Știri
Știri din categoria Apărare
SUA a atribuit un contract de 196 milioane de dolari (aprox. 902 milioane lei) către Electric Boat, primul acord major legat de livrarea de submarine nucleare în cadrul AUKUS, potrivit Economica. Contractul a fost anunțat joi de guvernul SUA și marchează un pas operațional și financiar concret într-un program care, în paralel, rămâne sub presiune politică în Regatul Unit.
AUKUS este un acord de securitate semnat în 2021, prin care Australia urmează să achiziționeze submarine cu propulsie nucleară, cu sprijinul Regatului Unit și al Statelor Unite, alături de cooperarea în tehnologie militară, notează Agerpres.
Atribuirea contractului către compania americană Electric Boat indică trecerea de la angajamente politice la execuție contractuală, cu finanțare alocată. În contextul AUKUS, astfel de contracte sunt relevante deoarece susțin efectiv capacitatea industrială și calendarul de livrare asociat submarinelor cu propulsie nucleară destinate Australiei.
Anunțul vine într-un moment în care, potrivit sursei, există presiuni politice în Regatul Unit privind unele elemente ale parteneriatului. În această lună, șefa executivului local galez, Eluned Morgan, a cerut guvernului britanic să oprească implicarea într-un alt proiect legat de AUKUS.
„Cred în alianţe internaţionale, cred în securitatea colectivă, dar există o diferenţă clară între a fi alături de partenerii noştri şi a da permis de liberă trecere unui preşedinte al SUA care a arătat dispreţ faţă de ţara noastră”, a spus Morgan.
Economica mai arată că programul DARC (Deep Space Advanced Radar Capability) vizează o rețea de radare dezvoltate în Australia, SUA și Regatul Unit pentru monitorizarea globală a cerului, cu scopul de a crește capacitatea celor trei țări de a urmări obiecte în spațiu.
La finalul anului trecut, SUA au încheiat o analiză a acordului AUKUS, menită să asigure succesul pe termen lung și alinierea cu agenda președintelui „America First”. Ulterior, secretarul apărării american John Healey a declarat că parteneriatul funcționează „la capacitate deplină”, după discuții între Londra și Washington.
Recomandate
Forța Spațială a SUA vrea să-și dubleze personalul integrat în comenzi de luptă , pentru a aduce expertiza spațială mai aproape de operațiunile militare și pentru a accelera adaptarea la amenințări, potrivit Focus . Miza este una operațională: mai mulți „Guardians” (militarii Space Force) ar urma să lucreze direct în structurile comune ale forțelor armate, ca să consilieze și să integreze tehnologia spațială în misiuni. Generalul Douglas Schiess , noul șef al Space Force, a prezentat planul într-un mesaj către personalul forței, susținând că o prezență mai mare în poziții-cheie din comenzi comune este necesară pentru a obține „superioritate în spațiu” și pentru a sprijini succesul în luptă. Ce se schimbă: mai mulți specialiști spațiali „în linia întâi” a planificării militare Space Force urmărește să plaseze mai mulți militari direct la comenzi de operații ale armatei SUA, cu rol de: consiliere a structurilor de comandă în privința capabilităților spațiale; integrare a tehnicii și serviciilor spațiale în desfășurarea operațiunilor; adaptare a instruirii și dotărilor pentru misiuni comune cu celelalte categorii de forțe. Potrivit publicației, portalul de specialitate Task & Purpose relatează că Space Force intenționează să-și dubleze personalul, iar Schiess cere inclusiv instruire și echipare mai orientate către operații întrunite (împreună cu alte forțe). De ce contează: presiune pe achiziții rapide și pe capabilități pentru război electronic în spațiu În mesajul său, Schiess leagă direct obiectivul de „a aduce specialiștii în luptă, oriunde are loc” de nevoia de a ține pasul cu amenințările prin achiziții rapide. În același timp, el cere dezvoltarea de arme pentru utilizare în spațiu, inclusiv: sisteme care distrug ținte prin impact direct; bruiaje și alte arme electronice. Secretarul Forțelor Aeriene ale SUA, Troy Meink, a declarat în septembrie că astfel de arme spațiale se află deja pe orbită, însă nu este cunoscut ce sisteme sunt staționate acolo. Context: o forță tânără, dar cu rol în operații recente Space Force este cea mai mică ramură a forțelor armate americane, înființată în 2019, în timpul președintelui Donald Trump, ca prima nouă categorie de forțe din 1947. Obiectivul declarat al Washingtonului a fost protejarea sistemelor de sateliți în fața Chinei și Rusiei și menținerea supremației militare americane în spațiu. În acest an, „Guardians” au lucrat deja alături de alte trupe în mai multe operații, iar în luna curentă Space Force a creat și un element de conducere la Comandamentul pentru Operații Speciale al SUA , pentru a stabili cum își organizează, instruiește și echipează forțele pentru astfel de misiuni. Ce urmează Direcția indicată de conducerea Space Force este consolidarea unei „pipeline” permanente de recrutare și formare, astfel încât întreaga armată americană să poată apela mai ușor la expertiză spațială. În paralel, accentul pe integrarea în comenzi de luptă sugerează o trecere de la roluri predominant tehnice către o prezență mai directă în planificarea și executarea operațiilor militare. [...]
Ucraina rămâne fără muniție critică pentru apărarea antiaeriană , după ce livrările de interceptori pentru sistemele Patriot promise de SUA sunt în continuare întârziate, iar Washingtonul nu a autorizat încă expedierea acestora, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat vineri, 23 octombrie, într-o intervenție online la Hudson Institute din Washington, că interceptoarele necesare pentru a contracara atacurile balistice rusești „încă nu vin”, în condițiile în care Rusia continuă loviturile aproape zilnice asupra Ucrainei. Zelenski a spus că speră ca rachetele să fie deja pe drum, dar a avertizat că întârzierea este „o problemă serioasă”. „Așteptăm interceptori pe care i-am convenit deja, dar încă nu vin.” De ce contează: deficit de apărare antiaeriană înainte de iarnă Zelenski a indicat două priorități pentru perioada de iarnă: interceptori pentru sistemele Patriot (fabricate în SUA) și „livrări de energie”. În același context, el a menționat că Ucraina discută cu mai multe state din Asia, Orientul Mijlociu și cu partenerii europeni, însă „contează” pe pachetul american. Întârzierea interceptorilor Patriot are un impact operațional direct: reduce capacitatea Ucrainei de a apăra infrastructura și zonele populate împotriva atacurilor balistice, într-un moment în care frecvența loviturilor rusești rămâne ridicată. Presiuni suplimentare: restricții de viteză la Starlink și Starshield Pe lângă problema muniției pentru apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile de viteză pentru Starlink și Starshield „încă există”, în pofida unor relatări că serviciile ar fi fost restabilite. „Limitările de viteză la Starlink și Starshield sunt încă acolo. Viteza nu a fost restabilită.” El a recunoscut că aceste restricții au complicat operațiunile militare, dar a susținut că forțele ucrainene își mențin pozițiile și încearcă să păstreze funcționale rutele logistice. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese un calendar pentru autorizarea și livrarea interceptorilor Patriot de către SUA. Mesajul lui Zelenski indică însă că, în lipsa unei decizii rapide, Ucraina intră în sezonul rece cu un deficit de capabilități antiaeriene și cu constrângeri suplimentare în comunicații, două elemente care pot afecta direct apărarea și continuitatea operațiunilor pe front. [...]
Închiderea temporară a spațiului aerian din Iași a perturbat traficul civil sâmbătă seară, după ce o țintă aeriană a intrat neautorizat în spațiul aerian național, iar autoritățile au extins alerta RO-Alert în șase județe, potrivit HotNews . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că alerta aeriană inițială din județele Iași și Neamț a fost extinsă în Vaslui, Botoșani, Bacău și Suceava. Primul mesaj RO-Alert a fost emis în Iași la 17:04, urmat de Neamț (17:27), Vaslui (17:53), Botoșani (18:10), Bacău (18:15) și Suceava (18:44), conform precizărilor MApN. MApN a transmis că „o nouă țintă aeriană a intrat neautorizat în spațiul aerian național dinspre Republica Moldova”. Din Baza 86 Aeriană de la Fetești au decolat două aeronave F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT. Impact operațional: zbor redirecționat și spațiu aerian închis temporar Pe fondul alertei, spațiul aerian al județului Iași a fost închis temporar, iar o cursă care urma să ajungă de la Eindhoven a fost redirecționată către Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava, a declarat directorul Aeroportului Internațional Iași, Romeo Vatră, pentru Agerpres . Potrivit acestuia, măsura a fost luată în contextul desfășurării unei misiuni militare. Ce au transmis autoritățile populației Autoritățile au recomandat cetățenilor din zonele vizate să își păstreze calmul, să respecte indicațiile din mesajele RO-Alert și, dacă observă obiecte căzute din spațiul aerian, să nu se apropie și să sune la 112. De asemenea, populația a fost îndemnată să se informeze din surse oficiale și să evite distribuirea informațiilor neverificate. Într-o informare anterioară, MApN precizase că sistemul de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană care evolua la 10 km de granița cu Republica Moldova, iar două aeronave F-16 aflate în serviciul de luptă „Poliție Aeriană” au decolat de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii. [...]
Detectarea unui submarin rusesc în „înaltul Nord” reaprinde discuția despre o vulnerabilitate operațională a NATO: capacitatea de luptă antisubmarin (ASW) în Arctica , într-un moment în care Marea Britanie avertizează că nu are suficiente nave specializate pentru astfel de misiuni, potrivit Focus . Un submarin rusesc din clasa Kilo a fost observat de un grup naval NATO, informație confirmată de Comandamentul Maritim al NATO la 26 octombrie, care a publicat și o fotografie cu submarinul la suprafață. Alianța nu a precizat locația exactă și nici identitatea unității, iar o acțiune de interceptare sau o confruntare nu au fost raportate. Într-un mesaj pe X, Comandamentul a insistat că „lupta antisubmarin este muncă de echipă”, descriind cooperarea zilnică între nave, submarine, aeronave și elicoptere ale statelor aliate pentru detectarea și urmărirea amenințărilor subacvatice. NATO a caracterizat postura drept defensivă și orientată spre descurajare. De ce contează: „înaltul Nord” și presiunea pe capabilitățile antisubmarin Pentru Rusia, zona este strategică prin rolul Flotei de Nord și al rutelor maritime dintre bazele acesteia și Atlantic. În paralel, în Marea Britanie crește îngrijorarea că Marina Regală nu este suficient pregătită pentru operațiuni în Arctica, pe fondul unei „lipsuri de capabilități” în lupta antisubmarin, arată materialul. Comisia britanică pentru apărare a avertizat, într-un raport publicat în această lună, asupra unor lacune în domeniul ASW. Concret, Marea Britanie ar avea cinci fregate Type 23 echipate cu sonar remorcat, dar ar avea nevoie de opt nave specializate. Potrivit raportului, deficitul ar putea persista până la intrarea în serviciu a noilor fregate Type 26. Recomandările și observațiile comisiei includ: menținerea în serviciu a navelor Type 23 până la sosirea înlocuitorilor; îndoieli privind frecvența reală cu care submarinele britanice de atac ies în misiuni; refacerea capabilităților de operare sub gheață; evaluarea contribuției nucleare britanice la NATO, despre care comisia spune că nu este valorificată la maximum. Ce poate face clasa Kilo și de ce este numită „Gaura Neagră” Clasa Kilo include submarine diesel-electrice de atac, construite în număr mare din anii 1980, proiectate pentru lupta împotriva altor submarine și a navelor de suprafață. În funcție de versiune, pot transporta: torpile; mine; rachete de croazieră Kalibr. Kalibr este descrisă ca o armă de precizie cu rază mare de acțiune, de până la 2.500 km, capabilă să lovească ținte terestre și maritime. Versiunile modernizate (proiectul 636.3) sunt atât de silențioase în regim pe baterii încât analiști americani le-ar fi poreclit „Black Hole” („Gaura Neagră”), potrivit publicației de specialitate UK Defence Journal, citată de Focus. Marina rusă operează submarine Kilo inclusiv în Flota de Nord, dar și în Marea Baltică, Marea Neagră și Pacific. Context operațional: gruparea britanică de portavion, în Arctica și Atlanticul de Nord În acest context, gruparea britanică de portavion se află în prezent în Arctica și în Atlanticul de Nord. A doua fază a operațiunii NATO „Firecrest” include portavionul HMS Prince of Wales și distrugătorul HMS Dauntless, iar la bord se află și elicoptere Merlin Mk2 pentru lupta antisubmarin. Pentru NATO, episodul confirmă că monitorizarea subacvatică în nordul îndepărtat rămâne o misiune de rutină, dar și că presiunea pe resursele specializate — în special pe flotele europene — este în creștere, pe măsură ce Rusia își menține activitatea navală în zonă. [...]
Fostul șef al apărării britanice avertizează că economia Ucrainei slăbește și cere bani europeni suplimentari : amiralul Tony Radakin susține, într-o intervenție la Bruxelles, că deznodământul războiului depinde de capacitatea aliaților de a compensa rapid degradarea bazei economice a Kievului, potrivit Adevărul . Radakin, fost șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, afirmă că Ucraina „va câștiga acest război, iar Rusia îl va pierde”, invocând adaptarea accelerată a armatei ucrainene la condițiile de pe front, dezvoltarea producției de drone și intensificarea loviturilor asupra teritoriului rus. Declarațiile au fost făcute miercuri, la Bruxelles, în cadrul evenimentului „Sprijină Ucraina – apără Europa ”, organizat de Biroul Forumului de Securitate de la Kiev în Uniunea Europeană. Potrivit Ukrinform.ua , Radakin a comentat inclusiv relatări de pe front prezentate de un militar ucrainean. De ce contează: „baza economică” a Ucrainei s-a slăbit în ultimele patru luni Punctul central al mesajului său este avertismentul economic: amiralul spune că, în ultimele patru luni, baza economică a Ucrainei „a slăbit considerabil”, ceea ce ar face necesar un sprijin mai consistent din partea aliaților. În această logică, Radakin cere ca statele europene să asigure resursele financiare pe care Kievul nu le poate obține singur și să își intensifice eforturile pentru susținerea apărării ucrainene. Argumentul militar: dronele și loviturile în adâncime schimbă ecuația Radakin susține că amploarea războiului cu drone și viteza de adaptare a Ucrainei au depășit așteptările multor observatori militari. În evaluarea sa, Ucraina și-a construit o capacitate „extraordinară” de a lovi Rusia și de a ține sub presiune armata rusă, rezultate pe care le pune pe seama efortului întregii țări și pe care spune că nu sunt pe deplin înțelese la nivel internațional. „Constrângere” pentru negocieri: presiunea asupra Moscovei, condiție pentru finalul războiului Radakin leagă încheierea conflictului de capacitatea aliaților de a-l determina pe Vladimir Putin să accepte negocieri, susținând că acest lucru nu poate fi obținut fără presiune asupra Moscovei. „Singura modalitate de a pune capăt acestui război este să-l constrângem pe președintele Putin să se așeze la masa negocierilor. Iar acest lucru poate fi realizat doar prin constrângere. Tocmai de aceea, Ucraina încearcă să ducă lupta pe teritoriul Rusiei”, a afirmat amiralul. În lipsa unei consolidări rapide a sprijinului financiar european, mesajul implicit este că avantajele operaționale obținute de Ucraina prin adaptare și utilizarea dronelor riscă să fie greu de susținut pe termen mediu, pe fondul slăbirii economiei. [...]
Ucraina susține că a reușit prima interceptare confirmată a muniției rusești de tip „kamikaze” KUB-2E cu o dronă interceptor de linia întâi , un semnal că apărarea antidrone începe să vizeze tot mai eficient nu doar aparatele de recunoaștere, ci și munițiile rătăcitoare folosite pentru lovituri punctuale, potrivit Kyiv Post . Intercepția ar fi avut loc în sectorul Zaporojie, unde unitatea ucraineană de drone Posipaky ar fi doborât un KUB-2E folosind un interceptor General Chereshnia AIR, conform Asociației Naționale a Industriilor de Apărare din Ucraina (NAUDI) , care a descris incidentul drept „prima interceptare confirmată” a acestei arme de către o dronă interceptor aflată pe linia frontului. Atât NAUDI, cât și echipa General Chereshnia FPV au publicat declarații și un scurt videoclip al angajării, filmat de camera de bord a interceptorului. Publicația notează însă că nu a putut verifica independent momentul și locația înregistrării. Ce este KUB-2E și de ce contează interceptarea KUB-2E este o muniție rătăcitoare (un tip de dronă de atac care „patrulează” până primește ținta) produsă în Rusia de concernul Kalașnikov. Sistemul este folosit de forțele ruse în războiul din Ucraina, iar producătorul îl promovează și pentru export. Conform descrierii din articol, KUB-2E este proiectat să lovească: personal, echipamente militare, poziții ale operatorilor de drone. În mod tipic, ar opera împreună cu o dronă de recunoaștere care identifică țintele, în timp ce operatorul ghidează muniția folosind fluxul video de la bord. Kyiv Post mai menționează că familia KUB include variante cu încărcături și raze diferite. Potrivit publicației Vash Visnyk (citată de Kyiv Post), modelul de bază ar avea un focos de circa 3 kilograme și o rază raportată de 25–40 km, iar alte versiuni ar putea avea focoase termobarice și rază de până la 40 km. Modele mai grele (KUB-10E și KUB-10ME) ar depăși 100 km și ar include ghidaj optic, cu ținte precum vehicule ușor blindate, poziții de artilerie, puncte de comandă și personal. Context: interceptoarele ucrainene lovesc și drone de recunoaștere În paralel, aceleași tipuri de interceptoare sunt folosite și împotriva dronelor rusești de recunoaștere. Kyiv Post arată că echipaje ucrainene au doborât inclusiv ZALA Z-20, o dronă despre care se afirmă că ar valora aproximativ 200.000 de dolari (aprox. 920.000 lei). În ianuarie 2026, un echipaj din Brigada 55 Artilerie Separată „Zaporizhzhia Sich” ar fi doborât un Z-20 cu un General Chereshnia AIR. Z-20 este descrisă ca o platformă electrică de supraveghere care monitorizează câmpul de luptă, identifică ținte și ajustează focul artileriei, fiind considerată și un posibil sprijin pentru identificarea țintelor destinate munițiilor rătăcitoare Lancet. Potrivit clusterului ucrainean de inovare în apărare Brave1, până în decembrie 2025, General Chereshnia AIR ar fi fost creditat cu peste 300 de interceptări confirmate ale unor drone rusești de recunoaștere, inclusiv Orlan-10, ZALA, Supercam și Merlin. [...]
