Știri
Știri din categoria Apărare
Forțele Aeriene ale SUA au introdus în serviciu un Boeing 747 donat de Qatar ca nou Air Force One, o decizie care redeschide discuția despre costurile reale și riscurile de securitate ale transformării unui avion de lux într-o platformă prezidențială complet militarizată, potrivit HotNews.
Armata aerului americană a anunțat vineri că a primit aeronava și a publicat primele imagini cu avionul „proaspăt vopsit” în culorile roșu-alb-albastru, despre care spune că este „dotat cu cele mai recente modificări aduse de guvern” și că „a intrat în serviciu” pentru președinte. Jurnaliștii care îl însoțeau pe Donald Trump au publicat, la rândul lor, imagini cu avionul într-un hangar al unei baze aeriene din apropierea Washingtonului.
Statele Unite au acceptat în mai 2025 un Boeing 747 oferit cadou de Qatar, iar Forțele Aeriene au fost solicitate să găsească rapid o soluție de modernizare pentru a-l face utilizabil ca Air Force One. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a acceptat aeronava, evaluată la 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei), pentru a deveni avionul oficial al președintelui Donald Trump.
Potrivit experților citați în material, adaptarea avionului va necesita îmbunătățiri majore, în special pe zona de securitate și comunicații, inclusiv:
Costurile acestor modificări ar putea ajunge la „câteva sute de milioane de dolari”, însă suma exactă nu este cunoscută.
Acceptarea aeronavei a generat controverse legate de aplicarea legilor privind cadourile primite de la guverne străine, menite să prevină corupția și influențele neadecvate. Democrații au încercat să blocheze acceptarea avionului, în timp ce Qatarul a respins îngrijorările, iar Donald Trump a respins obiecțiile etice, spunând că ar fi „o prostie” să nu accepte avionul.
În paralel, HotNews notează că presiunea bugetară rămâne relevantă: proiectul Boeing pentru construirea a două noi avioane Air Force One depășește 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei), un reper care sugerează de ce chiar și un avion „donat” poate ajunge să implice costuri publice foarte mari pentru a atinge standardele cerute de rolul prezidențial.
Recomandate
Procedura de destituire împotriva secretarului Apărării SUA, Pete Hegseth, riscă să adâncească incertitudinea politică asupra deciziilor militare ale administrației Trump , într-un moment în care Congresul ar putea fi chemat rapid la vot, potrivit Știrile Pro TV . Hegseth a condamnat marți demersul de punere sub acuzare inițiat de republicanul Thomas Massie , pe care l-a descris drept „un spectacol politic” și un „manifest personal alimentat de ego și resentimente”. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă la Pentagon, la o zi după inițierea procedurii, potrivit Associated Press. Ce declanșează procedura și ce mize are Massie a inițiat luni o procedură pentru a forța un vot privind punerea sub acuzare a lui Hegseth, invocând modul în care acesta a gestionat războiul împotriva Iranului și „alte acțiuni”. Congresmanul din Kentucky a citit rezoluția în plenul Camerei Reprezentanților la câteva ore după reluarea sesiunii, după alegerile de la jumătatea mandatului . În reacția sa, Hegseth a susținut că demersul ar reprezenta un „sabotaj” împotriva trupelor americane și a insistat că nu a făcut nimic greșit, afirmând că are sprijinul lui Donald Trump și al vicepreședintelui JD Vance. Întrebat despre reacția politică negativă față de război, reflectată în alegerile de la jumătatea mandatului, Hegseth a evitat răspunsurile. „Susțin fiecare dintre aceste operațiuni. Am fost mândru să le duc la îndeplinire și aș face-o din nou mâine.” Acuzațiile: Iran, dar și Yemen și Venezuela Potrivit materialului, procedura de destituire se concentrează în mare parte pe războiul din Iran, însă include și referiri la rolul lui Hegseth în desfășurarea acțiunilor militare din Yemen și Venezuela. Massie a afirmat că acțiunile lui Hegseth constituie „crime grave și delicte”, susținând că acesta „a executat și a pus în aplicare în cunoștință de cauză ordine ilegale” și că „rămâne o amenințare la adresa Constituției”. Calendar posibil și aritmetică politică în Congres Un vot în Camera Reprezentanților „ar putea avea loc până la mijlocul săptămânii”, însă pașii următori sunt descriși ca fiind „extrem de incerți”. Liderul democraților din Cameră, Hakeem Jeffries, susține măsura; dacă majoritatea democraților îl urmează, Massie ar avea nevoie de sprijinul „câtorva republicani” pentru ca punerea sub acuzare să treacă. Dacă Camera votează punerea sub acuzare, cazul ajunge în Senat, care poate respinge acuzațiile sau poate organiza un proces. În prezent, republicanii dețin majoritatea în ambele camere până la întrunirea noului Congres în ianuarie, care va fi sub controlul democraților, potrivit informațiilor prezentate. Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, a susținut demersul: „Hegseth trebuie să fie judecat în fața Senatului.” Reacția lui Trump Donald Trump a lăudat prestația lui Hegseth într-o postare pe rețelele sociale, publicată la câteva minute după conferința de presă, atacându-l în termeni duri pe Thomas Massie. [...]
Administrația Trump lansează o strategie federală coordonată împotriva dronelor necontrolate , cu măsuri care vizează direct operarea spațiului aerian și siguranța aviației civile, potrivit The Jerusalem Post . Planul este prezentat ca un efort interinstituțional care reunește mai multe departamente și agenții federale. Strategia este descrisă ca o inițiativă comună între Departamentele Transporturilor, Apărării, Securității Interne, Energiei și Justiției, cu obiectivul de a accelera dezvoltarea și utilizarea de „contramăsuri” (tehnologii și proceduri de neutralizare) împotriva amenințărilor reprezentate de drone. În declarațiile citate, secretarul american al Transporturilor, Sean P. Duffy, a pus accentul pe coordonarea între instituții pentru protejarea publicului care zboară, iar administratorul Federal Aviation Administration (FAA) , Bryan Bedford, a indicat că acordul urmărește un proces „consistent” astfel încât tehnologiile anti-dronă să poată fi folosite fără a compromite siguranța aviației. Ce măsuri operaționale sunt menționate Strategia se concentrează, conform publicației, pe două direcții concrete: implementarea unei serii de „restricții temporare de zbor” de-a lungul graniței sudice a SUA; finalizarea evaluării de siguranță pentru sistemul anti-dronă cu laser de mare energie al Departamentului Apărării. Secretarul Apărării, Pete Heghseth, a afirmat că pe granița sudică au fost demonstrate capabilități de apărare anti-dronă de „nouă generație”, inclusiv lasere de mare energie, care pot fi desfășurate rapid și „în siguranță” alături de aviația civilă. Context: laser anti-dronă în rețeaua de protecție de la Mar-a-Lago Materialul notează că anunțul vine la o zi după ce surse de securitate au confirmat desfășurarea unui sistem laser de nivel militar ca parte a rețelei de apărare aeriană care protejează domeniul Mar-a-Lago al președintelui Donald Trump. Oficiali din North American Aerospace Defense Command (NORAD) și US Northern Command au confirmat pentru The War Zone că au fost desfășurate capabilități anti-dronă și de apărare aeriană în jurul Mar-a-Lago, la solicitarea US Secret Service, invocând un mediu de securitate „accentuat”, fără a oferi detalii operaționale. Sistemul menționat este AeroVironment LOCUST , descris ca un laser de mare energie proiectat să detecteze, să urmărească și să dezactiveze amenințări aeriene din categoriile Group 1 până la Group 3, folosind tehnologie cu energie dirijată (directed energy). Conform descrierii, poate fi instalat fix sau mobil, transportat pe palet ori montat pe un vehicul. [...]
For Ucraina, SUA accelerează achiziția a peste 1.000 de rachete de croazieră ERAM, cu primele livrări în trei luni , potrivit Kyiv Post . Inițiativa indică o trecere spre muniții „de masă”, mai ieftine și produse rapid, cu impact direct asupra ritmului de aprovizionare și a capacității Ucrainei de a lovi ținte la distanță. Forțele Aeriene ale SUA caută contractori din industria de apărare care să poată produce peste 1.000 de rachete de croazieră lansate din aer, destinate Ucrainei. Demersul este formalizat printr-un „Request for Information” (RFI) – o solicitare de informații către companii, publicată pe platforma guvernamentală de achiziții SAM.gov, cu termen-limită pentru răspunsuri pe 19 noiembrie. Ce este ERAM și ce cerințe tehnice sunt menționate Racheta vizată este Extended Range Attack Munition (ERAM), descrisă ca o muniție relativ mică și cu cost redus, proiectată pentru producție în serie. În documentația citată, sunt menționate câteva cerințe principale: greutate de circa 227 kg; rază de acțiune de peste 460 km; viteză de peste Mach 0,6; precizie de lovire în limita a 10 metri, inclusiv în condiții de bruiaj electronic sau semnal GPS degradat; efecte de explozie și fragmentare, plus o capacitate limitată de penetrare la impact. Forțele Aeriene ale SUA descriu ERAM drept o rachetă de croazieră de „nouă generație”, concepută pentru a oferi „masă accesibilă” în luptă și o capabilitate de lovire de la distanță, ghidată cu precizie, împotriva țintelor fixe de mare valoare. Calendarul de producție: livrări în 3 luni, finalizare în 15 luni Elementul operațional central este calendarul: contractorii ar urma să livreze primele rachete în cel mult trei luni de la atribuirea contractului, iar întregul lot (peste 1.000 de unități) ar trebui livrat în 15 luni. În contextul războiului, un astfel de termen scurt sugerează o presiune pentru creșterea rapidă a volumelor, nu doar pentru dezvoltare tehnologică. Context: testare, contracte anterioare și întrebări deschise despre utilizare Kyiv Post notează că, în 2024, Forțele Aeriene ale SUA au acordat contracte către două companii mai mici – Zone 5 Technologies și CoAspire – pentru dezvoltarea prototipurilor ERAM, iar în ianuarie 2026 a avut loc un test cu încărcătură reală la baza Eglin din Florida. Publicația precizează că nu este clar dacă Ucraina folosește deja ERAM în luptă. În august 2025, administrația Trump a anunțat o vânzare de 825 milioane de dolari (aprox. 3,8 miliarde lei) pentru 3.350 de rachete ERAM către Ucraina. Separat, în iunie 2026, presa ucraineană a relatat că Kievul ar fi putut folosi AGM-188A „Rusty Dagger” (o variantă ERAM) într-un atac asupra unei fabrici de semiconductori din regiunea Voronej, însă informația nu a fost confirmată independent. În paralel, extinderea producției ridică și întrebarea în ce măsură armata americană intenționează să utilizeze, la rândul ei, acest tip de armament, mai arată materialul. [...]
Donald Trump susține că SUA pot lovi „în zece minute” ce a mai rămas din programul nuclear iranian , pe fondul pregătirilor militare care continuă în paralel cu negocierile și al unei coordonări strânse cu Israelul, potrivit The Jerusalem Post . Președintele american a declarat, într-o intervenție nocturnă de duminică, că ar mai exista „unul sau două” obiective care „trebuie rezolvate”, menționând explicit „Pickaxe Mountain”. Trump a spus că există un plan care poate fi executat „foarte rapid”. În același timp, Trump a indicat că discuțiile cu Teheranul continuă, dar a pus sub semnul întrebării credibilitatea părții iraniene, afirmând că Iranul „vrea să ajungă la un acord”, însă „nu este cu adevărat de încredere” și că ar fi existat situații în care „ajung la un acord și apoi se retrag”. Coordonare SUA–Israel și opțiuni militare discutate la nivel înalt Cu câteva ore înainte de declarații, Trump a vorbit la telefon cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , după ce discutase opțiuni pentru reluarea operațiunilor militare cu comandanți de rang înalt. În material sunt menționați comandantul CENTCOM , amiralul Brad Cooper, secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. Apelul are loc în contextul în care SUA „se pregătesc să reia loviturile” asupra Iranului, informație atribuită unui reportaj din Wall Street Journal, citat de publicație. Calendar politic: Casa Albă ar evita o operațiune înainte de alegeri Un element central al evaluărilor prezentate este fereastra politică: alegerile parlamentare de la mijloc de mandat din SUA sunt programate marți, 3 noiembrie. Potrivit articolului, războiul cu Iranul și creșterea prețurilor la combustibil apasă asupra republicanilor, iar Trump ar urmări să-și consolideze sprijinul în ultimele zile de campanie. În acest context, oficiali din apărare apreciază că, deși există pregătiri atât din partea CENTCOM, cât și din partea Israelului, Casa Albă nu ar ordona o operațiune împotriva regimului iranian înainte de alegeri, cu excepția situației în care ar detecta pregătiri pentru un atac-surpriză. Mișcări logistice în regiune: transporturi SUA către baze ale aviației israeliene Pe componenta operațională, articolul notează că Pentagonul ar fi întărit în ultimele săptămâni apărarea antiaeriană, muniția și echipamentele militare în Orientul Mijlociu și ar fi repoziționat forțe din baze considerate vulnerabile la o ripostă iraniană. Separat, KAN News este citat cu informația că săptămâna trecută zece aeronave de transport ale Forțelor Aeriene ale SUA au ajuns la baze ale aviației israeliene din sudul Israelului, ca parte a unui convoi aerian mai amplu de transfer de echipamente în regiune. Potrivit aceleiași relatări, aeronavele ar proveni de la baza Fort Bliss (Texas) și ar transporta, probabil, sisteme de apărare antiaeriană. Materialul mai menționează: opriri ale altor aeronave din convoi în Iordania, Qatar și Arabia Saudită; un raport anterior privind transferul unui sistem Patriot suplimentar în regiune; informații potrivit cărora un portavion american suplimentar și o unitate de pușcași marini ar urma să se alăture forțelor SUA din zonă. Teheranul: semnale de negociere, dar și amenințări de ripostă Pe partea iraniană, articolul descrie o escaladare a retoricii. Conform unui anunț publicat la Teheran, liderul suprem Mojtaba Khamenei ar fi ordonat comandanților militari să se pregătească pentru un răspuns „imediat și puternic”, fără limite geografice, în cazul unui nou atac. Șeful Statului Major iranian, generalul Ali Abdollahi, este citat cu avertismentul că Iranul și-a extins lista de ținte potențiale și că un nou atac american ar primi un răspuns amplu, Teheranul urmând să stabilească momentul încheierii oricărui nou război. În paralel, administrația SUA ar continua să transmită că preferă o soluție diplomatică. Secretarul de stat Marco Rubio a spus că, dacă Trump ar fi vrut să acționeze militar, ar fi făcut-o „acum câteva săptămâni sau luni”, adăugând însă că SUA au capabilitățile necesare pentru o operațiune. Finalul rămâne deschis: negocierile și pregătirile militare merg în paralel, iar coordonarea Washington–Ierusalim este evidențiată, însă publicația notează că nu este clar dacă demersurile diplomatice vor duce la un acord sau dacă Trump va decide reluarea loviturilor după alegeri. [...]
NATO pregătește o schimbare majoră de planificare militară, mutând prioritatea de la misiuni externe la apărarea Europei împotriva Rusiei , în cadrul negocierilor dintre cele 32 de state membre privind noile „obiective de capacitate” ale alianței, potrivit Antena 3 , care citează Politico . Miza imediată este una operațională: ce forțe și ce armament ar pune la dispoziție aliații într-un conflict de mare intensitate și cum se împart costurile pentru crearea de noi forțe și achiziția de sisteme de armament. De la „și” la „sau”: cum se schimbă cerințele pentru aliați Conform unui proiect de document de planificare citat de Politico, NATO ar urma să renunțe la cerința de a putea susține simultan un conflict major în Europa și desfășurări de trupe în misiuni externe de gestionare a crizelor. Patru diplomați NATO au declarat pentru Politico că noul text ar înlocui logica „și” cu „sau”, adică aliații ar trebui să asigure forțe pentru unul dintre scenarii, nu pentru ambele în același timp. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a descris schimbarea ca pe o recunoaștere că o criză majoră în Europa ar depăși, ca prioritate, orice altă criză externă. Discuțiile sunt încă într-o fază incipientă, iar un diplomat NATO de rang înalt a rezumat dificultatea negocierilor astfel: „O să fie greu.” Procesul: „Ghidul Politic”, termen 2029 și ținta februarie 2027 Negocierile se poartă în jurul unui document numit „Ghid Politic”, parte a unui proces de patru ani care ar urma să se încheie cu aprobarea noilor cerințe de capacitate militară până în 2029. Potrivit aceleiași surse, aliații se așteaptă să finalizeze un acord până în februarie 2027. Schimbarea este legată și de presiunea SUA pentru reorientarea misiunii principale a NATO spre apărarea Europei, proiect denumit de Washington „NATO 3.0”. Ce se întâmplă cu misiunile actuale din afara teritoriului NATO Politico notează că revizuirea doctrinei nu ar afecta automat operațiunile curente din străinătate, precum misiunile NATO din Kosovo sau Irak. Totuși, dezbaterea are implicații majore, deoarece cerința de a acoperi concomitent ambele tipuri de scenarii datează de cel puțin două decenii. Oana Lungescu, cercetătoare la Institutul pentru Studii Strategice de la Londra (RUSI) și fostă purtătoare de cuvânt a NATO, a sintetizat direcția astfel: „NATO a închis un cerc complet. Este firesc ca efortul principal al NATO, ca alianță defensivă, să fie de a descuraja o Rusie agresivă și de a menține Europa în siguranță, mai ales în timp ce SUA își reduc angajamentul.” Falii între aliați și motivul invocat: resurse limitate Istoric, țările din sudul Europei au favorizat parteneriatele și gestionarea crizelor, în timp ce SUA, țările nordice și statele de pe Flancul Estic susțin mai puternic prioritizarea apărării împotriva Rusiei, potrivit unor diplomați citați de Politico. Argumentele pentru regândirea cerințelor includ bugete limitate pentru apărare, nevoia de concentrare pe descurajarea Rusiei și prioritizarea resurselor, în condițiile în care SUA iau în calcul retragerea trupelor din Europa, mai arată publicația. În același context, oficiali europeni au avertizat în mod repetat asupra posibilității unei incursiuni ruse pe teritoriul NATO până în 2029, potrivit materialului citat. [...]
Coreea de Nord vizează introducerea unei torpile de mare viteză din 2027 , un pas care poate schimba calculul operațional în regiune prin întărirea capabilităților subacvatice ale Phenianului, potrivit Digi24 . Agenția nord-coreeană KCNA a transmis că noul sistem ar urma să intre în dotarea armatei „de la începutul anului 2027”, fără să ofere detalii suplimentare, informație atribuită de Digi24 agenției EFE, preluată de Agerpres. Anunțul vine la o zi după ce Coreea de Nord ar fi testat proiectilul subacvatic în Marea Japoniei , test care ar fi verificat „eficacitatea în luptă” a armei. Ce aduce nou torpila și ce rămâne neclar Autoritățile de la Phenian anunțaseră încă din luna precedentă teste pentru un sistem de torpile de mare viteză care ar putea încorpora Inteligență Artificială (IA) – adică software capabil să ia decizii automatizate pe baza datelor. Totuși, nu au fost comunicate date despre viteza exactă, fiind menționat doar că tehnologiile de propulsie au fost perfecționate în „zeci de teste” în ultimii ani. În lipsa unor specificații tehnice, rămâne neclar ce performanțe ar avea efectiv sistemul și în ce măsură ar putea fi produs și desfășurat la scară. Contextul de securitate: tensiuni intercoreene și reacții la decizii ale SUA Anunțul este plasat pe fundalul unor tensiuni intercoreene, după explozia din septembrie a două mine antipersonal în Zona Demilitarizată, incident care a rănit trei soldați sud-coreeni și a generat acuzații reciproce între Phenian și Seul privind responsabilitatea amplasării minelor. Explozia a avut loc în timpul unei operațiuni comune a Coreei de Sud cu Comandamentul Națiunilor Unite (UNC), iar ulterior ar fi fost descoperită încă o mină în apropiere. Separat, Ministerul de Externe nord-coreean a criticat acordul prin care SUA au permis Coreei de Sud să dețină submarine cu propulsie nucleară, apreciind că decizia „adaugă un nou element de instabilitate” în regiunea Asia-Pacific. Primul submarin de acest tip ar urma să intre în dotarea armatei sud-coreene la jumătatea deceniului următor. De ce contează: presiune operațională în regiune Introducerea unei torpile de mare viteză – cu potențială componentă de IA, conform anunțurilor nord-coreene – indică o prioritate pentru capabilități subacvatice care pot complica apărarea maritimă și planificarea militară a vecinilor. În paralel, știrea se suprapune peste un climat de securitate deja tensionat, alimentat de incidente în Zona Demilitarizată și de evoluții în programele navale ale Coreei de Sud. Pe termen scurt, următorul reper va fi dacă Phenianul oferă detalii verificabile despre sistem și dacă apar noi teste înainte de termenul indicat pentru introducerea în dotare, la începutul lui 2027. [...]
