Jun, este interpretată de analiști ca un semn al creșterii puterii Chinei, care nu ar mai considera necesară trimiterea unor oficiali de cel mai înalt rang. În marja forumului, Hegseth urmează să se întâlnească și cu omologii săi britanic și australian, în cadrul parteneriatului de securitate AUKUS , pe care China îl consideră o tentativă de contracarare a dezvoltării sale economice și militare. [...]
Polonia a angajat 18,4 miliarde de euro (aprox. 92 miliarde lei) într-o singură zi pentru contracte de apărare , într-un semnal de accelerare a cheltuielilor militare finanțate prin împrumuturi europene cu dobândă redusă, potrivit Digi24 . Miza economică este dublă: volumul mare al achizițiilor și direcționarea banilor către producători interni, ceea ce poate consolida industria locală de apărare. În total, Varșovia a semnat 29 de contracte, evaluate la 78 de miliarde de zloți, echivalentul a 18,4 miliarde de euro. Ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a numit ziua semnării un „record mondial absolut” și a susținut că este „absolut cea mai importantă zi” pentru întărirea capacităților armatei poloneze și a independenței industriei de apărare. Ce cumpără Polonia și cine încasează Acordurile, semnate sâmbătă cu producători autohtoni, acoperă o gamă largă de sisteme și vehicule, inclusiv: 146 de vehicule de luptă pentru infanterie Borsuk și vehicule de sprijin pentru obuzierele autopropulsate K9PL; vehicule de transport muniție, vehicule de comandă și vehicule de comunicații pentru sistemul de artilerie cu rachete Homar-K. Contractele au fost semnate cu mai mulți producători polonezi, inclusiv Huta Stalowa Wola (filială a Grupului Polonez de Armament – PGZ, deținut de stat), care ar urma să primească cea mai mare parte a pachetului. Separat, Rosomak S.A. a semnat contracte pentru 48 de vehicule, dintre care 30 de evacuare medicală și 18 de comandă. SAFE, mecanismul UE care împinge investițiile în producția europeană Acordurile sunt legate de programul SAFE al Uniunii Europene, un mecanism de împrumuturi pe termen lung, cu dobândă redusă, destinat achiziției de echipamente militare produse în Europa. Programul a fost lansat anul trecut pentru a stimula producția europeană de apărare, pe fondul îngrijorărilor privind un conflict mai amplu cu Rusia, în contextul războiului din Ucraina. Polonia a obținut cea mai mare alocare dintre statele UE, cu acces la 43,7 miliarde de euro. Țara a semnat oficial acordul de împrumut pe 8 mai și a primit prima tranșă de 6,6 miliarde de euro vineri. Ce urmează: ținta de contracte până la final de mai Prim-ministrul Donald Tusk a declarat la începutul lunii că Polonia își propune să finalizeze aproximativ 40 de contracte în valoare de circa 100 de miliarde de zloți (în articol: ~23,6–27 miliarde de euro) până la sfârșitul lunii mai. În același timp, Polonia – aflată pe flancul estic al NATO – trece printr-una dintre cele mai rapide modernizări militare din Europa după invazia pe scară largă a Ucrainei, începută în 2022. Informațiile despre semnarea contractelor sunt relatate de TVPWorld, citat de Digi24. [...]
România a semnat contracte de înzestrare de 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) în cadrul programului european SAFE, mizând pe vehicule de luptă, capabilități anti-dronă și nave care ar urma să fie construite în țară, potrivit Libertatea . Miza economică imediată este volumul de cheltuieli publice angajate și distribuția lor între furnizori, inclusiv prin entități locale, într-un calendar strâns legat de accesarea finanțării europene. Ce cumpără MApN: vehicule, nave și sisteme anti-dronă Ministerul Apărării Naționale (MApN) anunță șapte contracte semnate „chiar înainte de termenul limită” din 30 mai 2026, cu grupul german Rheinmetall , în cadrul SAFE (Security Action For Europe), un program european dedicat achizițiilor militare. Principalele componente ale pachetului: 298 de mașini de luptă ale infanteriei și derivate , furnizate de Rheinmetall Automecanica SRL din Mediaș, în valoare de 3,337 miliarde euro , fără TVA. Două nave de patrulare și două vedete de scafandri , care ar urma să fie construite la Șantierul Naval Mangalia – 2 Mai , prin contracte cu NVL B.V. & Co. KG / Rheinmetall Naval Systems, în valoare totală de 920 milioane euro . Sisteme avansate anti-dronă , în valoare de 982 milioane euro , fără TVA, incluzând SKYNEX, SKYRANGER 35 și Millenium (Rheinmetall Italia S.p.A. ar urma să livreze șapte sisteme SKYNEX, două sisteme SKYRANGER 35 cu 24 de baterii și două sisteme Millenium). Muniție de calibru 35 mm AHEAD , în valoare de 449,75 milioane euro , fără TVA, furnizată de Rheinmetall Waffe Munition GmBH. MApN precizează că acest contract de muniție include 401.760 de lovituri calibru 35 mm AHEAD , proiectul având ca obiectiv asigurarea stocurilor pentru combaterea țintelor aeriene, inclusiv a dronelor. Context: SAFE și planul de înzestrare 2026–2030 În cadrul SAFE, MApN vizează 21 de proiecte de înzestrare , cu o valoare estimată de 9,6 miliarde euro . Dintre acestea, 10 ar urma să fie realizate în colaborare cu alte state membre UE, iar 11 sunt achiziții individuale ale României. Pentru 16 proiecte , evaluate la 8,33 miliarde euro , Parlamentul a aprobat finanțarea la finalul lunii aprilie 2026. În listă apare și achiziția estimată la aproximativ 700 milioane euro pentru 231 de sisteme și 934 de rachete Mistral , pentru care aprobarea ar fi fost obținută anterior, conform informațiilor din articol. De unde vin banii: împrumutul SAFE și calendarul de accesare Comisia Europeană a semnat pe 20 mai 2026 un acord de împrumut cu România în cadrul SAFE, care oferă acces la 16,68 miliarde euro (a doua cea mai mare alocare din UE după Polonia). Potrivit articolului, planul transmis de România către Comisia Europeană prevede 4,2 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură rutieră de interes național, iar restul pentru înzestrare militară și infrastructură de apărare. Acordul ar include condiții precum rambursare pe 45 de ani și perioadă de grație de 10 ani , iar prima tranșă – echivalentul a 15% din suma totală (aprox. 2,5 miliarde euro ) – ar putea fi accesată în octombrie 2026 , conform sursei. „Tocmai ce am semnat al 4-lea acord de împrumut SAFE – cu România! SAFE demonstrează angajamentul nostru pe termen lung pentru securitatea Europei, în special a flancului estic”, a declarat comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, citat în articol. De ce contează: efectul bugetar și componenta industrială locală Dincolo de dimensiunea militară, pachetul de contracte are un impact economic prin: angajamente bugetare de ordinul miliardelor de euro (aprox. zeci de miliarde de lei) într-un interval scurt; componenta de producție/livrare prin entități din România (Mediaș) și construcții navale la Mangalia , ceea ce poate influența încărcarea capacităților industriale și lanțurile de furnizori; dependența de calendarul SAFE , inclusiv accesarea tranșelor de finanțare începând cu toamna lui 2026, așa cum este prezentat în articol. În același timp, materialul notează că directorul ROMARM susține că industria de apărare nu ar fi fost consultată pentru programul SAFE, fără a detalia în ce măsură acest lucru schimbă structura contractelor deja semnate. [...]
