Știri
Știri din categoria Apărare
Statele Unite folosesc baze militare britanice pentru operațiuni defensive împotriva Iranului, potrivit unui anunț făcut sâmbătă de autoritățile de la Londra, într-un context regional tensionat generat de conflictul din Orientul Mijlociu. Informația este prezentată de HotNews.ro, care citează agenția AFP și declarații ale Ministerului britanic al Apărării. Oficialii britanici au precizat că bazele sunt utilizate de armata americană pentru „operațiuni defensive specifice”, menite să împiedice Iranul să lanseze rachete în regiune, într-o perioadă în care tensiunile militare dintre Washington, Israel și Teheran au crescut semnificativ.
Decizia vine după o perioadă de tensiuni politice între Londra și Washington. Inițial, premierul britanic Keir Starmer a refuzat implicarea Regatului Unit în conflictul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Poziția sa a stârnit critici din partea președintelui american Donald Trump, care a declarat că liderul britanic „nu este Winston Churchill”, sugerând că Londra ar trebui să adopte o atitudine mai fermă alături de aliații săi.
Ulterior, guvernul britanic a acceptat totuși solicitarea americană de a utiliza două baze militare importante:
Un fotograf AFP a confirmat deja activitatea militară la Fairford. Sâmbătă, pe pista bazei a fost observat un bombardier strategic B-1 Lancer al forțelor aeriene americane. În același timp, la bază a aterizat și un avion de transport militar C-5 Galaxy. În afara complexului militar au avut loc și proteste anti-război, organizate de activiști care se opun implicării britanice în escaladarea conflictului.
Premierul Keir Starmer și-a apărat decizia inițială de a evita implicarea directă în război, afirmând că orice acțiune militară trebuie să aibă „o bază legală clară și un plan viabil”. Cu toate acestea, el a explicat că schimbarea poziției a fost determinată de riposta Iranului la atacurile americane și israeliene, care ar putea afecta interesele britanice și pe cele ale aliaților occidentali din regiune.
În acest context, Londra încearcă să mențină un echilibru delicat: pe de o parte sprijină parteneriatul strategic cu Statele Unite, iar pe de altă parte încearcă să limiteze implicarea directă în conflictul militar din Orientul Mijlociu, care riscă să se extindă la nivel regional.
| Aspect | Detalii |
|---|---|
| Tipul operațiunilor | Operațiuni defensive pentru a împiedica lansarea de rachete iraniene |
| Baze implicate | Fairford (Marea Britanie), Diego Garcia (Oceanul Indian) |
| Echipamente observate | Bombardier B-1 Lancer și avion C-5 Galaxy |
| Context politic | Tensiuni inițiale între Keir Starmer și Donald Trump |
| Reacții publice | Proteste anti-război în apropierea bazei Fairford |
Situația rămâne fluidă, iar folosirea bazelor britanice indică o implicare logistică și strategică a Regatului Unit, chiar dacă Londra continuă să insiste că rolul său este limitat la sprijin defensiv.
Recomandate
Administrația Trump susține că SUA dispun de suficiente stocuri de muniție pentru a continua războiul împotriva Iranului , iar oficialii americani afirmă că arsenalele militare permit desfășurarea operațiunii actuale și a unor campanii mai ample dacă va fi necesar. Declarațiile au fost făcute de mai mulți oficiali ai administrației de la Washington, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că durata campaniei militare ar putea varia semnificativ, estimând că operațiunile ar putea dura „patru săptămâni, dar poate și șase, opt sau chiar trei”, în funcție de evoluția situației din teren. Oficialul american a subliniat că Statele Unite și Israelul controlează în totalitate ritmul operațiunilor militare. Potrivit Pentagonului, în mai puțin de o săptămână cele două armate ar urma să obțină controlul complet asupra spațiului aerian iranian . După această etapă, Washingtonul intenționează să utilizeze muniții ghidate de mare precizie, inclusiv bombe de 500, 1000 și 2000 de livre, dotate cu sisteme de ghidare GPS și laser. Șeful Statului Major Interarme al SUA, Dan Caine, a declarat la rândul său că armata americană dispune de suficiente stocuri de muniție pentru operațiuni atât ofensive, cât și defensive, fără a oferi însă detalii sau cifre exacte din motive de securitate. Un mesaj similar a venit și de la Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt a administrației Trump, Karoline Leavitt, a afirmat că Statele Unite au o capacitate militară „mai mult decât suficientă” pentru a duce la capăt operațiunea „ Epic Fury ” și pentru a continua operațiunile militare dacă va fi nevoie. „Statele Unite au capacitatea nu doar să execute cu succes Operațiunea Epic Fury, ci și să meargă mult dincolo de aceasta. În plus, avem arsenale în locuri de care mulți oameni din această lume nu știu”, a declarat Leavitt. Potrivit Casei Albe, operațiunea militară lansată împotriva Iranului urmărește patru obiective principale: distrugerea arsenalului de rachete balistice iraniene, neutralizarea forțelor navale ale Teheranului, limitarea influenței grupărilor susținute de Iran în regiune și împiedicarea dezvoltării unei arme nucleare. Conflictul a început pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii militare iraniene, ceea ce a declanșat o serie de represalii cu rachete și drone din partea Teheranului. [...]
Administrația SUA vrea să cumpere până la 1.000 de rachete Tomahawk și cere industriei de apărare să accelereze producția , în contextul în care stocurile militare americane au fost reduse semnificativ de operațiunile recente din Orientul Mijlociu și de sprijinul acordat aliaților în conflictele actuale. Potrivit Newsweek România , administrația condusă de Donald Trump a convocat la Casa Albă conducerea unor mari companii din industria de apărare, printre care Lockheed Martin și RTX – compania-mamă a Raytheon – pentru discuții privind creșterea rapidă a producției de armament. Întâlnirea ar urma să aibă loc vineri și reflectă presiunea tot mai mare din Washington de a reface rezervele militare. În ultimii ani, Statele Unite au consumat cantități importante de armament în mai multe teatre de operațiuni, inclusiv în sprijinul Ucrainei după invazia Rusiei din 2022, în conflictul din Gaza și în operațiuni militare recente împotriva Iranului. Potrivit informațiilor citate de Reuters, Pentagonul analizează și o cerere de buget suplimentar de aproximativ 50 de miliarde de dolari , fonduri care ar urma să fie folosite în principal pentru înlocuirea armelor utilizate în aceste conflicte. Suma este însă preliminară și ar putea fi modificată în procesul de aprobare. Producția de rachete Tomahawk ar putea crește semnificativ Un punct central al discuțiilor îl reprezintă rachetele de croazieră Tomahawk, produse de Raytheon, arme utilizate frecvent de forțele navale și aeriene americane pentru lovituri de precizie la mare distanță. Pentagonul a semnat deja un acord pentru a crește producția până la aproximativ 1.000 de rachete pe an . Pentagonul intenționează în prezent să achiziționeze 57 de rachete Tomahawk în 2026 , fiecare având un cost mediu de aproximativ 1,3 milioane de dolari . Caracteristici principale ale rachetei Tomahawk rachetă de croazieră cu rază lungă de acțiune lansare de pe nave sau submarine capabilă să lovească ținte la mare distanță cu precizie ridicată utilizată în numeroase operațiuni militare ale SUA din ultimele decenii Aceste sisteme au fost folosite recent și în operațiunile americane împotriva Iranului, unde armata SUA a desfășurat inclusiv avioane de luptă F-35 și drone de atac cu cost redus. Presiune asupra contractorilor din industria de apărare Administrația americană a intensificat presiunea asupra companiilor din industria militară pentru a accelera producția. Donald Trump a semnat în ianuarie un ordin executiv prin care solicită identificarea contractorilor care nu își îndeplinesc eficient contractele cu Pentagonul, în special în situațiile în care aceștia continuă să distribuie profituri acționarilor în loc să prioritizeze producția. Pentagonul ar urma să publice o listă cu firme considerate cu performanțe slabe. Companiile incluse vor avea 15 zile pentru a prezenta planuri de remediere aprobate de consiliile lor de administrație. Dacă aceste planuri nu sunt considerate suficiente, autoritățile americane pot recurge la sancțiuni, inclusiv rezilierea contractelor. Deciziile reflectă o preocupare tot mai mare la Washington privind capacitatea industriei de apărare de a susține simultan mai multe conflicte și de a menține nivelul necesar al stocurilor militare ale Statelor Unite. [...]
Statele Unite anunță intensificarea operațiunilor militare împotriva Iranului , Pentagonul confirmând trecerea conflictului într-o nouă etapă a campaniei aeriene, în timp ce serviciile de informații americane monitorizează evoluțiile politice de la Teheran după apariția informațiilor despre succesorul liderului suprem. Potrivit Știrile ProTV , administrația americană discută deja atât extinderea atacurilor, cât și posibilele evoluții politice din Iran după război. Pentagonul anunță trecerea la „faza a doua” a operațiunii Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului se află încă la început, chiar dacă au trecut câteva zile de la lansarea atacurilor aeriene. Oficialul a avertizat că următoarele valuri de atacuri vor fi mai ample , iar obiectivul imediat este controlul complet al spațiului aerian iranian. Planul militar prezentat de Pentagon include mai multe etape: preluarea controlului total al spațiului aerian al Iranului în mai puțin de o săptămână; identificarea și distrugerea lansatoarelor de rachete și a infrastructurii militare ; lovirea industriei de apărare iraniene ; eliminarea liderilor militari ai regimului de la Teheran . Hegseth a spus că operațiunea nu a fost concepută ca o confruntare echilibrată, afirmând că forțele americane și israeliene profită de slăbirea adversarului. În paralel, șeful Statului Major al armatei americane, generalul Dan Caine , a declarat că Iranul lansează tot mai puține rachete comparativ cu începutul conflictului, semn că infrastructura militară a fost afectată de loviturile aeriene. Un episod militar rar: scufundarea unei nave iraniene Pentagonul a confirmat și scufundarea unei nave de război iraniene în apropierea coastelor Sri Lanka , lovită de un submarin american cu torpile. Oficialii americani au descris incidentul drept prima scufundare a unei nave inamice cu torpile de la Al Doilea Război Mondial încoace , un episod rar în conflictele moderne. În același timp, armata americană a anunțat că șase militari americani au murit până acum în operațiuni. Washingtonul urmărește succesiunea la conducerea Iranului În paralel cu operațiunile militare, administrația de la Washington analizează și evoluțiile politice interne din Iran. Potrivit HotNews , serviciile de informații americane monitorizează informațiile potrivit cărora Mojtaba Khamenei , fiul liderului suprem ucis în primul val de bombardamente, ar putea deveni noul conducător al Republicii Islamice. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că agențiile americane analizează aceste informații și că administrația președintelui Donald Trump discută deja despre rolul pe care Statele Unite l-ar putea avea în Iran după încheierea campaniei militare. Totuși, oficialii americani spun că prioritatea imediată rămâne succesul operațiunii militare , în timp ce deciziile privind viitorul politic al Iranului vor depinde de evoluția conflictului. În interiorul Statelor Unite, războiul provoacă și controverse politice. Un sondaj Reuters/Ipsos citat de Casa Albă arată că aproximativ un sfert dintre americani susțin atacurile asupra Iranului , în timp ce aproape jumătate dintre respondenți consideră că președintele Trump este prea dispus să recurgă la forța militară. [...]
Sistemul antiaerian chinezesc HQ-9B, achiziționat de Iran în 2025, a eșuat în fața atacurilor SUA și Israel , potrivit unei analize publicate de India Today . Echipamentul, considerat una dintre piesele centrale ale apărării aeriene iraniene, nu ar fi reușit să intercepteze loviturile lansate la 28 februarie 2026 asupra unor obiective strategice. Iranul ar fi achiziționat cel puțin trei sisteme HQ-9B în iulie 2025, printr-un acord de tip „petrol contra arme”, estimat la peste un miliard de dolari. Unitățile au fost desfășurate în jurul Teheranului și al instalațiilor nucleare de la Natanz și Fordow. Potrivit relatărilor, acestea nu au reușit să oprească atacurile americano-israeliene, care au provocat distrugeri semnificative. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat avariile la Natanz, fără scurgeri radioactive. Al doilea eșec într-un an Același sistem ar fi înregistrat probleme și în mai 2025, în timpul confruntării de patru zile dintre India și Pakistan, când unități HQ-9B desfășurate de Islamabad nu au reușit să respingă atacuri aeriene și cu drone. HQ-9B este produs de industria aerospațială chineză și este considerat un echivalent al sistemelor rusești S-300 și americane Patriot. Are o rază de acțiune declarată de aproximativ 260 km și capacitatea de a urmări simultan multiple ținte. Impact asupra credibilității exporturilor chineze Eșecurile raportate ridică semne de întrebare privind performanța sistemului în condiții reale de luptă și pot afecta imaginea exporturilor militare chineze. Analiști citați în presa internațională discută dacă problemele țin de limitări tehnologice sau de superioritatea aviației și armamentului utilizat de SUA și Israel. În contextul actualului conflict, eficiența sistemelor de apărare aeriană devine un factor esențial, iar performanța HQ-9B este atent analizată atât în regiune, cât și pe piața globală a echipamentelor militare. [...]
Regatul Unit trimite distrugătorul HMS Dragon în Cipru pentru apărarea anti-drone , după ce o dronă iraniană a avariat pista bazei aeriene britanice Akrotiri, informează AGERPRES , citând Reuters. Anunțul a fost făcut marți de premierul britanic Keir Starmer . Potrivit acestuia, pe lângă distrugătorul cu capabilități antiaeriene, Londra va trimite în regiune și elicoptere echipate cu sisteme de combatere a dronelor. Decizia vine în contextul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor sporite pentru infrastructura militară din estul Mediteranei. „Regatul Unit este pe deplin angajat față de securitatea Ciprului și a personalului militar britanic cu baza acolo”, a transmis Starmer într-un mesaj public, precizând că a discutat situația cu președintele cipriot Nikos Christodoulides și că operațiunile defensive continuă. HMS Dragon este un distrugător antiaerian din clasa 45, dotat cu sistemul de rachete Sea Viper și radare avansate pentru detectarea și neutralizarea amenințărilor aeriene, potrivit Royal Navy. Nava este specializată în protecția împotriva rachetelor și dronelor. Franța și Grecia au anunțat, la rândul lor, că vor contribui la apărarea Ciprului prin desfășurarea de sisteme antirachetă și anti-dronă, într-un efort coordonat de consolidare a securității insulei. Măsurile reflectă extinderea efectelor conflictului din regiune și creșterea preocupărilor legate de protejarea bazelor militare occidentale din estul Mediteranei. [...]
Israelul pregătește a doua fază a războiului cu Iranul, concentrată pe distrugerea bazelor subterane de rachete balistice , după ce primele zile ale conflictului au vizat lansatoarele de la suprafață și infrastructura militară iraniană. Informația a fost relatată de HotNews , citând surse apropiate campaniei militare israeliene. Potrivit acestor surse, avioanele de vânătoare ale Forțelor Aeriene Israeliene vor începe să atace buncărele adânc îngropate în care Iranul depozitează rachete balistice și echipamente militare , în încercarea de a reduce capacitatea Teheranului de a lovi Israelul cu atacuri aeriene. Conflictul militar dintre Israel, susținut de Statele Unite, și Iran a intrat deja în a șasea zi , după o serie de bombardamente inițiale care au vizat conducerea militară și politică a Republicii Islamice. Printre victimele acestor atacuri s-a numărat și liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei , iar luptele s-au extins rapid în întreaga regiune, cu atacuri iraniene asupra Israelului, dar și în state din Golful Persic și Irak. Prima fază a operațiunii În primele zile ale campaniei, armata israeliană a declarat că a distrus sute de lansatoare de rachete iraniene amplasate la sol , care ar fi putut lovi orașe din Israel. Oficialii militari susțin că, împreună cu armata SUA, au reușit să preia controlul asupra unei mari părți a spațiului aerian al Iranului. Totuși, o parte importantă a arsenalului iranian se află în instalații subterane fortificate , greu de distrus din aer, motiv pentru care a doua fază a războiului se concentrează pe aceste obiective. Estimările privind arsenalul de rachete al Iranului variază considerabil: aproximativ 2.500 de rachete , potrivit armatei israeliene înainte de izbucnirea războiului; până la 6.000 de rachete , conform unor analiști militari independenți. Dimensiunea stocului rămas ar putea influența decisiv evoluția conflictului, în condițiile în care Teheranul continuă să lanseze rachete asupra Israelului și asupra unor ținte din regiune. Atacuri aeriene aproape permanente Sursele citate de Reuters spun că avioanele de luptă israeliene au efectuat misiuni aproape continue de la începutul războiului . Unele operațiuni ar fi vizat simultan mai multe fronturi: aceleași aeronave ar fi lovit ținte din Iran la plecare și obiective ale grupării Hezbollah în Liban la întoarcere. Oficialii americani și israelieni afirmă că numărul atacurilor cu rachete și drone lansate de Iran a scăzut în ultimele zile, scădere atribuită în parte loviturilor asupra infrastructurii militare iraniene. Pe de altă parte, armata israeliană consideră că Teheranul ar putea economisi o parte din arsenal , pregătindu-se pentru un conflict de durată. Presiune asupra conducerii iraniene Fostul consilier adjunct pentru securitate națională al Israelului, Eran Lerman , a declarat că obiectivul inițial al campaniei era destabilizarea rapidă a sistemului de putere de la Teheran. Potrivit acestuia, acest lucru nu s-a întâmplat încă, iar Israelul va continua să intensifice presiunea militară asupra infrastructurii și conducerii Iranului. „Sistemul de putere trebuie să fie lovit și afectat din ce în ce mai mult”, a spus Lerman. [...]
