Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina își raționalizează apărarea aeriană pe fondul penuriei de interceptoare, după ce comandantul-șef al Forțelor Armate, generalul Oleksandr Sîrski, a cerut folosirea „cât mai eficientă” a resurselor disponibile, în condițiile în care livrările de sisteme moderne și rachete rămân insuficiente, iar atacurile rusești se intensifică, potrivit Kyiv Post.
Sîrski a transmis mesajul într-o postare pe Facebook, după o vizită de lucru la Comandamentul Aerian Sud, unde a evaluat activitatea centrelor de comandă și a echipajelor de apărare aeriană responsabile de protejarea spațiului aerian ucrainean. El a spus că „utilizarea rațională” a resurselor, creșterea eficienței fiecărui element al apărării aeriene și obținerea de sisteme și muniții suplimentare de la parteneri rămân „critice”.
În sudul Ucrainei, Rusia continuă să vizeze infrastructura portuară, inclusiv terminale de cereale, facilități de logistică maritimă și alte obiective civile, a afirmat Sîrski. Miza, potrivit acestuia, este perturbarea coridorului maritim, afectarea economiei și crearea de riscuri suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre.
„Inamicul urmărește să perturbe funcționarea coridorului maritim, să afecteze economia țării și să creeze amenințări suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre.”
În cadrul vizitei, discuțiile au vizat sistemele de comandă și control, viteza de schimb de informații și coordonarea între diferite componente ale Forțelor de Apărare. Sîrski a indicat și direcții concrete de adaptare, pe măsură ce Rusia combină mai intens dronele de atac cu lovituri cu rachete:
Generalul a mai spus că a emis ordine pentru îmbunătățirea sistemelor de comandă ale apărării aeriene, extinderea capabilităților de detectare, creșterea utilizării unităților de interceptare și grăbirea implementării de tehnologii noi.
Sîrski a legat explicit eficiența apărării aeriene de continuitatea economică și operațională a statului în război, menționând protejarea populației, funcționarea stabilă a economiei, a porturilor și a infrastructurii critice.
„O apărare aeriană eficientă înseamnă protejarea oamenilor, asigurarea funcționării stabile a economiei, porturilor și infrastructurii critice și întărirea rezilienței statului în timpul războiului.”
Mesajul vine în timp ce oficialii ucraineni continuă să ceară partenerilor occidentali sisteme suplimentare de apărare aeriană și rachete interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor rusești.
Săptămâna trecută, ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanișîna, a declarat că Kievul este pregătit să finanțeze sisteme Patriot și interceptoare suplimentare dacă Washingtonul acceptă să le furnizeze, într-un interviu acordat Radio Free Europe/Radio Liberty, citat de publicație. Ea a subliniat că interceptarea rachetelor balistice depinde de decizia guvernului american.
Președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat, la rândul său, asupra deficitului tot mai mare de interceptoare pe măsură ce Rusia crește numărul loviturilor balistice asupra orașelor ucrainene și a spus că ritmul actual al livrărilor nu mai corespunde nivelului amenințării, făcând referire la lista NATO de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL), mecanism folosit pentru finanțarea armamentului produs în SUA.
Recomandate
România duce securitatea la Marea Neagră pe agenda NATO , iar Consiliul Nord-Atlantic se reunește pe 10 iunie într-o sesiune dedicată, la solicitarea Bucureștiului, potrivit Digi24 . Pe ordinea de zi intră și incidentul de la Galați , unde o dronă rusească Geran-2 a explodat pe un bloc de locuințe, episod pe care autoritățile române vor să-l lege de riscurile pentru flancul estic al Alianței. Ce se discută pe 10 iunie și de ce contează Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) este dedicată securității la Marea Neagră, într-un moment în care România încearcă să transforme preocupările regionale într-un subiect de decizie la nivel aliat. Potrivit CaleaEuropeană.ro, care citează surse aliate, solicitarea pentru această reuniune a fost transmisă înainte de incidentul de la Galați, pe fondul preocupărilor constante ale României privind securitatea regiunii. După explozia dronei, autoritățile române intenționează să aducă în discuție implicațiile directe ale episodului asupra securității flancului estic, ceea ce poate pune presiune pentru măsuri suplimentare de apărare și coordonare în zona Mării Negre. Ce cere România: capabilități suplimentare și întărirea apărării aeriene Conform sursei citate de Digi24, România a solicitat deja „capabilități suplimentare” din partea partenerilor NATO. În paralel, sunt în desfășurare consultări cu mai multe state care ar putea contribui la: consolidarea apărării aeriene pe teritoriul României; creșterea capacităților de combatere a dronelor. Publicația nu precizează ce state sunt vizate și nici ce tip de capabilități ar urma să fie dislocate sau în ce calendar. Concluzia tehnică invocată de autorități Președintele Nicușor Dan a declarat că raportul tehnic al autorităților române a stabilit „fără echivoc” că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească. Șeful statului a mai spus că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților din NATO și Uniunii Europene. [...]
NATO pregătește mutarea de capabilități suplimentare pe Flancul Estic după incidentul cu drona din Galați , pe care Alianța îl tratează drept „un accident”, nu un atac deliberat, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis de șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone , indică o consolidare operațională în zona Baltică–Marea Neagră, cu accent pe capacități de contracarare. Într-un interviu acordat postului Al Arabiya, Dragone a spus că NATO „deja ia măsuri” pentru întărirea Flancului Estic și că incidentul din România nu este interpretat ca o acțiune îndreptată împotriva Alianței. „Acesta a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac.” Ce măsuri spune NATO că are în vedere Dragone afirmă că, în perioada următoare, Alianța va muta capabilități suplimentare pe Flancul Estic și va coordona această întărire pe axa Baltică–Marea Neagră. „Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră.” În același context, el a precizat că NATO analizează „cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA” care ar putea fi trimise în zonă, fără să detalieze tipurile de sisteme sau un calendar. De ce contează pentru România Din perspectiva operațională, mesajul NATO combină două idei: evitarea unei interpretări de tip „atac asupra Alianței”, dar și accelerarea întăririi posturii de apărare pe Flancul Estic. Pentru România, asta înseamnă că incidentul de la Galați este tratat ca un semnal de risc în proximitatea războiului, care justifică măsuri suplimentare de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre. Context: așteptări legate de deciziile politice la vârf Dragone a comentat și pe tema angajamentelor asumate la Haga anul trecut și a spus că militarii se așteaptă ca viitorul Summit NATO de la Ankara să confirme ceea ce „s-a promis” și „s-a angajat” anterior, astfel încât să existe „concluzii bune” la reuniune. Materialul nu oferă detalii despre ce angajamente concrete sunt vizate sau cum se vor traduce în decizii pentru fiecare stat aliat. [...]
Ucraina își mută apărarea antidrone spre soluții ieftine, produse în masă , într-o strategie care reduce presiunea pe rachetele sol-aer scumpe și schimbă modul în care se poartă războiul cu Rusia, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Euronews . În timp ce Rusia lovește cu zeci de rachete balistice – un tip de armă la care Ucraina rămâne vulnerabilă – Kievul a ajuns să compenseze dezavantajul numeric al Moscovei prin tehnologie, în special prin drone, atât în apărare, cât și în atac. În aprilie, președintele Volodimir Zelenski a spus că, în primele trei luni din 2026, sistemele robotice terestre au executat peste 22.000 de misiuni pe linia frontului. Interceptori antidrone: cost mic, volum mare, economie de rachete Pe măsură ce Rusia s-a bazat tot mai mult pe drone de tip Shahed (proiectate de Iran și fabricate acum în Rusia), Ucraina a construit o apărare aeriană „multistratificată” împotriva dronelor, care combină echipe mobile de foc (inclusiv camionete cu mitraliere grele), mijloace de război electronic și interceptori dezvoltați intern. Potrivit Kievului, rata de interceptare a dronelor rusești este de aproximativ 90%. Ministerul Apărării din Ucraina afirmă că, din 7 ianuarie, unitățile armatei primesc peste 1.500 de drone specializate de interceptare anti-Shahed pe zi. Miza operațională este și economică: folosirea interceptorilor „conservă” rachetele sol-aer, considerate scumpe și disponibile în cantități limitate. În analiza citată sunt indicate și repere de cost: interceptori: 1.000–4.000 de euro; drone Shahed: 25.000–50.000 de euro; o rachetă Patriot: aproximativ 3,5 milioane de euro. Lovituri la distanță medie și presiune pe logistica Rusiei În paralel, Ucraina își extinde campania de lovituri la distanță medie (20–200 km de linia frontului), vizând depozite de muniție și combustibil și posturi de comandă, pentru a împinge forțele ruse mai departe de front și a complica logistica și comanda. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, descrie această abordare drept o „blocare logistică”, menită să împiedice operațiuni ofensive susținute. Zelenski a afirmat că numărul loviturilor la distanțe de peste 20 km a crescut „de două ori” față de martie și „de patru ori” față de februarie și că „vor fi și mai multe”, numind domeniul o prioritate. Atacuri adânci pe teritoriul Rusiei și efecte asupra infrastructurii petroliere Kievul a intensificat și loviturile de lungă distanță asupra infrastructurii petroliere rusești. Zelenski a declarat că forțele ucrainene au lovit 15 rafinării între ianuarie și mai și că „aproape 40% din capacitatea primară de rafinare” a Rusiei era scoasă din funcțiune până în mai. În același context, el a spus că ținte aflate la peste 500 km de granița Ucrainei au fost lovite, în pofida apărării aeriene dense din jurul Moscovei. Vulnerabilitatea rămasă: apărarea antibalistică Deși Ucraina raportează o rată de interceptare a dronelor de circa 90% și a rachetelor de croazieră de până la 80%, analiza indică o „lacună evidentă”: lipsa unui sistem antibalistic suficient. Zelenski a spus că Patriot rămâne singura armă eficientă împotriva rachetelor balistice rusești, dar că stocurile sunt insuficiente, invocând și contextul politicii Washingtonului. Într-un atac nocturn menționat în material, Rusia ar fi lansat 33 de rachete balistice asupra Ucrainei. Zelenski a cerut președintelui american Donald Trump o licență pentru a produce rachete de interceptare Patriot și a precizat că așteaptă un răspuns. [...]
Un acord major SUA–Ucraina pentru drone este pregătit, dar încă nesemnat , iar întârzierea menține în suspensie un parteneriat care ar putea accelera testarea și utilizarea pe scară largă a tehnologiei ucrainene de către americani, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Statele Unite și Ucraina discută un acord amplu privind dronele, însă documentul nu a fost încă semnat. Conform declarațiilor sale, partea americană și-a exprimat interesul să testeze „toate tipurile” de drone ucrainene, iar Kievul a acceptat cadrul propus pentru testare, instruire și utilizare în medii aeriene, terestre și navale. Ce ar schimba acordul, operațional Miza imediată ar fi trecerea de la discuții și intenții la un cadru formal care să permită colaborarea tehnică și operațională. Zelenski afirmă că proiectul ar combina două avantaje complementare: tehnologiile avansate ale companiilor americane, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale (IA); experiența Ucrainei acumulată în condiții reale de război, în utilizarea dronelor pe front. Într-un interviu pentru emisiunea „Face the Nation” de la CBS, Zelenski a susținut că această combinație ar putea duce la una dintre cele mai puternice cooperări militare tehnologice la nivel global. De ce nu e semnat încă și ce spune Kievul Liderul de la Kiev a indicat că există deja înțelegeri similare cu unele state din Orientul Mijlociu și din Europa și că sunt negocieri avansate cu Uniunea Europeană, însă acordul cu Washingtonul rămâne nefinalizat. Potrivit lui, documentul-cadru privind cooperarea în domeniul dronelor între Ucraina și SUA „nu a fost încă finalizat”. Informația despre „așteptăm doar semnătura lui Donald Trump” apare în titlul materialului; în textul citat de Digi24 nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul semnării sau despre condițiile exacte care mai trebuie îndeplinite. Context: intensificarea atacurilor cu drone În paralel cu discuțiile diplomatice, Ucraina a anunțat noi lovituri cu drone asupra unor obiective energetice din Rusia. Statul Major ucrainean a transmis că o rafinărie Rosneft din regiunea Saratov a fost lovită și că a izbucnit un incendiu major, susținând că instalația ar fi avut un rol în alimentarea efortului militar rus. Autoritățile locale ruse au confirmat un atac cu drone în zonă, iar surse independente au raportat izbucnirea unui incendiu la rafinărie, pe fondul intensificării atacurilor reciproce cu drone între cele două state. [...]
Rheinmetall își extinde producția în România prin contracte de 5,7 miliarde euro cu MApN , cu livrări planificate în 2028–2030 și cu un pachet de investiții de „câteva sute de milioane de euro” care ar urma să aducă mii de locuri de muncă și sute de furnizori în lanțul local, potrivit Digi24 . Contractele, atribuite în cadrul programului Security Action for Europe (SAFE) , sunt descrise de compania germană drept „cel mai mare pachet de contracte internaționale din istoria recentă” a Rheinmetall. Dincolo de componenta de înzestrare, miza economică este transferul de activitate industrială și integrarea industriei locale în rețeaua de aprovizionare a grupului. Ce include pachetul și calendarul livrărilor Conform comunicatului Rheinmetall citat de Digi24, pachetul de achiziții include: 298 de vehicule Lynx (vehicule de luptă de ultimă generație); sisteme de apărare aeriană Skyranger; muniție de calibru mediu pentru apărare aeriană și transportoare blindate de trupe; două nave de patrulare offshore; două nave de sprijin pentru scafandri. Livrările sunt programate să înceapă în 2028 și să se încheie până în 2030. Efectul industrial: investiții, locuri de muncă și subcontractori Rheinmetall spune că urmează să investească „câteva sute de milioane de euro” în România, iar „o proporție semnificativă” din valoarea adăugată ar urma să fie generată local. Compania estimează că proiectul va crea mii de noi locuri de muncă și că peste 200 de subcontractanți vor fi integrați în rețeaua de aprovizionare. România este deja o piață în care grupul este prezent: filiala Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaș, este activă de mai mulți ani. Digi24 notează, citând Agerpres, că noile contracte vor fi executate și în alte locații, nu doar în România. Ce spun oficialii: peste 50% din producție, în România sau cu firme locale Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, citat în comunicatul companiei, leagă contractul de o componentă industrială internă, afirmând că peste jumătate din producție ar urma să fie realizată în România sau în colaborare cu companii locale. „Contractul încheiat între autorităţile române şi Rheinmetall reprezintă nu doar o oportunitate de modernizare a capabilităţilor de apărare ale României, ci şi un pas important către revitalizarea industriei naţionale de apărare, deoarece peste 50% din producţie va avea loc în România sau în colaborare cu companii locale.” Directorul general al Rheinmetall AG, Armin Papperger, afirmă că grupul vizează construirea unui „ecosistem de apărare” împreună cu parteneri români. „Suntem recunoscători pentru încrederea pe care România ne-a acordat-o în ceea ce priveşte dotarea şi modernizarea forţelor sale armate. Împreună cu partenerii noştri români, vom crea aici un ecosistem de apărare de anvergură.” Context: cerere ridicată pe fondul războiului din Ucraina Rheinmetall produce tancuri, camioane militare, artilerie, sisteme de apărare antiaeriană și muniție, iar compania indică faptul că aceste produse sunt la mare căutare în contextul războiului din Ucraina. Afacerile din apărare reprezintă 80% din vânzările grupului. În 2024, Rheinmetall a raportat vânzări de 9,75 miliarde de euro, în creștere cu 36% față de 2023, iar conducerea și-a propus să ajungă la vânzări de 40–50 de miliarde de euro în 2030, potrivit informațiilor citate de Digi24. [...]
Atacurile cu drone asupra regiunilor-cheie din jurul Sankt Petersburgului și Moscovei forțează măsuri de securitate și perturbă transportul aerian chiar înaintea forumului economic anual de la Sankt Petersburg, un eveniment folosit de Kremlin pentru a proiecta stabilitate și a atrage investiții, potrivit HotNews , care citează Reuters. În noaptea de marți spre miercuri, sistemele de apărare rusești au doborât 50 de drone deasupra regiunii Leningrad, a declarat guvernatorul Alexander Drozdenko. Regiunea, situată la nord-vest de Moscova, găzduiește infrastructură importantă pentru exporturile de energie și o rafinărie majoră de petrol, iar de miercuri devine centrul forumului economic de la Sankt Petersburg, descris drept „Davosul rus” al președintelui Vladimir Putin. Impact operațional: zboruri restricționate și întârzieri înaintea forumului În Sankt Petersburg, aeroportul Pulkovo a restricționat temporar zborurile, conform Rosaviatsia , autoritatea rusă de supraveghere a aviației, care a comunicat pe Telegram. Agențiile de știri locale au raportat că peste 30 de zboruri au fost întârziate sau anulate. Autoritățile locale spun că au introdus măsuri suplimentare de siguranță înaintea evenimentului. Guvernatorul orașului, Alexander Beglov, a declarat pentru agenția de știri RIA: „Toate noile provocări au fost luate în considerare pe deplin. Forțele de ordine au alocat personal și echipamente pentru a asigura siguranța și ordinea publică”. Ținte energetice și presiune asupra veniturilor Rusiei În același context, Ucraina ar fi intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, cu obiectivul de a reduce veniturile Moscovei, notează materialul. Marți, Ucraina a lovit cu drone rafinăria de petrol de export Ilsky din sudul Rusiei. Separat, cel puțin 20 de drone care se îndreptau spre Moscova au fost doborâte peste noapte, potrivit primarului Serghei Sobianin, tot pe Telegram. În regiunea Tambov, anexele unei unități industriale din orașul Michurinsk au fost avariate, a declarat guvernatorul local. Context: forumul începe înaintea discursului lui Putin Forumul de investiții este al cincilea de la trimiterea trupelor ruse în Ucraina, în 2022, și se deschide la câteva ore după un atac rusesc cu drone și rachete asupra Kievului, descris de Moscova drept răspuns la un atac asupra unui cămin studențesc din regiunea Lugansk controlată de Kremlin. Potrivit programului citat, Putin urmează să țină discursul principal vineri, într-o sesiune la care sunt anunțați și președinții Uzbekistanului și Tanzaniei, vicepreședintele Chinei și ministrul energiei din Arabia Saudită. Sunt menționați și un reprezentant influent de dreapta din SUA, un oficial american în funcție și un miliardar german din retail. Reuters precizează că nu a putut verifica independent toate informațiile menționate. [...]
