Știri
Știri din categoria Apărare
China a prezentat Hurricane 3000, o armă anti-dronă cu microunde de mare putere, montată pe camion și capabilă să dezactiveze sau să distrugă drone la peste 3 kilometri, relatează BGR. Sistemul este poziționat ca o soluție pentru apărarea împotriva atacurilor cu roiuri de drone, într-un context în care dronele ieftine au devenit un instrument tot mai frecvent în conflictele moderne.
Hurricane 3000 completează Hurricane 2000, o variantă similară cu rază de angajare de aproximativ 2 kilometri. În comparație, SUA au un sistem anti-dronă cu microunde de mare putere numit Leonidas, care, potrivit articolului, ar egala mai degrabă performanța Hurricane 2000 decât pe cea a noului model chinez.
Miza economică și operațională a acestor sisteme este legată de raportul cost-eficiență în apărarea antiaeriană: doborârea dronelor cu interceptori și muniție dedicată poate deveni scumpă, mai ales când atacul implică multe ținte simultan. În plus, bruiajul (blocarea comunicațiilor radio dintre operator și dronă) nu funcționează în toate cazurile, deoarece unele drone pot fi conectate la operator prin cabluri de fibră optică, ceea ce le face mai greu de neutralizat prin mijloace electronice clasice.
Cum funcționează, pe scurt, o armă cu microunde de mare putere (HPM): emite impulsuri de energie care pot suprasolicita electronica dronei, forțând-o să se prăbușească, iar la energii mai mari pot provoca și avarii fizice. Articolul notează că aceste sisteme folosesc o tehnologie comparabilă ca principiu cu cea a cuptoarelor cu microunde, dar la puteri mult mai ridicate, emițând impulsuri între 300 și 300.000 megaherți către țintă.
Efortul Chinei în această direcție nu este nou. Publicația amintește că cercetarea pe HPM ar fi fost derulată de peste un deceniu, iar în 2017 Popular Science descria dezvoltarea unei arme suficient de compacte pentru a fi instalată pe vehicule terestre și aeronave. Mai recent, un material Reuters din septembrie 2025 menționa că China a expus la o paradă militară o gamă de sisteme anti-dronă, inclusiv arme HPM, fără a numi explicit modelele.
În ceea ce privește Hurricane 3000, China ar fi detaliat instalația la începutul lunii ianuarie 2026, iar TechRadar indică faptul că sistemul este produs de Norinco. Potrivit articolului, compania susține că soluția se află „în avangarda” tehnologiei HPM, în China și la nivel internațional, și descrie o arhitectură orientată spre mobilitate și reacție rapidă.
Elementele-cheie ale dezvoltării sistemelor anti-dronă, așa cum reies din descrierea Hurricane 3000, sunt:
Recomandate
Aleksandar Vucic a confirmat că Serbia deține rachete supersonice chinezești , după ce fotografii cu aceste arme montate pe avioane MiG-29 ale armatei sârbe au apărut online și au atras atenția experților militari, relatează Digi24 . Imaginile, distribuite la începutul săptămânii pe rețelele sociale și pe site-uri specializate în domeniul apărării, arată ceea ce par a fi rachete de croazieră CM-400AKG , fabricate în China, montate pe avioane de vânătoare MiG-29 de origine rusă aflate în dotarea forțelor aeriene sârbe. Întrebat despre aceste informații, președintele Serbiei a confirmat existența armamentului, dar a refuzat să ofere detalii despre numărul sau caracteristicile sistemelor. „Avem lucruri pe care nu le arătăm. Avem un număr important și vom avea și mai multe”, a declarat Aleksandar Vucic la televiziunea națională, precizând doar că aceste arme sunt „extrem de costisitoare” și „extrem de eficiente”. Specialiștii din domeniu susțin că racheta CM-400AKG este versiunea destinată exportului a modelului chinezesc YJ-12 și poate atinge viteze foarte mari, apropiate de domeniul hipersonic. Achiziția se înscrie în strategia Belgradului de modernizare a armatei și menținere a neutralității militare . Serbia este una dintre puținele țări din Balcanii de Vest care nu face parte din NATO și a investit în ultimii ani în echipamente militare din mai multe surse. Printre cele mai importante achiziții recente se numără și comanda pentru 12 avioane de vânătoare Rafale din Franța , contract estimat la aproximativ 2,7 miliarde de euro. Apariția imaginilor cu noile rachete a stârnit reacții în regiune. Prim-ministrul Croației, Andrej Plenkovic, a anunțat că va informa NATO despre introducerea acestui tip de armament în arsenalul Serbiei, considerat un element nou în echilibrul militar regional. Aleksandar Vucic a insistat însă că toate investițiile militare ale Serbiei au scop defensiv și că Belgradul dorește să mențină relații bune cu Alianța Nord-Atlantică, în ciuda statutului său de stat nemembru. [...]
Flota SUA introduce roboți care se cațără și zboară pe nave - mentenanța navală intră în era inteligenței artificiale continuă transformarea tehnologică a armatei americane, după ce, potrivit Reuters , compania Gecko Robotics a obținut un contract de 71 de milioane de dolari pentru a implementa roboți autonomi și sisteme bazate pe inteligență artificială pe navele Flotei Pacificului. Este primul acord de acest tip acordat unei firme de robotică, marcând o schimbare semnificativă în modul în care marina americană gestionează inspecțiile și reparațiile. Roboții dezvoltați de compania din Pittsburgh sunt capabili să se cațere pe coca navelor, să pătrundă în tancuri de balast și să zboare în spații înguste, colectând date detaliate despre structura și starea materialelor. Aceste informații sunt analizate de platforma software Cantilever, care utilizează inteligență artificială pentru a identifica problemele și necesarul de intervenții. Potrivit companiei, sistemul poate detecta defecte și necesități de reparații de până la 50 de ori mai rapid și mai precis decât inspecțiile manuale. Într-un caz concret, evaluarea robotică a unei punți de zbor a eliminat întârzieri de peste trei luni în lucrările de mentenanță. Contractul, derulat pe o perioadă de cinci ani, este de tip „livrare nedeterminată – cantitate nedeterminată” și va începe cu intervenții pe 18 nave din Flota Pacificului, inclusiv distrugătoare, nave amfibii și nave de luptă litorale. Valoarea inițială a lucrărilor este estimată la până la 54 de milioane de dolari, cu posibilitatea extinderii. Ce aduce nou acest sistem: inspecții automate în zone greu accesibile sau periculoase reducerea semnificativă a timpilor de mentenanță colectarea continuă de date structurale pentru prevenirea defectelor integrarea analizelor AI în deciziile operaționale Gecko Robotics operează în prezent aproximativ 250 de roboți pentru clienți comerciali și guvernamentali și intenționează să mai producă între 50 și 60 de unități în 2026, semn că tehnologia capătă rapid amploare în sectorul apărării. Această inițiativă reflectă o tendință mai largă de automatizare în domeniul militar, unde eficiența, viteza și siguranța devin priorități strategice într-un context geopolitic tot mai complex. [...]
Un incendiu grav pe portavionul Gerald R. Ford a lăsat 600 de marinari fără paturi și a scos la iveală probleme mai serioase decât cele comunicate inițial de Marina SUA, potrivit Biziday , care citează informații publicate de The New York Times . Focul a izbucnit joia trecută în zona spălătoriei și s-a extins rapid prin sistemul de ventilație către dormitoare, fiind stins abia după aproximativ 30 de ore de intervenție continuă a echipajului. Relatările militarilor aflați la bord indică pagube semnificative în zonele de cazare, unde mobilierul și spațiile de dormit au fost afectate. În consecință, aproximativ 600 de membri ai echipajului au rămas fără paturi și sunt nevoiți să doarmă pe podele sau pe mese. Situația este complicată suplimentar de distrugerea completă a spălătoriei, în condițiile în care echipajul se află pe mare de peste zece luni, fără posibilitatea de a-și spăla hainele și lenjeria. Portavionul USS Gerald R. Ford , cel mai mare și mai nou din flota americană, se află în prezent în Marea Roșie, implicat în operațiuni militare din regiunea Golfului. Nava, cu o lungime de 337 de metri și un echipaj de circa 4.500 de militari, transportă peste 75 de aeronave, inclusiv avioane F-35C. Deși incendiul a fost extins și dificil de controlat, sursele citate susțin că acesta nu a afectat capacitatea operațională a navei, misiunile continuând inclusiv pe durata intervenției. Contextul este unul tensionat: portavionul fusese desfășurat anterior în Mediterana, în apropierea Israelului, după escaladarea conflictului cu Iranul, iar ulterior a fost redirecționat în Marea Roșie. În paralel, alte unități navale americane, precum USS Abraham Lincoln, sunt deja active în regiune, iar Washingtonul ia în calcul trimiterea unui al treilea portavion pentru rotație și mentenanță. Aspecte esențiale ale incidentului: incendiu izbucnit în zona spălătoriei și extins prin ventilație intervenție de aproximativ 30 de ore pentru stingere circa 600 de militari rămași fără spații de dormit distrugerea facilităților de spălare la bord operațiunile militare nu au fost întrerupte Incidentul ridică semne de întrebare privind transparența comunicării oficiale și condițiile de trai ale echipajului în misiuni prelungite, în contextul unei prezențe militare americane intensificate în Orientul Mijlociu. [...]
Armata SUA semnează un contract de până la 20 miliarde dolari cu Anduril – accelerare majoră a digitalizării militare continuă modernizarea rapidă a capabilităților operaționale, potrivit Finance Yahoo , care relatează că acordul vizează software, hardware și servicii integrate pe o perioadă de până la 10 ani. Contractul, anunțat oficial în 13–14 martie 2026, începe cu o perioadă de bază de 5 ani și poate fi extins până în martie 2036, conform CNBC TV18 . În esență, acordul consolidează peste 120 de achiziții separate într-un singur cadru, reducând birocrația și costurile generate de intermediari, dar și accelerând livrările către unitățile din teren. Programul include platforma de inteligență artificială Lattice, infrastructură de date, hardware integrat și suport tehnic, toate adaptate cerințelor operaționale moderne, unde viteza de procesare și integrarea sistemelor devin decisive. Pentagonul consideră că această abordare unificată permite reacții mai rapide pe câmpul de luptă, dominat tot mai mult de software și automatizare. Principalele elemente ale contractului: valoare totală: până la 20 miliarde dolari durată: 10 ani (5 ani inițial + opțiune de extindere) componente: AI Lattice, hardware, infrastructură de date, suport tehnic obiectiv: reducerea costurilor și accelerarea implementării Primele rezultate sunt deja vizibile: un contract subsidiar de 87 milioane dolari vizează sisteme anti-dronă bazate pe aceeași platformă Lattice, potrivit TechCrunch . Acest tip de aplicație reflectă presiunea tot mai mare asupra armatei americane de a răspunde rapid amenințărilor emergente, în special celor generate de drone și sisteme autonome. Fondată de antreprenorul Palmer Luckey, Anduril Industries s-a impus ca un jucător important în domeniul tehnologiilor autonome de apărare, dezvoltând inclusiv drone de recunoaștere precum Ghost-X, notează The Jerusalem Post . Contractul actual marchează o schimbare de strategie pentru armata SUA, care se orientează către soluții comerciale scalabile și implementate rapid, în detrimentul programelor tradiționale, mai lente și mai costisitoare. Această mutare indică o transformare structurală a modului în care sunt achiziționate și integrate tehnologiile militare, cu accent pe flexibilitate, viteză și eficiență economică. [...]
Traian Băsescu avertizează că echipamentele SUA din bazele românești pot deveni ținte , pe fondul amenințărilor Iranului, potrivit Click . Fostul președinte spune că decizia de a permite armatei americane să utilizeze bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii este corectă și servește intereselor strategice ale României, dar atrage atenția că riscurile nu pot fi eliminate complet într-un context internațional imprevizibil. Ce spune Băsescu despre bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii Într-o postare pe Facebook, Traian Băsescu precizează că intervenția sa este „doar o părere personală” și că nu urmărește să contrazică pozițiile oficiale ale autorităților române. Reacția vine după ce Iranul a transmis amenințări la adresa României, în legătură cu punerea la dispoziție a celor două baze pentru armata SUA. Băsescu susține că România a acceptat solicitarea Washingtonului, iar decizia ar consolida securitatea națională pe termen lung și relația strategică bilaterală. În același timp, el subliniază că tipul de capabilități ce ar urma să fie dislocate în cele două baze depășește, în opinia sa, sfera strict defensivă. Tipurile de capabilități menționate și riscurile invocate Fostul șef al statului enumeră echipamente precum avioane cisternă (pentru alimentarea în aer a avioanelor de vânătoare și bombardament), drone de cercetare și bombardament, precum și radare pentru dirijarea sistemelor antirachetă și a avioanelor de luptă. Din această perspectivă, el avertizează că Iranul ar putea încerca să lovească echipamentele americane amplasate în România. „Deşi avem o relaţie veche şi bună, este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu şi Turda.” Băsescu adaugă că, deși România ar dispune de mijloace militare pentru a îndepărta pericolul, „nimeni nu poate garanta eliminarea tuturor riscurilor”. În aceeași logică, el include între amenințări și atacurile teroriste ale islamiștilor radicalizați, respectiv atacurile cibernetice. Reacția MAE și poziția oficială a României În replică, Ministerul Afacerilor Externe afirmă că România nu este parte a conflictului, iar prioritatea sa este efortul diplomatic de de-escaladare, susținut „încă din prima zi” a conflictului. MAE mai arată că acordul bilateral de acces din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal pentru utilizarea continuă a bazelor militare din România. Totodată, ministerul amintește că România găzduiește de peste 10 ani capabilități de apărare antirachetă. În mesajul citat, MAE solicită Iranului „să înceteze aceste atacuri”, pe motiv că pun în pericol vieți omenești și afectează securitatea și economia globală. [...]
România a fost notificată că militari și echipamente americane vor ajunge „de îndată” la baza aeriană Mihail Kogălniceanu , iar primele aeronave ar putea sosi în doar câteva ore sau zile, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit Digi24 , anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Radu Miruță, care a precizat că desfășurarea de forțe este parte a eforturilor de consolidare a flancului estic al NATO și de creștere a capacității de apărare a României. Oficialul român a declarat că este vorba despre aproximativ 400–500 de militari americani , care vor opera echipamentele și aeronavele dislocate pe teritoriul României. Potrivit acestuia, decizia vine după aprobarea Parlamentului, la propunerea președintelui Nicușor Dan, pentru dislocarea unor capabilități militare suplimentare solicitate de Statele Unite. Ce echipamente militare vor fi trimise Conform informațiilor prezentate după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, SUA intenționează să trimită la baza din județul Constanța mai multe capabilități cu rol defensiv, printre care: avioane-cisternă pentru realimentare în aer echipamente de comunicații prin satelit personal militar specializat pentru operarea și mentenanța acestor sisteme Aceste resurse ar urma să fie integrate în infrastructura militară existentă la baza Mihail Kogălniceanu , unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO din regiunea Mării Negre. Contextul regional al deciziei Decizia vine într-un moment de tensiune majoră în Orientul Mijlociu, pe fondul conflictului dintre Statele Unite și Iran. În acest context, Washingtonul a solicitat dislocarea de capabilități suplimentare în mai multe locații strategice, iar România, membru NATO și partener strategic al SUA, este una dintre aceste poziții cheie. Autoritățile române susțin că prezența militară americană suplimentară reprezintă o garanție de securitate pentru România și pentru flancul estic al Alianței Nord-Atlantice . Controverse politice în Parlament Decizia a provocat însă reacții în Parlament. În timpul dezbaterilor, opoziția a întrerupt discursurile cu fluierături și vuvuzele, iar unele partide au refuzat să voteze solicitarea. Liderul AUR, George Simion , a declarat că formațiunea sa nu a susținut aprobarea deoarece consideră că România riscă să fie implicată într-un conflict militar. De asemenea, parlamentarii POT nu au votat propunerea. În ciuda acestor controverse, majoritatea parlamentară a aprobat dislocarea capabilităților americane, iar potrivit ministrului Apărării, sosirea primelor echipamente este iminentă , fiind doar o chestiune de ore sau zile. [...]
