Știri
Știri din categoria Apărare
SUA au în derulare contracte de circa 6,2 miliarde de dolari cu România, potrivit Economica.net, care citează date prezentate de Organizația Patronală Industria de Apărare (OPIA) și atribuiri către Departamentul de Stat al Statelor Unite.
Informația este plasată de OPIA în contextul consolidării rolului României în arhitectura de securitate euro-atlantică, la 22 de ani de la aderarea la NATO. Pe 6 aprilie 2026, la București, este programat evenimentul NATO Day 2026, cu participarea reprezentanților companiilor din apărare, ai ministerelor de resort și ai corpului diplomatic.
OPIA indică și evoluția resurselor alocate apărării, pe baza datelor oficiale NATO: bugetul militar ar fi crescut de la aproximativ 1,3% din PIB în 2014 la aproximativ 2,45% „în prezent”. În Strategia Națională de Apărare a Țării 2025–2030, România și-a asumat creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035, pe fondul unui mediu de securitate descris ca fiind deteriorat la nivel global.
În plan operațional, România a participat în ultimele două decenii cu peste 30.000 de militari la misiuni internaționale sub egida NATO, în teatre precum Afganistan, Kosovo sau Irak. OPIA leagă această implicare de poziția geografică a României la Marea Neagră și pe flancul estic al Alianței, precum și de infrastructura militară dezvoltată în ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu.
„Statele Unite au în derulare contracte de aproximativ 6,2 miliarde de dolari pentru furnizarea de echipamente și servicii militare către România”, notează oficialii OPIA citând Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii.
Potrivit OPIA, printre achizițiile recente menționate se numără sisteme de apărare de coastă Naval Strike Missile, echipamente pentru avioanele F-16, sisteme de rachete Patriot și lansatoare HIMARS. Organizația patronală mai arată că reunește peste 80 de companii din industria de apărare din România, inclusiv Compania Națională ROMARM (și cele 15 filiale), Lunox, TOP Metrology, Grampet Defence, Societatea Națională de Radiocomunicații și Optoelectronica.
Recomandate
România va contracta un împrumut de 900 de milioane de euro de la Coreea de Sud , pentru finanțarea unor proiecte și achiziții de armament de la companii sud-coreene, potrivit Profit.ro . Finanțarea este legată explicit de derularea unor programe în care furnizorii sunt din Coreea de Sud, ceea ce indică o structură de tip credit de export: banii sunt folosiți pentru contracte încheiate cu firme din țara creditoare, nu ca finanțare generală pentru buget. Miza economică și de securitate este dublă. Pe de o parte, împrumutul poate accelera calendarul de înzestrare, într-un context în care România își crește cheltuielile de apărare și caută să reducă timpii de livrare. Pe de altă parte, instrumentul adaugă datorie publică și condiționează cheltuirea fondurilor de achiziții dintr-o anumită piață, ceea ce poate influența competiția între furnizori. În plan industrial, astfel de finanțări sunt, de regulă, asociate și cu discuții despre cooperare tehnologică și producție locală, însă articolul citat nu oferă detalii despre proiecte concrete, tipuri de echipamente sau eventuale aranjamente de offset (compensații industriale). Următorul pas va fi operaționalizarea împrumutului și definirea proiectelor eligibile, inclusiv prin procedurile de achiziție și aprobările necesare la nivel guvernamental. Profit.ro nu precizează în material termenele de tragere a banilor, costurile de finanțare sau companiile vizate. [...]
Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că avioanele SUA din România nu vor pleca înarmate , potrivit G4Media , care citează declarații făcute luni la Euronews. Miruță afirmă că prezența unor trupe suplimentare și mijloace logistice americane nu generează un risc, deoarece aeronavele americane nu ar urma să fie implicate în operațiuni militare. Ministrul a precizat că Statele Unite au solicitat sprijinul României pentru operațiuni logistice, iar cererea a fost analizată și aprobată cu „condiții stricte”. În acest context, Miruță spune că a cerut clarificări punctuale privind modul în care avioanele desfășurate în România ar putea fi utilizate în conflict. „Deci avem certitudinea că aceste avioane nu vor pleca înarmate din România, ca să se poată cumva interpreta că România e țară cobeligerantă”, a spus Miruță luni la Euronews. În ceea ce privește reacțiile externe, Miruță a declarat că reacțiile diplomatice din Iran s-au limitat la avertismente juridice, nu militare. Separat, ministrul a susținut că, după primirea trupelor americane, gradul de risc pentru România nu a crescut, invocând analize care nu ar fi indicat „vreun parametru” ieșit din tipar. Miruță a mai oferit detalii despre rolurile militarilor americani suplimentari, afirmând că aceștia sunt alocați strict capabilităților aduse în România, precum aeronave și sisteme de comunicații prin satelit, și că „operează echipamentele pentru care au primit aprobarea”, fără implicare în operațiuni militare. [...]
Armata SUA folosește în conflictul cu Iranul o dronă ieftină, dezvoltată pe baza tehnologiei iraniene , potrivit Antena 3 CNN , care citează The Wall Street Journal. Aparatul, cunoscut drept FLM 136 sau „Lucas”, ar fi fost utilizat încă din primele zile ale războiului pentru lovirea unor ținte militare iraniene, în timp ce soluțiile mai scumpe și dronele dezvoltate de companii private ar fi avut un rol mai limitat. Conform materialului, Lucas este prezentată ca un rezultat al unei schimbări de abordare în achizițiile și dezvoltarea de capabilități: armata americană ar fi trecut de la o dronă simplă la una pregătită de luptă în mai puțin de doi ani, mizând pe producție rapidă și costuri reduse. Mesajul de fond este că Pentagonul încearcă să se adapteze mai repede la cerințele conflictelor moderne, unde volumele și prețul pe unitate contează aproape la fel de mult ca performanța. Datele despre eficiența operațională a dronei în Iran sunt descrise ca limitate, însă, potrivit unor oficiali din apărare citați de publicația americană, dronele autonome ar fi fost implicate în atacuri asupra unor locații militare și asupra Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice, inclusiv instalații de armament, locuri de producție pentru dronele Shahed și noduri de apărare antiaeriană. Aceștia au mai susținut că, în primele zile ale războiului, atacurile cu drone iraniene ar fi scăzut cu 83%. Articolul leagă dezvoltarea Lucas de pregătirea SUA pentru un posibil conflict cu China, inclusiv de concluzii din jocuri de război (simulări) în care experți în securitate națională ar fi estimat că SUA ar rămâne fără muniții critice în două săptămâni sau mai puțin. În acest context, armata ar fi urmărit o dronă care să poată fi construită rapid, în cantități mari, să aibă rază mare și să fie suficient de ieftină pentru utilizare pe scară largă. În timpul administrației Biden, un grup din Departamentul Apărării ar fi pornit de la ideea realizării unei versiuni americane a dronei iraniene Shahed, pe baza deconstrucției unui exemplar recuperat din Ucraina. Textul notează că ar fi prima situație cunoscută în aproximativ o jumătate de secol în care SUA reproiectează tehnologie militară străină pentru uz propriu, ultima dată invocată fiind un pod ponton de fabricație sovietică. Elementele-cheie menționate despre programul Lucas includ: denumirea FLM 136, supranumele „Lucas” și descrierea ca „sistem de atac de luptă fără pilot cu costuri reduse”; cost estimat între 10.000 și 55.000 de dolari, potrivit unui purtător de cuvânt al Pentagonului; comparația cu rachetele de croazieră Tomahawk, care ar costa cel puțin 2 milioane de dolari bucata; avertismentul unor specialiști că succesul în Iran nu garantează performanță într-un teatru mai contestat, precum un conflict cu China, unde bruiajul GPS (perturbarea semnalului de navigație) ar fi mai puternic; observația că SUA ar avea încă un deficit de tehnologii ieftine de contracarare a dronelor, ceea ce ar permite în continuare folosirea dronelor mici de către miliții susținute de Iran împotriva bazelor americane din Orientul Mijlociu. [...]
Guvernul a reunit la Palatul Victoria firme ucrainene de drone și industria românească de apărare , potrivit news.ro , într-o întâlnire de tip B2B matchmaking axată pe proiecte și parteneriate în domeniul aeronavelor fără pilot (UAV) și al sistemelor Anti-UAS (detecție și combatere a dronelor). Conform comunicatului Guvernului, obiectivul principal a fost crearea unor legături directe între entități economice din România și Ucraina, pentru a accelera dialogul tehnic și a construi o rețea profesională în zona tehnologiilor fără pilot și a contramăsurilor asociate. „Evenimentul marchează un pas decisiv în contextul semnării recente a acordului de Parteneriat Strategic dintre cele două state. Această inițiativă consolidează cooperarea industrială bilaterală și transformă expertiza tehnologică acumulată în soluții concrete pentru securitatea colectivă a Flancului Estic.” Executivul susține că demersul reconfirmă angajamentul României de a sprijini reziliența regională și de a stimula producția companiilor românești, în parteneriat cu Ucraina, în sectoare de înaltă tehnologie cu valoare adăugată mare, inclusiv prin integrarea acestora în lanțul valoric generat de Ucraina. În aceeași linie, Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului, a indicat că industria de apărare din România ar trebui să se dezvolte valorificând expertiza Ucrainei, inclusiv experiența dobândită „pe câmpul de luptă”, cu obiectivul de a dezvolta soluții de apărare adaptate nevoilor actuale și relevante pentru securitatea națională și regională. [...]
Armata israeliană susține că a lovit în Iran o instalație legată de arme chimice , potrivit Adevărul , care citează informații transmise de agențiile Agerpres și dpa. Anunțul a fost făcut marți de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF), în contextul tensiunilor regionale și al acuzațiilor recurente privind programe militare sensibile în Iran. Conform relatării, IDF afirmă că a atacat „o instalaţie de cercetare şi dezvoltare” despre care susține că „transfera sistematic substanţe chimice către regimul terorist iranian”. Armata israeliană indică drept proprietar compania Tofiq Daru, despre care spune că se prezenta ca firmă civilă, dar ar fi avut un rol în livrări de substanțe utilizate în cercetare și dezvoltare pentru arme chimice. „A atacat o instalaţie de cercetare şi dezvoltare care transfera sistematic substanţe chimice către regimul terorist iranian.” În același mesaj, IDF susține că printre substanțele transferate s-ar fi aflat fentanil, menționând că acesta ar fi fost folosit în activități de cercetare și dezvoltare pentru arme chimice. Armata israeliană mai afirmă că firma ar fi furnizat substanța către Organizaţia pentru Inovare şi Cercetare Defensivă din Iran (SPND). Informațiile prezentate de IDF nu au putut fi verificate din surse independente, iar, potrivit dpa, nu este cunoscut dacă Iranul lucra efectiv la dezvoltarea de arme chimice pentru uz militar. În lipsa unor confirmări externe, rămâne neclară amploarea și natura exactă a activităților atribuite instalației atacate, precum și impactul operațiunii anunțate de Israel. [...]
MApN discută cu Ucraina despre producția de drone în România , într-un proiect finanțat cu 200 de milioane de euro, relatează Digi24 . Potrivit publicației, ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a avut marți, la sediul MApN, o întrevedere cu Sergiy Boyev, ministrul adjunct al Apărării pentru integrare europeană din Ministerul ucrainean al Apărării. Discuțiile au vizat posibilitatea dezvoltării sau producției de aeronave fără pilot (drone) în colaborare directă cu Ucraina, inclusiv variante de transfer tehnologic. Conform unui comunicat al MApN citat de Digi24, dialogul a fost plasat în contextul Parteneriatului strategic semnat recent de președinții României și Ucrainei și al implementării Instrumentului financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), un mecanism european de finanțare pentru proiecte de securitate și apărare. „Proiectul beneficiază de 200 de milioane de euro prin programul SAFE, în coproducție, şi ne dorim ca în această colaborare MApN să fie o piesă centrală, nu doar un beneficiar. De aceea, discutăm în aceste zile modalitatea de a alcătui o echipă care să se ocupe exclusiv de acest proiect, termenul de semnare al contractului fiind sfârşitul lunii mai”, a declarat ministrul Miruţă, potrivit sursei citate. Ministrul a susținut că România ar urma să beneficieze de experiența operațională acumulată de Ucraina în război, precum și de acces la personal și infrastructură pentru producția de „tehnică de ultimă generație”, în timp ce pentru Ucraina avantajul ar fi finanțarea producției de drone prin participarea României la SAFE. Întâlnirile dintre specialiști și companii de profil din România și Ucraina vor continua și în zilele următoare, în condițiile în care 15 companii ucrainene își prezintă portofoliile și capacitățile tehnice, mai notează Digi24. La întrevedere au participat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Direcției generale pentru armamente, generalul-maior Ion-Cornel Pleșa, precum și șeful Comandamentului Apărării Cibernetice, generalul de brigadă Răzvan Marian Tudose. Contractul ar urma să fie semnat până la finalul lunii mai, dacă negocierile se concretizează în forma discutată. [...]
