Știri
Știri din categoria Apărare
China își proiectează forța navală în vestul Pacificului prin trimiterea grupului de portavion „Liaoning”, într-un moment care se suprapune posibil cu un amplu exercițiu comun SUA–Japonia în apropiere de Taiwan, potrivit Focus. Mișcarea ridică miza operațională într-o zonă sensibilă pentru Japonia și crește riscul de incidente între forțele celor două tabere.
Ministerul chinez al Apărării a transmis că desfășurarea face parte din planul anual de instruire al marinei și urmărește testarea și îmbunătățirea „nivelului realist” de pregătire. Beijingul nu a indicat zona exactă de operare, susținând doar că exercițiile respectă dreptul internațional și „nu vizează o anumită țară sau un anumit obiectiv”.
Deplasarea „Liaoning” are loc cu puțin timp înainte de manevrele „Keen Sword 27”, care ar urma să se desfășoare în Japonia și în apele din jur, între 19 și 29 octombrie.
Potrivit South China Morning Post, la exercițiu sunt așteptați aproximativ 45.000 de militari japonezi, alături de:
Din SUA ar urma să participe, conform aceleiași surse, circa 12.000 de militari.
Un punct central al exercițiului este lanțul de insule din sud-vestul Japoniei, în apropiere de Taiwan. Pe insula Yonaguni, la puțin peste 100 km de Taiwan, SUA ar urma să staționeze pentru prima dată două sisteme mai noi: Nmesis (sistem antinavă) și Madis (apărare antiaeriană). În paralel, Japonia își relochează temporar în zonă rachete și sisteme de apărare antiaeriană.
Cât va dura actuala desfășurare chineză nu este precizat. South China Morning Post notează însă că astfel de misiuni ale portavioanelor se întind adesea pe mai multe săptămâni: prima ieșire de instruire a „Liaoning” în vestul Pacificului din acest an a durat 35 de zile (mai–iunie), iar în iunie anul trecut „Liaoning” a exersat în regiune circa 20 de zile împreună cu portavionul „Shandong”.
Tokyo urmărește de ani buni deplasările grupărilor navale chineze în vestul Pacificului, iar în cercurile de securitate japoneze zona este considerată o „flancă” sensibilă. Odată cu intensificarea prezenței chineze, ar fi crescut și numărul întâlnirilor periculoase cu forțele japoneze.
În iunie, Beijingul a acuzat Japonia de „recunoaștere periculoasă” la mică distanță și „hărțuire provocatoare”, acuzații respinse de Ministerul japonez al Apărării, care a anunțat că va acționa „calm și hotărât” și va continua monitorizarea apelor și spațiului aerian din jurul Japoniei.
Un incident anterior, relatat de Japan Times, ar fi avut loc în decembrie: avioane de luptă de pe „Liaoning” ar fi „iluminat” de două ori cu radar aeronave ale forțelor aeriene japoneze deasupra apelor internaționale, la sud-est de Okinawa; SCMP a descris episodul ca o confruntare tensionată între avioane militare chineze și japoneze.
Tensiunile sunt alimentate și politic. Focus amintește că relația bilaterală s-a deteriorat după declarații din noiembrie 2025 ale premierului japonez Sanae Takaichi, care ar fi spus că Japonia ar putea interveni militar într-o criză legată de Taiwan, poziție criticată dur de Beijing.
China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu exclude folosirea forței, în timp ce Japonia tratează un posibil scenariu de escaladare în jurul insulei drept o amenințare directă la adresa propriei securități.
Recomandate
SUA și-au retras bombardierele de la RAF Fairford la o săptămână după arestarea a cinci bărbați suspectați că pregăteau un atac, într-un dosar pe care autoritățile britanice îl leagă posibil de Iran, potrivit Axios . Mișcarea are relevanță operațională: Fairford este una dintre puținele baze din Europa potrivite pentru bombardiere grele americane, iar retragerea flotei reduce temporar prezența acestui tip de capabilitate în Marea Britanie, pe fondul unei amenințări descrise ca „acută” la adresa activelor SUA. Ce s-a întâmplat lângă baza RAF Fairford Poliția a fost chemată la RAF Fairford (la circa 145 km vest de Londra) în dimineața zilei de duminică, 27 septembrie, după ce un fermier local a raportat trei dube albe mari parcate în apropiere și „bărbați cu glugi și măști” alergând spre un câmp. Ofițeri înarmați au intervenit în zona Whelford, la aproximativ 1,6 km de bază, au arestat cinci suspecți, au evacuat proprietăți din apropiere și au percheziționat trei vehicule. Cei cinci au fost inițial reținuți sub suspiciunea unor infracțiuni prevăzute de Legea Explozibililor, iar ulterior pentru suspiciunea de pregătire a unui act terorist. De ce contează retragerea bombardierelor SUA La o săptămână după arestările inițiale, un oficial al Pentagonului a spus că toate bombardierele americane dislocate la RAF Fairford s-au întors la bazele lor din SUA, fără a oferi un motiv. În paralel, o sursă militară NATO a declarat luni că „se crede în continuare că Iranul reprezintă o amenințare acută pentru activele SUA în Regatul Unit”. În acest context, retragerea bombardierelor indică o ajustare de postură într-un moment în care ancheta este în desfășurare, iar detaliile presupusului complot rămân „în mare parte neexplicate”, conform aceleiași surse. Indicii privind o posibilă implicare iraniană și reacția Teheranului Președintele SUA Donald Trump a afirmat că cei implicați ar fi plănuit „pagube mari”, iar secretarul de stat Marco Rubio a indicat „mâinile unui actor străin”. Poliția britanică antiteroristă a confirmat ulterior că analizează dacă un stat străin ar fi putut fi implicat, înainte ca premierul Andy Burnham să spună miercuri că ar putea exista o legătură iraniană. Iranul a respins acuzațiile și, joi, a convocat ambasadorul britanic la Teheran pe acest subiect. Cine sunt suspecții și ce au găsit anchetatorii Potrivit poliției, cei cinci bărbați reținuți sunt cetățeni britanici cu vârste între 23 și 25 de ani, care locuiesc la Londra. Ei au fost eliberați pe cauțiune la o zi după arestare. Un cetățean cu dublă cetățenie britanică-iraniană, în vârstă de 25 de ani, a fost arestat ulterior la Londra, într-o anchetă descrisă de poliție drept „extrem de complexă”, și a fost de asemenea eliberat pe cauțiune. Anchetatorii au spus că nu au găsit dispozitive explozive, dar au recuperat o cantitate de benzină în urma perchezițiilor vehiculelor. Suspecții rămân sub investigație și sunt supuși unor condiții stricte privind deplasarea și contactele. De ce ar fi RAF Fairford o țintă Fairford, deschisă în 1944, este una dintre puținele baze ale Forțelor Aeriene ale SUA din Europa potrivite pentru bombardiere grele și este baza preferată pentru astfel de operațiuni. În 2026, a fost folosită de forțele americane în contextul unor acțiuni care vizau Iranul, după ce Marea Britanie a aprobat o solicitare a SUA privind utilizarea bazei pentru lovituri defensive. În iulie, Gardienii Revoluției din Iran au declarat că baza este o țintă legitimă și au avertizat că orice bază folosită pentru lansarea de atacuri ar putea fi vizată. Bombardierele dislocate la Fairford erau suficient de mari pentru a transporta muniții ghidate de precizie de tip „bunker-busting”, concepute să penetreze depozite fortificate de armament. [...]
Administrația SUA leagă explorarea resurselor din Groenlanda de extinderea prezenței militare , dar anunțul rămâne fără detalii despre proiecte, calendar sau operatori, potrivit Biziday . Donald Trump a transmis, într-un mesaj pe platforma Truth Social, că Statele Unite ar urma să demareze „lucrări masive de explorare” pentru identificarea zăcămintelor de petrol, gaze naturale și minerale din Groenlanda. Liderul de la Casa Albă nu a precizat când ar începe operațiunile, cine le-ar desfășura și nici la ce proiecte concrete se referă. Totodată, Trump a susținut că insula ar putea avea rezerve de petrol „ușor accesibile” mai mari decât aproape orice alt teritoriu, fără să prezinte date sau studii. Contextul de securitate: acces extins și posibile baze noi Anunțul vine la câteva săptămâni după semnarea unui acord de securitate între SUA, Danemarca și Groenlanda , care vizează consolidarea prezenței militare americane pe insulă. Documentul prevede acces extins al armatei SUA la spațiul aerian și teritoriul Groenlandei și permite extinderea bazei spațiale americane Pituffik , folosită inclusiv pentru detectarea timpurie a rachetelor. Acordul mai deschide posibilitatea înființării a încă două baze militare, în zonele Narsarsuaq și Mestersvig. Resursele: potențial ridicat, dar rentabilitate discutabilă Documentul menționează și cooperarea în domeniul mineralelor și al exploatării resurselor naturale, însă fără să stabilească proiecte concrete. Nu este precizat nici ce companii ar putea participa la explorări și nici dacă acestea ar viza exclusiv mineralele sau și hidrocarburile. Deși Groenlanda este considerată bogată în resurse minerale, multe zăcăminte au fost explorate doar parțial. Potrivit experților din industrie citați de presa americană, costurile ridicate ale extracției au făcut ca numeroase proiecte să nu fie rentabile până acum. De ce contează și ce rămâne neclar Trump a justificat importanța Groenlandei și prin poziția strategică, susținând că insula ar avea un rol esențial în apărarea SUA împotriva unor eventuale atacuri cu drone sau rachete, în contextul dezvoltării sistemului american de apărare antirachetă „Golden Dome”. În lipsa unor detalii suplimentare, rămâne neclar dacă anunțul indică lansarea unor proiecte deja aprobate sau doar intenția administrației americane de a accelera explorarea resurselor Groenlandei. Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, iar acordul de securitate reafirmă suveranitatea daneză și dreptul Groenlandei la autodeterminare. Sursa inițială a informațiilor este CBS News , potrivit Biziday. [...]
Iranul își întărește infrastructura critică și își pregătește populația pentru un nou conflict , într-un efort de descurajare a unor eventuale atacuri americane după alegerile din SUA, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Wall Street Journal . Miza imediată ține de securitatea energetică și de transport în Golf: escaladarea ar crește riscul pentru instalații petroliere, rute maritime și infrastructură digitală regională. Iranul a transmis, public și în discuții private cu oficiali din regiune, că va răspunde printr-o escaladare mai amplă dacă SUA lansează noi atacuri. În paralel, imagini din satelit indică lucrări de fortificare în jurul unor locații sensibile, inclusiv instalații nucleare și zone de frontieră, pentru a le face mai rezistente la lovituri. Fortificare și mobilizare internă, pe fondul vulnerabilităților militare Materialul arată că Teheranul are „puține mijloace” de apărare împotriva aviației avansate a SUA, a bombardierelor de mare altitudine și a rachetelor de croazieră, ceea ce împinge regimul să mizeze pe descurajare prin amenințări și pe pregătiri defensive. În plan intern, guvernul ar pregăti populația pentru un nou război printr-o campanie de mobilizare și propagandă: de la mitinguri pro-regim până la promovarea unor instruiri civile pentru folosirea rachetelor antiaeriene portabile și a armelor de precizie. Sunt menționate și acțiuni ale forțelor paramilitare, inclusiv activități în grădinițe, precum și antrenamente prezentate public de Garda Revoluționară, inclusiv pentru unități feminine. Amenințări regionale: petrol, cabluri de internet și Strâmtoarea Ormuz Potrivit sursei, oficiali iranieni au lăsat să se înțeleagă că ar putea recurge la incursiuni terestre în state vecine. Mohsen Rezaei, cel mai înalt oficial iranian în domeniul securității naționale, a indicat că Teheranul ar putea viza Emiratele Arabe Unite, dar și „centrele de date și cablurile de internet” din regiune. Separat, Iranul ar fi avertizat oficiali arabi că ar putea lovi ținte regionale, inclusiv instalații petroliere saudite, într-un nou conflict. Contextul este deja tensionat: în weekend, militanții houthi din Yemen, susținuți de Iran, au atacat aeroportul din Riad, iar în zona Strâmtorii Ormuz au fost lovite cel puțin trei nave comerciale, potrivit organizației britanice Maritime Trade Operations, afiliată Marinei Regale. Tot duminică, un atac cu drone a provocat un incendiu la petrolierul „Petro Dolphin”, în apropiere de Oman, doi marinari indieni fiind dați dispăruți. SUA își întăresc prezența militară în regiune În oglindă, armata SUA își pregătește opțiuni pentru o eventuală reluare a conflictului: un al treilea grup de luptă format din portavioane și o unitate expediționară a Infanteriei Marine se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, iar Pentagonul ia în calcul trimiterea de echipamente suplimentare de apărare aeriană și muniții către bazele din regiune, potrivit aceluiași articol citat. Deși președintele Donald Trump a exclus săptămâna trecută un atac înainte de alegerile intermediare din 3 noiembrie, publicația notează că acesta a discutat public posibilitatea unei lovituri asupra complexului nuclear de la Muntele Târnăcop/Pickaxe Mountain, iar oficiali americani spun că sunt pregătite mai multe opțiuni. De ce contează: riscul se mută pe ținte economice și infrastructură critică Analiza indică faptul că, după mai bine de șapte luni de la izbucnirea războiului, conflictul rămâne în mare parte într-un impas, iar ambele părți caută să-l rupă în favoarea lor. În acest cadru, amenințările privind instalațiile petroliere, rutele maritime din Strâmtoarea Ormuz și infrastructura digitală regională cresc riscul unor șocuri economice și operaționale în Golf, cu efecte potențiale asupra fluxurilor de energie și transport. În același timp, potrivit unei evaluări citate în material, „starea de război” ar servi și ca instrument politic intern pentru Teheran, inclusiv ca modalitate de a devia atenția de la presiunea economică generată de sancțiuni și de restricțiile asupra zborurilor către Iran. [...]
SUA transmit aliaților că Europa coboară pe lista de priorități, iar asta împinge NATO spre o redistribuire a forțelor și a costurilor de apărare , potrivit HotNews . Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a cerut modernizarea infrastructurii militare a Alianței pentru a muta forțe și echipamente „de la vest la est”, în timp ce Washingtonul își reevaluează prezența militară pe continent. Declarațiile au fost făcute la o masă rotundă organizată în cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, în contextul în care SUA își revizuiesc poziționarea globală a forțelor. În același timp, Whitaker a indicat că Europa este abia a patra prioritate strategică a Washingtonului, după securitatea internă, emisfera vestică și Pacific, conform Politico . Ce înseamnă „mutarea de la vest la est” pentru NATO Whitaker a susținut că Alianța trebuie să-și actualizeze infrastructura pentru a putea reloca rapid trupe și tehnică spre flancul estic, „unde ne-am aștepta la orice conflict viitor”. În acest cadru, el a indicat mai multe puncte vulnerabile care ar intra în atenția procesului de reevaluare a prezenței americane în Europa: baze militare învechite; lanțuri de aprovizionare cu combustibil; acorduri care reglementează staționarea trupelor americane în Europa; mobilitatea militară (capacitatea de a deplasa rapid resurse și forțe). Oficialul american a invocat și discuțiile cu comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius , pe tema mobilității militare și a transferului de resurse către est. În paralel, oficiali europeni au avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să atace o țară NATO până la finalul acestui deceniu. Mesajul către Europa: mai multă autonomie și cheltuieli mai mari Whitaker nu a anunțat o decizie concretă privind relocarea sau retragerea trupelor americane, dar a spus explicit că SUA își reevaluează angajamentele globale pentru a evita „dispersarea excesivă” a resurselor militare și pentru a împinge aliații spre o capacitate mai mare de autoapărare. „Statele Unite nu se retrag. Vă cerem doar să faceți un pas înainte.” În același registru, el a criticat statele care nu își respectă angajamentele privind cheltuielile de apărare, dând exemplul Cehiei, care ar aloca aproximativ 1,8% din PIB, sub pragul actual de 2% stabilit de NATO. Unde se leagă poziția UE și a aliaților din est Andrius Kubilius a pledat pentru reducerea dependenței militare a Europei de Washington, menționând eforturile UE de a-și dezvolta capacități proprii, inclusiv sisteme de apărare împotriva dronelor, comunicații prin satelit și supraveghere. La aceeași dezbatere, consilierul prezidențial polonez Marcin Przydacz a cerut accelerarea cheltuielilor de apărare în Europa de Vest și a insistat că NATO, nu UE, trebuie să rămână responsabilă pentru apărarea colectivă a Europei. În lipsa unor decizii anunțate, semnalul operațional rămâne însă unul direct: Washingtonul își reordonează prioritățile, iar europenii sunt așteptați să acopere mai mult din efortul de apărare, inclusiv prin investiții care să permită mutarea rapidă a forțelor către flancul estic. [...]
Ucraina își schimbă rapid apărarea aeriană pentru a opri dronele rusești cu reacție , care zboară mai repede și reduc fereastra de reacție a apărătorilor, potrivit Kyiv Post . Ministerul ucrainean al Apărării spune că Rusia trimite „grupuri mici” de astfel de drone în regiuni diferite, iar Kievul caută soluții de interceptare mai ieftine și mai ușor de extins, însă producția și instruirea rămân blocaje. Noile drone rusești au început deja să producă efecte operaționale. Pe 10 octombrie, muniții rătăcitoare cu turboreactor au avariat facilități de distribuție a energiei în regiunea Kiev, rănind patru persoane și provocând căderi de tensiune care au oprit toate cele trei linii de metrou și au scos din funcțiune stații municipale de pompare a apei. De ce contează: viteza comprimă timpul de detectare și interceptare Ministerul Apărării indică faptul că dronele cu reacție zboară cu aproximativ 400 km/h, ceea ce scurtează timpul disponibil pentru detectare și angajare. În paralel, rachetele balistice rămân o problemă separată, dar accentul imediat se mută pe această categorie de drone, mai greu de contracarat cu mijloacele folosite împotriva dronelor cu elice. Ministrul Apărării, Ievhen Hmara, descrie schimbarea ca pe o transformare a amenințării, pe fondul unei eficiențe ridicate împotriva dronelor „Shahed” standard: „Eficiența contracarării dronelor standard «Shahed» depășește deja 90%. Principala provocare acum sunt dronele cu reacție, care necesită viteze de interceptare diferite.” Cum răspunde Kievul: soluții „mai ieftine”, dar greu de scalat Deși ministerul spune că nu oferă detalii despre „inovațiile” folosite (menționând RBC-Ukraine ca sursă pentru formularea privind „interceptarea inovatoare”), materialul indică mai multe direcții de lucru: F-16 cu tunuri de 20 mm : piloții ar fi folosit deja tunurile împotriva dronelor cu reacție, iar Ucraina urmărește „zeci de mii” de cartușe, ca alternativă mai ieftină la rachetele aer-aer. Interceptori dedicați : ministerul testează și standardizează („codifică”) modele capabile să doboare drone cu reacție; producătorii lucrează cu armata la prototipuri, inclusiv o dronă cu reacție numită Griffen , despre care se afirmă că a interceptat cu succes o țintă în iulie. Program de „rachete mici” : președintele Volodîmîr Zelenski spune că sunt așteptate rezultate în a doua jumătate a lunii, iar producția ar urma să crească dacă testele reușesc. Turele cu tun controlate de inteligență artificială : ar fi fost desfășurate în jurul Kievului în octombrie, după ce Rusia a început să vizeze poduri peste Nipru; relatările citate indică 12 instalate și încă opt planificate, cu avertismentul unui consilier în apărare că reprezintă doar „ultima linie” și nu pot proteja întregul oraș. Problema majoră rămâne extinderea rapidă a acestor soluții . Associated Press este citată cu estimarea că accelerarea producției de interceptori și instruirea piloților ar putea dura trei până la șase luni , depășind o țintă de final de octombrie. RBC-Ukraine mai notează că complexitatea tehnică și costurile ridicate ale componentelor , în special ale motoarelor cumpărate în mare parte din străinătate, limitează ritmul de producție al interceptorilor cu reacție. De la „experiment” la utilizare în masă: creșterea volumelor în 2026 Dronele cu reacție nu sunt complet noi în conflict, însă utilizarea lor ar fi crescut puternic. Potrivit publicației de apărare Militarnyi, Rusia ar fi lansat aproximativ 1.400 de drone Geran cu reacție în primele luni din 2026, față de 180 în tot anul 2025. Totodată, Rusia ar fi început lansările Geran-4 în mai, iar Forțele Aeriene ucrainene au afirmat în august că, în unele atacuri, până la două treimi dintre drone erau cu reacție, cu circa 2.850 lansări documentate într-o singură lună și aproape 3.500 în septembrie. Pentru Ucraina, miza imediată este să transforme rapid testele și soluțiile punctuale în capacități repetabile, cu costuri sustenabile și producție suficientă, într-un context în care viteza și altitudinea acestor drone reduc eficiența mijloacelor clasice de apărare apropiată. [...]
NATO își întărește postura de descurajare pe flancul estic , pe fondul intensificării „atacurilor hibride” atribuite Rusiei și al incertitudinilor legate de viitoarea prezență militară americană în Europa, potrivit HotNews . Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a transmis la Varșovia că Alianța este „gata să lupte, chiar în această seară” dacă un stat membru ar fi atacat. Mesajul operațional: răspuns rapid și „ripostă masivă” În cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, Grynkewich a descris NATO drept o alianță defensivă, dar a insistat că orice atac asupra unui aliat va fi blocat, neutralizat și respins, astfel încât să devină „absolut inutil”. „Dacă cineva este suficient de nesăbuit încât să ne atace, vom riposta.” Generalul a susținut că un răspuns NATO nu s-ar limita la zona atacată, ci ar viza și infrastructura care „susține, menține și controlează” forța atacatoare. „Aceasta include nu doar forța atacatoare în sine, ci tot ceea ce susține, menține și controlează acea forță.” În același timp, el a spus că nu consideră un conflict „iminent sau inevitabil”. De ce contează: „zona gri” și presiunea asupra sprijinului pentru Ucraina Declarațiile vin într-un context de tensiuni crescânde între Europa și Rusia. Guverne europene acuză Moscova de o campanie de sabotaj, incursiuni cu drone și atacuri cibernetice, iar Rusia a avertizat luna trecută că ar folosi arme nucleare dacă NATO ar încerca să-i izoleze exclava Kaliningrad , notează articolul. Grynkewich a explicat că a ales să vorbească public despre planuri tocmai pentru a reduce neliniștea produsă de acte recente de sabotaj și incendiere și pentru a-i asigura pe „cei un miliard de cetățeni” ai Alianței că NATO „are totul sub control”. Separat, el a îndemnat statele europene să indice explicit când consideră Rusia responsabilă pentru astfel de acțiuni, argumentând că atribuirea publică ridică „costurile” pentru actorii implicați și are efect de descurajare. În viziunea sa, activitatea Rusiei în Europa urmărește să slăbească voința aliaților de a continua sprijinul pentru Kiev. Ce se schimbă pe teren: „Eastern Sentry” și efectul de descurajare Generalul a indicat că inițiative NATO precum misiunea „Eastern Sentry”, lansată pe 11 septembrie și care include resurse ale unor aliați precum Danemarca, Franța, Marea Britanie și Germania, ar fi produs deja efecte. „Rușii au fost mult mai atenți să evite trecerea frontierei cu drone în țările baltice sau în Polonia de când am implementat misiunea «Eastern Sentry».” Contextul politic: reevaluarea prezenței SUA în Europa În plan mai larg, articolul plasează aceste mesaje într-un moment de „vulnerabilitate” pentru Europa: Statele Unite reevaluează în prezent prezența militară pe continent, iar decizia ar urma să fie anunțată la sfârșitul anului și ar putea include reduceri de efective. În paralel, țările europene își accelerează consolidarea forțelor armate, pe fondul îndoielilor privind nivelul sprijinului american sub administrația președintelui Donald Trump. Grynkewich a încercat să reducă aceste îngrijorări, afirmând că Trump ar fi vorbit cu „dragoste” la summitul NATO de la Ankara din iulie. Ce urmează Pe termen scurt, miza este gestionarea incidentelor din „zona gri” — sabotaj, atacuri cibernetice, drone — care rămân sub pragul unui act de război, dar pot escalada. Pe termen mediu, atenția se mută și către decizia Washingtonului privind postura militară în Europa, care poate influența planificarea operațională și ritmul investițiilor europene în apărare. [...]
